4,909 matches
-
sa, dinamică, temporile și combinațiile de ritmuri adecvate muzicii. În comparație cu colegii săi de generație a fost atras deopotrivă atât de dansul popular românesc, cât și de cel sportiv participânând neobosit și ca cercetător de referința cu două volume importante: „Trei suite de jocuri populare ardelenești“ (1966) și „Curs de dans“ (1991). Ioan Corneliu Vasiliu a fost cel care a păstorit la Brașov tineri care au dorit să descopere dansul și a reușit să imprime discipolilor săi pasiunea pentru dans, unii încercând
I.C. VASILIU (1931-1999) – DIN NOU DESPRE „UN TITAN AL DANSULUI” de CORINA KISS în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347006_a_348335]
-
a figurat, după tavanul Capelei Sixtine, nașterea lui Adam, a primului om. În stânga însă apare Dumnezeița (cred că acesta ar fi cuvântul potrivit), cu un chip deloc renascentist, și care sloboade formula einsteiniană a energiei. Ambii Dumnezei sunt înconjurați de suite de pubere și prunci. Suntem, neîndoios, în față unei erezii (artistice). Să fie vorba doar de un capriciu? Firește că nu. Facerea Lumii după Niram este, la el, dublă, rod al Perechii Supreme (masculinul și femininul ca arhiprincipii) și care
FORMULA LUI DUMNEZEU de DAN CARAGEA în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346239_a_347568]
-
debutul la Convorbiri literare. În corespondența cu Veronica descoperim, pe fondul pasional, cite un zîmbet de tandrețe șăgalnică, aducând parcă o rază de lumină palidă dinspre Călin (File din poveste ): ”De atunci intru paj și cavaler șervet pentru eternitate în suita M-sale Veronica, supus ca un câine și înamorat ca un cărăbuș “.( Către Veronica Micle, martie 1882, în I. E. Torouțiu, Op., cit. Vol.IV, p.149.). Urmare aprecierii entuziastă a Epigonilor de către Veronica Micle îl îndeamnă pe Eminescu la semnificative
CORESPONDENŢA EMINESCIANĂ-MANIFESTARE DE FORŢĂ MAJORĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346315_a_347644]
-
predici la cununie, intitulată “Hristos în familie”. Este printre puținii preoți care concretizează în scris mai multe cicluri de predici pe diferite teme și subiecte. În anul 1973 îi apare, la Oradea, ciclul de predici intitulat “Cuvântări liturgice”, o altă “suită” de cuvântări rostite la biserica din Cetate. Părintele Vasile Coman era cunoscut pentru verva sa predicatorială, pentru prestanța slujirii și frumusețea conversației. S-ar putea întreba cineva în ce măsură mai este actuală o astfel de carte de predici, după șaizeci de
PREASFINTITUL PARINTE EPISCOP VASILE COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348241_a_349570]
-
acestei apariții editoriale, să fac referire la lucrarea amintită, cu o prefață a valorosului profesor Pamfil BILȚIU. ,,Lucrarea Groșii Țibleșului - locuri, oameni, fapte și tradiții - semnată de Vasile IUGA de Săliște și, Ioana FILIP, fiică a comunei, se alătură unei suite de lucrări menite să investigheze o zonă etnografică de un conservatorism și un arhaism cu totul aparte, care este Țara Lăpușului” (p. 9) mărturisește, de-adevăratelea, dascălul Bilțiu, fără a exagera câtuși de puțin, prin argumentul propus. Totul pare rupt
LOCURI, OAMENI, FAPTE ŞI TRADIŢII de VASILE BELE în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348305_a_349634]
-
spectacolele montate și interpretate aici pe 3 martie, în care, începând de la scândura de dupa cortina și până sus la pupitrul regizorului tehnic toată lumea iubea pe fiecare-n parte și invers. Conferință lui Dan Puric și lansarea cărții “Fii demn”, aceasta suită de doi în unu a avut un succes teribil, întrucat ne-a trezit și ne-a întors la valorile primare, esențiale. “Când am intrat în Târgoviște am simțit că sunt român, am simțit demnitatea românului. Am văzut casele alea autentice
“FII DEMN” (DAN PURIC LA TARGOVISTE) de CRISTI IORDACHE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348364_a_349693]
-
Mi-am reamintit de acea întâmplare, într-un mod cam straniu cred, citind poeziile doamnei Julieta Carmen Pendefunda, cele aflate în volumul Frunzele Roșii. Totuși, cum sunt convins însă că întâmplarea este doar numele pe care noi nevrednicii îl dăm suitei de eveniente care se produc într-o logică perfect însă superioară nouă, consider că revenirea acestei amintiri în contextul dat este un fel de semn. Prefer să cred că tot norocos. Asta și pentru că poeziile doamnei Pendefunda sunt de o
MISTERIOSUL ZBOR AL PENTADELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345435_a_346764]
-
ca o flacără albăstrui-violetă. La trecerea prințesei Primăvara, toți dansau, cântau, chiuiau și, în beția generală de fericire, Primăvara le zâmbea și spulbera petale și flori deasupra lor. Deodată, zâmbitoarea prințesă se încruntă și ridică mâna strigând: “Stați!” Mulțimea și suita sa amuțiră. În Grădina Fericirii Veșnice beția veseliei nu a fost întreruptă niciodată, așa cum s-a întâmplat acum. Care să fi fost cauza? Primăvara observase că cei doi flăcăi cu cămăși înflorate nu participau la veselia generală. Ba cel mai
MĂRŢIŞOR-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377008_a_378337]
-
călușarii au ridicat de jos pe mut. Apoi s-a ridicat și femeia, zâmbind voiasă, semn că s-a vindecat. Jocul a continuat mai cu foc. Acum călușarii jucau în linie. Pe rând, a ieșit fiecare în față, cu o suită de salturi acrobatice în aer, peste băț și căzături la pământ. Faptul că nici un călușar nu repeta figurile celorlalți dădea un farmec deosebit acestor recitaluri. Era momentul de vârf al dansului. Fiecare călușar și-a demonstrat măiestria cu o diversitate
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
care facilitează amplificarea competențelor de receptare, argumentare, analiza textuala și situaționala, inteligență artistică a elevilor, dar și abilitățile de comunicare într-o limbă internațională. Instituțiile de cultură (școli, biblioteci, muzee), editurile, revistele au obligația morală de a prezenta, printr-o suită de manifestări publice, modelele culturale naționale de referință, pentru a cimenta conștiința etnică și apartenența la valorile perene ale poporului nostru. Proiectul își propune prezentarea controversatei biografii istorice a lui Vlad III Dracula, prin diseminarea adevărului documentar de legendele slave
CONSTANTIN BRÂNCUŞI, VLAD III DRACULA” PROIECT INTERNAŢIONAL DE PARTENERIAT de DANIELA SITAR TĂUT în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376536_a_377865]
-
Suflet la ofertă este o carte de 100 poeme al poetei Angelina Nădejde. Editată la Editura - Armonii Culturale, în anul 2014, are ca lector de carte pe Ion Lazăr da Coza. Prefața, apare sub numele - În loc de prefață, sub semnătura unei suite de scriitori cunoscuți, care duc drumul poeziei Angelinei Nădejde, spre același botez de cuvinte frumoase, cum însuși autoarea lor trăiește cu adevărat propia-i viață înconjurată de cele mai frumoase realități pe care le întâlnește în calea sa. Angelina Nădejde, punându
SUFLET LA OFERTĂ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376040_a_377369]
-
5-6, ianuarie-decembrie 2013, publicație editată de Asociația Cultuală „Parcova-Nova”. Organizată după modelul Universității Populare de Vară de la Vălenii de Munte, județul Prahova (creată în 1908 de marele istoric Nicolae Iorga), Universitatea Populară de Vară „Vasile Stroescu” a mai inclus o suită de acțiuni: • sesiunea de comunicări: „Vasile Stroescu - om de cultură și mecenat, susținător al unității naționale”, la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din or. Edineț; acad. Mihai Cimpoi, Președinte de Onoare al USEM - „Vasile Stroescu - susținător al ciulturii române”; acad. Valeriu
SATUL PARCOVA – LEGENDĂ A PICTURII CAMPESTRE ROMÂNEŞTI de DIANA CIUGUREANU ZLATAN în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375096_a_376425]
-
constituie însă numai un punct de plecare. În jurul acestui tipar se află celelalte cuvinte, alte tipare similare. Fiecare cuvânt se leagă de celălalt așa cum se leagă într-o horă românească. Astfel, din combinația sensurilor concrete ale cuvintelor rezultă sensul frazei, suita de cuvinte și semnificația lor artistică, prin care trasmitem conaționalilor sau iubitorilor de cultură de pe mapamond mesajul nostru românesc. Scriitorii, membrii ai Ligii, atât cei din țară, dar mai ales cei din diasopră, au înțeles și au aplicat zicerea filozofului
MEMBRII LIGII SCRIITORILOR AMBASADORI AI CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375275_a_376604]
-
El a cântat cu artiștii a jucat în iureș de joc popular, dovedit peren! Artiștii au coborât în mijlocul publicului, au cântat, au dansat într-o comuniune vivace cu el. Ansamblul de tineri de liceu „Dorulețul” din Ialomița a prezentat două suite de dansuri. În efort de similaritate, jos, spectatorii cei mai înfierbântați i-au acompaniat, încinși la rândul lor, în joc! Dintre artiștii care i-au fost alături interpretului Ștefan Vlad la ziua sa de cântec, bunăvoie și serbare românească sunt
ŞTEFAN VLAD. CÂNTECELE, TRAVALIU MELANCOLIC DENS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372629_a_373958]
-
Lacrima inimii-mi zguduie ființa Brațe-ndrăgostite de m-ating mă supun ... Privirea-ți arsă mi-alină dorința, Scăldată-n ochii tăi mă las vrăjită, Mă-mpleticesc,.. chiar, uit de mine ... și,..apoi, Vise de dor, în noi, joacă-n suită, Prelung fior străbate suflu-n amândoi ... Referință Bibliografică: GÂNDUL LUMINEAZÂ / Lia Ruse : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1322, Anul IV, 14 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Lia Ruse : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
GÂNDUL LUMINEAZÂ de LIA RUSE în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372182_a_373511]
-
populare “La izvor” este coordonat de Ștefan Golovatei, a fost înființat în 1995, are 20 de membri, bărbați și femei între 16-40 de ani. Are în repertoriu dansuri: “Sărbătoreasca”, “Coșer”, “Hangul”; din zona de nord a țării: “Hora de la Cimișlia”, “Suita din Deleni”, “Hora cu bătăi”, “Ostropățul”, “Suite bulgărești”, “Suite țigănești”. Costumul femeiesc este compus din: ie, fustă, cătrință, brâu, bondiță, pantofi, opinci, iar costumul bărbătesc din: cămașă, fustanelă, ițari, brâu, bondiță, căciulă de cârlan, cizme, opinci. Ansamblul “Busuioc moldovenesc”, din
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
Golovatei, a fost înființat în 1995, are 20 de membri, bărbați și femei între 16-40 de ani. Are în repertoriu dansuri: “Sărbătoreasca”, “Coșer”, “Hangul”; din zona de nord a țării: “Hora de la Cimișlia”, “Suita din Deleni”, “Hora cu bătăi”, “Ostropățul”, “Suite bulgărești”, “Suite țigănești”. Costumul femeiesc este compus din: ie, fustă, cătrință, brâu, bondiță, pantofi, opinci, iar costumul bărbătesc din: cămașă, fustanelă, ițari, brâu, bondiță, căciulă de cârlan, cizme, opinci. Ansamblul “Busuioc moldovenesc”, din satul Ialpujeni, este coordonat de Pânzar Larisa
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
fost înființat în 1995, are 20 de membri, bărbați și femei între 16-40 de ani. Are în repertoriu dansuri: “Sărbătoreasca”, “Coșer”, “Hangul”; din zona de nord a țării: “Hora de la Cimișlia”, “Suita din Deleni”, “Hora cu bătăi”, “Ostropățul”, “Suite bulgărești”, “Suite țigănești”. Costumul femeiesc este compus din: ie, fustă, cătrință, brâu, bondiță, pantofi, opinci, iar costumul bărbătesc din: cămașă, fustanelă, ițari, brâu, bondiță, căciulă de cârlan, cizme, opinci. Ansamblul “Busuioc moldovenesc”, din satul Ialpujeni, este coordonat de Pânzar Larisa, a fost
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
sunt dezvăluite monstruozitățile din cadrul relațiilor omenești, care provoacă suferințe psihice de nesuportat. Este un roman dickensian, din alte planuri temporale și spațiale, cu trăiri și tipologii inedite, și cu mesaje pentru viață, care pun întrebări cititorilor, tulburându-i cu întreaga suită de întâmplări oribile. Pe alt plan, este o lecție de viață, de care trebuie să țină seama, mai ales cei care se aventurează să lucreze (și să trăiască) în străinătate. Revenind la scriitura romanului, se relevă talentul de povestitor al
STAREA DE SCLAVIE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372262_a_373591]
-
în probele de foc ale vieții. Comportamentul și atitudinea Dorinei în toate „probele” la care o supun răutățile Nevicăi, îi scot în evidență frumusețea sufletească a „menajerei românce”, fapt care o înfurie pe scorpia cu „față umană”. Pe măsura curgerii suitei de întâmplări oribile, autoarea amplifică tensiunile poveștii, pe care le temperează cu încântătoare descrieri ale frumoaselor peisaje italiene. De fapt, frumusețile naturii reprezintă pentru Dorina un adevărat balsam cu care își oblojește adâncile răni sufletești și-i întărește dorința de
STAREA DE SCLAVIE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372262_a_373591]
-
remarcabile, unele deosebit de valoroase, la îmbogățirea informației de specialitate, a cunoașterii de profil, după cum relevă autorii în Cuvânt Înainte. Se impun în ansamblul lucrării studiile și articolele din domeniile Filozofiei, Sociologiei, Eticii, Politologiei, Dreptului național și internațional, Pedagogiei ș.a. În suita autorilor se remarcă personalități și din afara Universității, precum: Acad. Constantin Toma, Acad. Ion Dediu, Acad. Mihai Cimpoi, Prof. univ. dr. Gh. Felea precum și alți profesori din Chișinău, precum: Victor Moraru, Gh. Bobână, Ion Sârbu ș.a. Lucrarea se impune printr-o
SUB REDACŢIA ŞI COORDONAREA: ACAD. (R.M.) CONSTANTIN GH. MARINESCU, PROF. ASOC. DRD. IONEL PINTILII, EDITURA „APOLLONIA”, IAŞI, 2016 DE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/376159_a_377488]
-
mea în lumea aceasta e - poezia, afirma în scrisoarea din 10- februarie 1942 adresată soției. „Ardoarea cu care poetul se dăruia celui mai curat dintre vise, credinței în Umanitate și Poezie“, cum spun prietenii săi, o confirmă“... „Volumul grupează... o suită de pagini, oferind în ansamblu o nouă imagine a preocupărilor multiple ale poetului - eseist și critic literar deopotrivă“... reprezentând „cartea unui om și, implicit, cartea unei generații. Cartea unui om despre care s-a spus: Era în Ion Șiugariu un
70 DE ANI DE LA MOARTEA POETULUI EROU ION ŞIUGARIU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376116_a_377445]
-
solistul-recitator va pronunța un text poetic semnat de Emilian Bucov. Complexitate acestei simfonii se constată prin introducerea corului, căutând în acest mod să atribuie o viziune mai largă subiectului. Compozitorul își va dedica - în anii '60-'70 - compozițiile sonatelor, câteva suite, piese pentru diferite instrumente. Dar nu vă părăsii domeniul concertistic. Solomon Lobel a compus „Concertul pentru vioară și orchestră" apoi „Zorile noastre" cât și partituri pentru coruri a capella, romanțe pe versuri de Mihail Eminescu. Critica muzicală va aprecia în
CU ARIPILE DESFĂCUTE… ZBORUL E MAI LIN de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371719_a_373048]
-
din România. Antonia Bodea, conducătoarea cenaclului, a salutat publicul din sală devenită neîncăpătoare, apoi i a invitat în scenă pe tinerii componenți ai Corului „Angeliˮ de pe lângă Biserică „Episcop Ioan Bobˮ, conduși de dirijorul Angela David. Corul „Angeliˮ a interpretat o suită de colinde semnate de reputați compozitori români, profesionalismul și sensibilitatea interpretării creând o înălțătoare atmosferă de sărbătoare, răsplătita cu prelungi aplauze. Scriitorul Al. Florin Țene, presedintele național al LSR, a luat cuvântul pentru a prezenta informarea legată de activitatea Ligii
MIREASMĂ DE SĂRBĂTORI LA CENACLUL „ARTUR SILVESTRIˮ DIN CLUJ-NAPOCA de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371776_a_373105]
-
de Stiinte a Republicii Moldova, Domnul Vasile Bahnaru, scriitorul, editorul Petre Rău, din România, Galați, poetul Romeo Tarhon, România, București, coprotagonistul Festivalului, Domnul Daniel Verejanu, aspirant și organizatoarei, protagonistei Festivalului, Doamna Galina Codreanu, jurnalista de la Televiziune, Poetei Renata Verejanu pentru această suita miraculoasă de evenimente, si nu întâmplări, ci evenimente deloc întâmplătoare, le-aș spune. M-am aprins, spiritual, din start, si am conștientizat eforturile incipiente, fragmentând și apoi închegând o conlucrare, colaborare între LTR Ion Creangă și Renata Verejanu. Insituția și
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE RENATA VEREJANU, UNICUL PRODUS SĂNĂTOS AL POEZIEI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379233_a_380562]