1,440 matches
-
deschizând adolescentului însetat de iubire "sumbre perspective în valoarea și normalitatea vieții afective". Și, cum trăirile interioare ascultă de previzibilul mecanism în doi timpi al maniheismului psihologic, dezamăgirea amoroasă cheamă, ca un ecou, fiorul thanatic, de data aceasta fără puseul suicidar de altădată atitudine lucidă, echilibrată, care anunță ieșirea din copilărie, anticipată și de câteva teribile viziuni ale "morții în viață" (prinse în registru expresionist) pe care Bizu le trăiește acum "ca într-un vis urât", cutremurat de groază, până la pierderea
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Trăiesc într-o ambiguitate suverană, care oscilează între groaza de a fi avortați, marginalizați, excluși fizic și psihic, și cea de a-și dori cu patimă acest lucru. Când sunt confiscați de acest din urmă pol, pot recurge la tentative suicidare fantasmatice sau chiar reale. Manifestă o ardentă ostilitate față de părinți, sau diverse alte autorități (care în fond reprezintă substitutele simbolice ale figurilor parentale). Deși adeseori sunt dotați cu o inteligență superior calibrată și au dobândit o consistentă formație profesională, nu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pacient și familia sa și la destigmatizarea acesteia. Aceste programe au drept obiectiv prevenirea recăderilor și a recidivelor, reducerea duratei episoadelor depresive, maniacale, hipomaniace sau mixte cât și a spitalizării și a absențelor de la serviciu, și de a preveni actele suicidare. Ele vizează, de asemenea, ameliorarea activității interpersonale și sociale între episoade, însușirea de cunoștințe pentru a face față simptomelor reziduale subsindromatice și alterărilor în ceea ce privește activitatea pacientului și ameliorarea stării de bine și a calității vieții. Pentru a atinge aceste scopuri
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ales tinerele femei occidentale aflate în perioada de mijloc a adolescenței, sau la începutul vârstei adulte. Se pare că prevalența bulimiei este în creștere. Bulimia este însoțită, adesea, de anxietate patologică (anxietate socială, anxietate generalizată...), de depresie clinică, de comportamente suicidare și de automutilări cât și de abuzuri de substanțe toxice sau de medicamente (alcool, calmante, marihuana, amfetamine, pentru diminuarea apetitului, diuretice...). Tulburarea se manifestă la persoanele sensibile la critică sau la respingere, la cele care sunt mai degrabă perfecționiste. Acestea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
In urma sfaturilor primite de la medicul său, ea consultă un psihoterapeut psiholog și un psihiatru pentru a-și trata crizele de bulimie. Ea își provoacă stări de vomă și abuzează de laxative. Ea suferă de o depresie clinică cu riscuri suicidare. Situație familială Tatăl lui Gwen, în vârstă de 53 de ani, este director comercial într-o mare întreprindere de distribuție. Mama lui Gwen, în vârstă de 48 de ani, se ocupă de casă și are numeroase activități în exterior (activitate
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
poftei de mâncare - Hiperactivitate - Cântăriri - ... (c) Atitudini față de siluetă și greutate - Importanță subiectivă asociată aspectului fizic și greutății - Reacții la fluctuațiile de greutate/la comentariile privind aspectul fizic - Greutate și corp dorit 3. Evaluarea psihopatologiei generale (a) Tulburări depresive (risc suicidar) și anxioase (b) Funcționare interpersonală (c) Stimă de sine/afirmare de sine/perfecționism 4. Viață cotidiană - Familie - Locuință - Serviciu - Bani - ... 5. Situație medicală - Stare de sănătate/medicație actuală și în trecut - Greutate și istoria greutății Evaluare centrată pe persoana care
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
intensitate medie. Ea este tristă, a pierdut gustul pentru viață, este indecisă, se culpabilizează pentru orice, este pesimistă, se simte obosită și se izolează. Se detestă din punct de vedere fizic și crede că este inutilă și stupidă. Are idei suicidare pasive: ar prefera „să adoarmă și să nu se mai trezească pentru a uita totul și a înceta să-și facă familia să sufere”. Ea s-a tăiat ușor pe coapse de mai multe ori. Somnul său este agitat. Adoarme
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
școlară Anxietate de eșec Insatisfacție corporală Pubertate Deces al bunicului Comentarii Eșec sentimental privind aspectul fizic Conflicte conjugale Regim Plecarea surorii Eșec școlar Afecte depresive Crize de Gânduri compulsive bulimie Exerciții de abdomen Abuz de alcool Automutilări Izolare Vomismente Idei suicidare socială Abuz de laxative Terapeutul îi explică lui Gwen teoria holistică și analiza funcțională, iar Gwen este de acord cu imaginea problemelor sale. Plan terapeutic în cazul Gwen Obiectivele lui Gwen Terapeutul stabilește obiectivele terapeutice: - un control mai bun al
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Se cântărește o dată pe săptămână. Face exerciții abdominale de câteva ori pe săptămână. Continuă să fumeze, dar nu mai bea alcool. Starea generală și viața socială Gwen nu mai este deprimată. Este din nou veselă și nu mai are idei suicidare. Are o părere mai bună despre ea, dar crede că este prea grasă. Iși administrează antidepresive și somnifere. Somnul său este mai bun. Se întâlnește cu câteva prietene și și-a reluat activitatea în organizația scout-iștilor. Nu s-a înscris
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
foarte mari pentru a evita abandonurilor; - relații interpersonale intense și instabile; - imagine și cunoaștere de sine perturbate; - instabilitate afectivă și de dispoziție; - trăiri cronice de vid; - intensitate și gestionare defectoasă a furiei; - comportamente impulsive; - comportamente automutilante (scarificări, arsuri, etc.); - comportamente suicidare. DSM-IV TR menționează și apariția tranzitorie, în situații de stres, a unei ideații de persecuție sau a unor simptome disociative severe și precizează că cinci din cele nouă caracteristici clinice descriptive ale tulburării trebuie să fie prezente pentru a pune
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și perturbațiile cognitive caracteristice TEPL. Modulul de reglare emoțională are drept obiectiv întârirea, pe cât posibil, a controlului emoțiilor astfel încât să se poate contracara labilitatea afectelor. Modulul de toleranță la suferință își propune învățarea comportamentelor alternative la conduitele impulsive, automutilatoare și suicidare. Modulul eficacității interpersonale este axat pe învățarea gestionării conflictelor, astfel încât persoana cu TPEL să obțină lucrul de care are nevoie respectându-se în același timp pe sine și respectându-și interlocutorul. In cadrul acestor module, fiecare ședință este structurată în
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
strategiilor învățate în cadrul grupurilor psiho-educaționale. El îl întâlnește pe pacient într-un program de o ședință săptămânală de o oră.. Conținutul și structura ședințelor Conținutul convorbirilor terapeutice individuale este structurat în funcție de manifestarea sau nu, în timpul săptămânii, a comportamentelor problemă: - comportamentele suicidare și automutilatorii sunt supuse travaliului terapeutic cu prioritate; - urmează apoi comportamentele care interferează cu terapia; - în sfârșit, terapeutul individual și pacientul urmăresc împreună comportamentele care au efect asupra calității vieții. Convorbirile individuale sunt structurate astfel: - primirea pacientului, - analiza fișelor de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
funcționare a terapiei, analizele comportamentale progresive și soluțiile respective, identificarea modelelor de funcționare, psihoeducația patologiei și a instrumentelor terapeutice, procedurile administrării contingențelor, antrenamentul în vederea însușirii de competențe, expunerile, modificarea cognitivă, intervenția asupra mediului, consultarea pacientului, strategiile utilizate în cazul comportamentelor suicidare, automutilărilor sau a celor care interferează cu terapia, protocoalele de spitalizare sau în ceea ce privește medicația, etc. Alte strategii solicită în mod direct competențele sale relaționale: validarea emoțională, validarea comportamentală, validarea cognitivă, strategiile de întărire, observarea limitelor, comunicarea reciprocă, comunicarea ireverențioasă, utilizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
obținut în urma utilizării unui tratament clasic, chiar și atunci când pacienții prezintă probleme de abuz de substanțe comorbide; - durata și frecvența spitalizărilor sunt reduse în raport cu rezultatele altor alte terapii; - numărul tentativelor de suicid și de comportamente automutilante se diminuează semnificativ; - ideile suicidare și sentimentul de disperare se diminuează la fel de mult ca și în cazul unui tratament clasic; în paralel, argumentele pentru a continua să trăiască tind să se amplifice; - depresia își reduce intensitatea, cu o ușoară superioritate pentru pacienții care urmează o
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
terapeut. Figura 1. Analiza funcțională a Doamnei B. Vulnerabilitate biologică Abandon paternal Abuzuri sexuale din partea tatălui vitreg Antecedente istorice Toxicodependență Prostituție 12 tentative de suicid cu spitalizări consecutive Singurătate, vid, plictiseală Amenințare cu ruptură Antecedente imediate Puternice stări emoționale Dorințe suicidare Nevoie imperioasă de a se automutila Amenințări cu sinuciderea Tentative de suicid Comportamente problemă Automutilări Dificultăți privind controlul furiei Consecințe asupra mediului Consecințe asupra subiectului Relații afective perturbate Cicatrice datorate automutilărilor Respingeri-abandonuri ale relațiilor Devalorizare Atenție specifică acordată Doamnei B.
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
tratamentului început. Sedința începe prin analizarea fișelor de auto-observare pentru a se identifica, referitor la săptămâna care a trecut, apariția oricărui comportament problemă. Conform ierarhiei obiectivelor prioritare ale tratamentului, agenda ședinței este formulată în termeni de priorități ale tratamentului: - comportamentele suicidare și automutilante, - comportamentele interferând cu terapia, - comportamentele interferând cu calitatea vieții. Atunci când un comportament problemă apare, acesta devine subiectul unui travaliu terapeutic sistematic, mergând de la analiza comportamentală progresivă la analiza de soluții, evaluând consecințele negative ale comportamentului problemă, consolidând toate
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Consum de substanțe toxice, bulimie, etc. 0 la 10 Să-mi fac rău (arsuri, tăieturi, etc.) 0 la 10 Să mă sinucid, să mor 0 la 10 Sistem comportamental, acțiune(i) inițiată(e) Comportamente problemă Comportamente soluții Comportamente autoprejudiciabile (para-) suicidare da/nu Comportamente impulsive da/nu Competență(e) utilizată(e) (de indicat care: A, C, etc) Evaluarea competenței(lor) utilizată(e) 0 la 3 Consultație telefonică da/nu Competență(e) Conștientizare totală A Să observe (doar să remarce) B Să
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
asemenea, un excelent cadru de antrenament pentru a învăța pacientul să ceară ajutor de la ceilalți într-o manieră adecvată. Consultațiile telefonice sunt concepute astfel încât să reducă contactele cu terapeutul care ar putea să aibă o valorare de întărire a comportamentelor suicidare, automutilante sau impulsive. Cele trei tipuri de consultație telefonică: - pacientul îl sună pe terapeut conform unei agende programate; - pacientul are o criză, nu reușește să rezolve o problemă sau se simte în dificultate în ceea ce privește relația terapeutică; - terapeutul îl sună pe
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
acumuleze altele asemănătoare. După ce a selecționat două strategii specifice, terapeutul și Doamna B. ajung împreună la un acord în ceea ce privește un plan de acțiune precis, în care cerințele și exigențele să fie stipulate cu claritate. Terapeutul evaluează împreună cu Doamna B. riscul suicidar și iau în considerație un plan de acțiune în cazul în care răspunsul în situație de criză ar putea apare în următoarele ore. Apelul telefonic din partea terapeutului Doamna B. nu s-a prezentat la ultima ședință de terapie individuală. Terapeutul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
un neuroleptic atipic în doză mică. Terapeuții care practică terapia comportamentală dialectică (TCD) consideră că acest tratament medicamentos trebuie să fie prescris în cantități moderate, astfel încât să se limiteze realizarea de stocuri și facilitarea utilizării acestora în momentele de criză suicidară. Pentru a se evita transformarea tratamentului medicamentos în miză care să favorizeze apariția comportamentelor nesincere, TCD preconizează ca persoana care prescrie medicamentele să nu fie terapeutul individual. Terapeutul individual dispune astfel de un spațiu de manevră necesar pentru a lucra
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
comportamentelor nesincere, TCD preconizează ca persoana care prescrie medicamentele să nu fie terapeutul individual. Terapeutul individual dispune astfel de un spațiu de manevră necesar pentru a lucra cu pacientul în ceea ce privește abuzul sau utilizarea defectuoasă a acestor medicamente în cadrul unui comportament suicidar sau a unui comportament care interferează cu terapia. Spitalizările ”A bate fierul cât este cald” este leitmotivul terapiei comportamentale dialectice! Intreaga terapie este, deci, concepută sub formă de tratament ambulatoriu. Se întâmplă, totuși, ca spitalizarea să fie indispensabilă, în special
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
este cald” este leitmotivul terapiei comportamentale dialectice! Intreaga terapie este, deci, concepută sub formă de tratament ambulatoriu. Se întâmplă, totuși, ca spitalizarea să fie indispensabilă, în special atunci când este vorba despre decompensările psihotice, când tratamentul medicamentos trebuie ajustat, atunci când riscul suicidar este mai ridicat decât cel asociat unei spitalizări inadecvate sau atunci când limitele personale ale terapeutului sunt în mod grav depășite. Orice spitalizare este consecința unei gândiri mature în care avantajele și dezavantajele sunt cântărite, în măsura în care este posibil împreună cu pacientul, astfel încât
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
au învățat-o pe Doamna B. o serie de tehnici care conduc la diminuarea confuziei în ceea ce o privește, a sentimentului de vid și a perturbațiilor cognitive, la ameliorarea controlului emoțiilor, la utilizarea unor comportamente alternative conduitelor impulsive, automutilante și suicidare și la ameliorarea controlului conflictelor. Cu ajutorul terapeutului individual, Doamna B. a învățat să aplice competențele însușite în cadrul grupului la situațiile cotidiene, inclusiv la situațiile de criză. Ea a învățat, de asemenea, în cadrul terapiei, să ceară ajutor în mod eficient și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
lună lună lună lună Număr de spitalizări Număr de zile de spitalizare Frecvența spitalizărilor este în concordanță cu ceea ce preconizează TCD: „a bate fierul cât este încă cald” și cu evitarea spitalizărilor de lungă durată. Figura 7. Dorințe și comportamente suicidare 35 30 25 20 15 10 5 0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII lună lună lună lună lună lună lună lună lună lună lună lună Număr(comportamente suicidare) Număr (dorințe suicidare) Dacă în timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Figura 7. Dorințe și comportamente suicidare 35 30 25 20 15 10 5 0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII lună lună lună lună lună lună lună lună lună lună lună lună Număr(comportamente suicidare) Număr (dorințe suicidare) Dacă în timpul tratamentului de tip TCD desfășurat pe o perioadă de un an nu s-a înregistrat nici un comportament suicidar, frecvența ideilor și a dorințelor suicidare rămâne importantă chiar dacă pacienta constată, de asemenea, o netă diminuare. Figura
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]