2,367 matches
-
determina pe alții să i se supună, înainte, ideea de gen literar a exercitat o puternică influență asupra tradiției stilistice. La Chaucer, de pildă se constată mari deosebiri între stilul diferitelor narațiuni incluse în Povestirile din Canterbury și, în general, sulul operelor sale din perioade diferite și aparținând unor tipuri literare diferite, în secolul al XVIII-lea, oda pindarică, satira, balada aveau fiecare un vocabular și un stil obligatoriu. "Stilul poetic" era limitat la anumite genuri, în timp ce în genurile inferioare era
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
Escena infantiles (1880) Pennisi, Francesco (n. 1934) Compozitor italian Echi per Aldo (1995) Paderensky, Ignaz (1860-1941) Pianist și compozitor polonez - Tatra - Album, Tauze und Lieder des polnischen Volkes aus zakopane op. 12 Peragallo, Mario (1910 -1996) Compozitor italian. - Tre ricercari sul totale cromatico (1988) Perrachio, Luigi (1883 -1966) Pianist, compozitor, muzicolog și pedagog italian. - Il re guardiano delle oche (1922) - La lunapian la 4 mâini (1925) Petit, Pierre (n. 1922) Compozitor, producător și pedagog francez - 6 Piese mici (1942) Philiba, Nicole
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
spune des-pre Pitagora că interzicea consumarea cocoșului alb, pentru că ei sînt consacrați lunii și sînt rugătorii ce vestesc orele noaptea. Pe iconițele geților apar aceste păsări la fel și pe tăblița ritualică descoperită la Romula, cocoșul ținînd alături de leu, va-sul cu apă vie sau al cunoașterii. Iar pentru această povestioară ne vor trăsni specialiștii în moalele capului că sîntem și pitagoreici, dacă nu ne-am simțit bine să fim numai latini, dar și aceia degenerați, adică tîlharii sau mîlul imperiului
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
poetului și mai târziu a criticului literar. Axa receptării critice a autorului Ritmului imanent nu are sinuozitățile derutante, obișnuite în republica literelor. E. Lovinescu i-a făcut un portret memorabil, de un lirism neînfrânat, după prima vizită a tânărului literat: "Sul de fum ridicat pe coșul casei în zările înalte ale primăverii, plop singuratic cu foșnet perpetuu de frunze, cioban grigorescian răzimat în bâtă și profilat nesfârșit pe fundul cerului albastru - cu ce aș fi putut asemăna pe tânărul ce mi-
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
322: Descoperea la răstimpuri obiecte pe care îi era greu să le identifice, unele semănau la început cu o lădiță, dar se dovedeau a fi, pipăite mai bine, dovleci uriași înveliți în broboade, altele, care păreau la început perne cu suluri de divan, deveneau, corect pipăite, mingi, umbrele vechi umplute cu tărâțe, coșuri de rufe umplute cu jurnale, dar nu apuca să hotărască ce-ar fi putut fi, pentru că descoperea necontenit alte obiecte în fața lui și începea să le pipăie. Uneori
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
să nu greșească, să nu devieze, să nu supere; sunt dominați de frica-fantomă care le zgreapțănă trupul și sufletul, multiplicându-le gesturile dezordonate, făcându-i să se pândească unii pe alții, zi și noapte, să-și macine neputința. Iar aceste suluri și fuioare fumurii se contopesc peste sat, acoperă totul ca un abur cețos, se contopesc, iau pe oameni prizonieri, Îi strâng În menghină, le fac inimile să se zbuciume de durere. Când moara și crucea ei roșie, simbol al unui
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
s humaines et leurs phases successives (1906) FERRI Enrico (1856-1929): La Sociologie criminelle (1905) LOMBROSO Cesare (1835-1909): L'Homme criminel (1895); L'Anthropologie criminelle (1901) MICHELS Robert (1876-1940): Leș Partis politique (1911) MOSCA Gaetano (1858-1941): Sulla teoria dei governi e sul governo parlementare (1884) PARETO Vilfredo (1848-1923): Trăit� de sociologie g�n�rale (1916); Oeuvres Completes (1964-1988) SIGHELE Scipio (1868-1913), La Foule criminelle (1882); Le Crime a deux: essai de psychologie morbide (Crimă �n doi: eseu de psihologie a morbidit??îi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
empirischen Sozialforschung (1962-1969). SCHELSKY helmut: Die Skeptische Generation. Eine Soziologie der deutschen Jugend (1957); Orstbestimmung der deutschen Soziologie (1959). Lucr?ri italiene ALBERONI Francesco: Contributo allo studio dell�integrazione sociale dell�immigrato (1960); Consumi e societ� (1961); Statu Nascenti: studi sul processi collettivi (1968). FERRAROTTI Franco: Sindicalismo autonomo (1958). GALLINO Luciano: Progresso tecnologico e evoluzione organizzativa negli stabilimenti Olivetti (1960). PIZZORNO Alessandro: Communit� e razionalizzazione (1960). Lucr?ri latino-americane CARDOSO Fernando: Sociologie du d�v�loppement en Am�rique latine (1969
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
la foc iute. PÂRJOALE MOLDOVENEȘTI 500 g carne de porc tocată, 500 g carne de vită tocată, 2 cepe tocate și călite în unt, 4 ouă, 200 g franzelă înmuiată și scursă, sare, piper, pătrunjel, mărar, 3 căței de usturoi; suluri de brânză făcute din 200 g cașcaval, 100 g unt, sare, piper și boia Amestecăm toate ingredientele ca să iasă o pastă omogenă din care facem pârjoale ovale pe care le umplem cu bastonașe din cașcaval și unt, apoi le prăjim
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
200 gr. de griș și lăsăm să dea două trei clocote, apoi dăm la răcit. După ce s-a răcit, adăugăm patru linguri de ulei, puțină sare, două linguri de zahăr și făină cât cuprinde ca să iasă un aluat potrivit; facem suluri și tăiem segmente de 3 cm care se fierb în apă clocotită timp de zece minute. După fierbere le strecurăm, le punem în platou cu nucă și zahăr, iar deasupra turnăm 100 gr. de margarină topită. RULADĂ 6 albușuri bătute
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
plus, dar și pentru țesătură de calitate, apropiată de cea pe care sătenii o cumpărau de la magazine, mama cumpăra scule de bumbac, instala urzitorul în casă, trecea firele prin el și apoi trăgea firele, cu o anumită ghibăcie, pe un sul și de aici, meșteșugit, ajungea la stative. Din alt bumb ac, învălit la țucală, trecea firul pe țăghiile care tot la stative mergeau, bumbacul devenind pânză. La războiul de ț esut o auzeam pe mama vorbind despre drugi, lăturași , chingi
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
la stative. Din alt bumb ac, învălit la țucală, trecea firul pe țăghiile care tot la stative mergeau, bumbacul devenind pânză. La războiul de ț esut o auzeam pe mama vorbind despre drugi, lăturași , chingi care erau un fel de suluri, varga de la sulul de jos, ițul susținut de două furci fixate în lăturași, rostarul și gânjurile de susținere a rostarului. Se pomenea de ițe care puteau fi două sau patru, după cât de deasă și puternică se dorea a fi pânza
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
alt bumb ac, învălit la țucală, trecea firul pe țăghiile care tot la stative mergeau, bumbacul devenind pânză. La războiul de ț esut o auzeam pe mama vorbind despre drugi, lăturași , chingi care erau un fel de suluri, varga de la sulul de jos, ițul susținut de două furci fixate în lăturași, rostarul și gânjurile de susținere a rostarului. Se pomenea de ițe care puteau fi două sau patru, după cât de deasă și puternică se dorea a fi pânza. Pentru acoperitoarele de
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
se dorea a fi pânza. Pentru acoperitoarele de pat, care puteau fi cuverturile sau picherile, pentru ștergare mai groase se foloseau ițe suplimentare care erau ridicate cu și prin spată. Spetele, cu dinții lor, garantau finețea țesăturii dorite, după cum lățimea sulului asigura lățime a stativelor și a pânzei sau covoarelor. Cele mai fine pânzeturi mama le obținea pentru cămășile bărbătești și femeiești folosind boran gicul și lâna țigaie, se amintea de pânza „sadea”, realizată din cânepă bumbac și borangic, care putea
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
săculeți cu pământ pentru flori, un calculator, faianță, butelii de aragaz, găleți cu nisip, butoiașe cu murături, baxuri de apă, lădițe cu fructe, o imprimantă, cărămizi, lampadare, un gard de papură, tablouri, ficuși și leandri, colaci de sârmă, covoare făcute sul, Oana în cârcă, din joacă, până pleacă studentă-n America, mama în brațe când nu se poate mișca. Cum lesne se vede, revoluția română a dezlănțuit în mine energii de nebănuit, iar cărăușitul n-a mai cunoscut, în ce mă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
pătimire, În care doruri de rai gem, Mă plânge!... Altfel, te blestem!” Charles Baudelaire 622. „Cartea oglindește, nu numai în conținut, dar și în înfățișarea ei, orânduirea socială în care s-a născut. Tăblițele de lut și de metal, precum și sulurile de papirus sunt caracteristice orânduirii sclavagiste, codexul pe pergament, cu ornamentele și miniaturile sale, celei feudale. Cartea în forma ei modernă, care și-a căpătat înfățișarea după răspândirea tipografiei, corespunde orânduirii capitaliste, s-a născut aproximativ în același timp și
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
state, C.H. Beck, București, 2010. Rodden, Jonathan, "Comparative Federalism and Decentralization. On Menaing and Measurment", in Comparative Politics, No.45/2004. Santai, Ioan, Drept administrativ și știința administrației, vol. I, Editura Universității "Lucian Blaga", Sibiu, 1998. Sartori, Giovanni, "Alcuni chiarimenti sul semiprezidenzialismo", în Studia Politica. Romanian Political Science Review, vol. III, nr. 3/2003. Sartori, Giovanni, "Sul sistema costituzionale romeno", în Studia Politica. Romanian Political Science Review, vol. II, nr. 1/2002. Sartori, Giovanni, Ingineria constituțională comparată, traducere de Cristina Dan
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Comparative Politics, No.45/2004. Santai, Ioan, Drept administrativ și știința administrației, vol. I, Editura Universității "Lucian Blaga", Sibiu, 1998. Sartori, Giovanni, "Alcuni chiarimenti sul semiprezidenzialismo", în Studia Politica. Romanian Political Science Review, vol. III, nr. 3/2003. Sartori, Giovanni, "Sul sistema costituzionale romeno", în Studia Politica. Romanian Political Science Review, vol. II, nr. 1/2002. Sartori, Giovanni, Ingineria constituțională comparată, traducere de Cristina Dan și Irina Mihaela Stoica, Editura Mediterana 2000/Ars Docendi, București, 2006. Sartori, Giovanni, Ingineria constituțională comparată
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
and Electoral Dynamics, Cambridge University Press, 1992. 34 Bogdan Dima, "Semiprezidențialismul românesc postdecembrist", în Sfera Politicii, nr. 139/2009, pp. 14-28. 35 Raluca Mariana Negulescu, "Reflecții semiprezidențialismul în România", în Sfera Politicii, nr. 139/2009, pp. 29-36. 36 Giovanni Sartori, "Sul sistema costituzionale romeno", în Studia Politica. Romanian Political Science Review, vol. II, nr. 1/2002, pp. 9-12; varianta în limba română: "Despre sistemul constituțional românesc", în Ingineria constituțională comparată, ed. cit., pp. 287-292. Idem, "Alcuni chiarimenti sul semiprezidenzialismo", în Studia
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
36 Giovanni Sartori, "Sul sistema costituzionale romeno", în Studia Politica. Romanian Political Science Review, vol. II, nr. 1/2002, pp. 9-12; varianta în limba română: "Despre sistemul constituțional românesc", în Ingineria constituțională comparată, ed. cit., pp. 287-292. Idem, "Alcuni chiarimenti sul semiprezidenzialismo", în Studia Politica. Romanian Political Science Review, vol. III, nr. 3/2003, pp. 617-620. 37 "Decizia nr. 98/2008", în Monitorul Oficial al României, nr. 140/22.02.2008. 38 Giovanni Sartori, Despre sistemul constituțional românesc, ed. cit. 39
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
cada cinco años, computados desde la fecha de su constitución" ("Consiliul General al Puterii Judiciare este complet reînnoit la fiecare cinci ani, calculat de la data constituirii sale"). 20 În Italia: Legge 24 marzo 1958, n. 195 Norme sulla costituzione e sul funzionamento del Consiglio superiore della Magistratura: "Art. 32: I componenti elettivi del Consiglio superiore durano in carica quattro anni e non sono immediatamente rieleggibili" ("Membrii aleși ai Consiliului au un mandat de patru ani și nu sunt reeligibili imediat"). La
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
n-o mai ascultă, literalmente este țintuită în pat. Începe un lung calvar. Încearcă, fără a izbuti, să apuce capetele de pânză cu buzele și cu dinții. O pereche de tineri trece de câteva ori prin cameră. Sunt arhitecți, cară suluri de calc, planșete și echere. Au un aer simpatic, și se iubesc. Se vede asta. În cele din urmă, bărbatul se oprește lângă patul ei, nu are voie să-i vorbească. Cléa i-a interzis formal, dar el încearcă să
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
manie să te legi astfel de lenjeria intimă a cuiva), certificat pentru al doilea grad de inițiere și în încheiere: "Are cuvântul inițiata!" Mulțumesc, mă simt mai puternică și mai perceptivă. Satisfăcut, oficiantul îi prezintă felicitări și îi oferă două suluri de bumbac mercerizat verde și încă două, mai mici, de culoare portocalie. O invită să stea o vreme pe culoar ca să se reculeagă. Se reculege o clipă sau se preface. Și, apoi, e sătulă de asta, se simte rău, bate
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Se întoarce după câteva minute: "Doctorul Sinus, ținând seama de starea dumneavoastră de sănătate, vă face o favoare. Ați putea pleca mai devreme decât prevede regulamentul, cu condiția să coborâți și apoi să urcați scara, la subsuoară cu cele două suluri portocalii. După aceea, sunteți liberă." "Dar abia mă țin pe picioare! E căzut în cap doctorul Sinus al dumitale!" Șeful de sală își astupă urechile cu mâinile ca să nu mai audă asemenea blasfemii, și se grăbește să-și strecoare coada
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
ușa întredeschisă. Rămâne împietrită. Se trage asupra ei, prin ușa închisă. Se aude un troznet și pe culoar cad două bucăți de stofă neagră. El se întoarce fără cozile fracului, și se apucă să spintece cu un cuțit cele două suluri portocalii, astfel încât țesătura să nu mai poată fi folosită. "Uite, pentru că nu l-ați ascultat, doctorul Sinus vă ia înapoi darul. Vă lasă totuși în deplină proprietate sulurile verzi, puteți dispune de ele cum credeți de cuviință, dându-le fiului
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]