2,627 matches
-
meditațiile, îi voi face semn complice cu ochiul, din mâini nu puteam mișca, una se blocase în buzunarul de la spate, cealaltă căuta un fel de idei pe după ceafă, ai răbdare, aș fi vrut să-i spun aceluia din oglindă, urâtule, supăratule, speriatule, mă car, numa’ să strig să vină destinu’ să mă scoată, că multilaterala dezvoltată e după ușă, mă așteaptă, nu întârzii p-aici prea mult, nu voi mai apuca să mă recomand, că șutul metafizic mă va arunca spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Păsăretul, în ogradă, A iscat o zarvă mare; Toată lumea-l ia la sfadă Pe-un cocoș, la deșteptare. Furioasă, o găină, Îl întreabă verde-n față: De ce cauți tu pricină? Ne scoli prea de dimineață! Dar cocoșul îi răspunde, Supărat, din cale-afară: Ora nu mai corespunde, Că avem orar de vară!
În ogradă. In: Glasul Copilărie by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/557_a_771]
-
că mint și-mi pare rău. Ursul: Știți, eu am avut o coadă Mai mare decât a vulpii Dar mi-a rămas toată-n baltă Precum vulpea m-a-nvățat. De-aceea am un ciot de coadă Și sunt tare supărat... Vulpea: Vai, cumetre,nu mai plânge, Și fără coadă poți merge. Ești chiar mai frumos așa... Fără coada aceea grea. Acum pari mai frumușel Stai colea pe scăunel Să te ospătez regește Cu-o saramură de pește. Ursul: Mulțumesc, vulpe
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
Avea În plutonul lui un tip de pe valea Târnavei Mici, unu’ Gabor și toți ceilalți ziceau că-i țigan. „Măi Gabore, tu ești țigan? „Țigan la mă-ta!“ - răspundea tipu’ care nici n-o bunghea el prea bine pă românește, supărat că de ce i se zice lui țigan. Atunci scotea Zare una din ideile lui: „cum te cheamă, bă, pe tine?“ „Gabor.“ „Păi, bine, bă proștilor, se adresa el către ceilalți, Gabor e nume de țigan, mă? Gabor vine În ungurește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
întoarcere, Toma îi făcu aceeași primire, dar de data aceasta, cu sticla goală, Viviana reuși să treacă mai ușor și să scape de acel obstacol viu. Gata, te-ai întors? o întrebă tata când intră pe poartă. Da. De ce ești supărată? Ia spune-mi tu mie, cine te-a supărat? Toma! răspunse îmbufnată. De ce? - Nu mă lasă să trec prin fața porții lui. Zice că drumul e al lui, se pune în fața mea și nu-mi dă voie să trec. Dar tu
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
aia? m-am repezit eu. Și dup-aia am mai băut câteva pahare și În momentul următor m-am pomenit goală pe canapeaua lui. —O, Doamne! Jill Începu să se legene Înainte și Înapoi. Janie o privi. —De ce ești așa supărată? Nu e chiar așa o catastrofă. —Ei bine, pur și simplu nu cred că te va ajuta În carieră, răspunse ea. —Ei bine, se vede treaba că nu știi cât de talentată sunt În anumite domenii, nu-i așa? zâmbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
să spui tu, am ceva groaznic să-ți spun. Respiră adânc și continuă: Nu pot să-mi petrec Anul Nou cu tine. Ce? Cum de se Întâmpla asta? Oare deja aflase cumva despre problema cu Turcia? Era oare atât de supărată Încât hotărâse să contramandeze ea prima? Probabil că interpretase tăcerea mea nedumerită drept mânie, pentru că se grăbi să continue. — Ești acolo? Bette, Îmi pare atât de rău, nici măcar nu pot să-ți explic cât de rău Îmi pare. Tocmai au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
de-abia puteam vorbi și totuși, singura informație pe care o procesam era cea pe care n-o primisem: până acum, Sammy nu-mi spusese că este Îndrăgostit nebunește, fără speranță, de altcineva. Nu știu ce să zic. — Zi că nu ești supărată, spuse el, aplecându-se mai mult spre mine. —Supărată? De ce să fiu supărată? Sunt așa de bucuroasă pentru tine! Nu știu de ce nu mi-a spus Will. Cred că o să aflu toată povestea duminică, la masă. —Exact. De fapt, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
care o procesam era cea pe care n-o primisem: până acum, Sammy nu-mi spusese că este Îndrăgostit nebunește, fără speranță, de altcineva. Nu știu ce să zic. — Zi că nu ești supărată, spuse el, aplecându-se mai mult spre mine. —Supărată? De ce să fiu supărată? Sunt așa de bucuroasă pentru tine! Nu știu de ce nu mi-a spus Will. Cred că o să aflu toată povestea duminică, la masă. —Exact. De fapt, a spus și asta. N-am avut timp să procesez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
cea pe care n-o primisem: până acum, Sammy nu-mi spusese că este Îndrăgostit nebunește, fără speranță, de altcineva. Nu știu ce să zic. — Zi că nu ești supărată, spuse el, aplecându-se mai mult spre mine. —Supărată? De ce să fiu supărată? Sunt așa de bucuroasă pentru tine! Nu știu de ce nu mi-a spus Will. Cred că o să aflu toată povestea duminică, la masă. —Exact. De fapt, a spus și asta. N-am avut timp să procesez această nouă evoluție, pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
pe care și-a dres-o răsucind-o demonstrativ în fața tuturor. La apariția omului în față și la auzul vorbelor lui, a izbucnit un râs ce a zăngănit geamurile vagonului... Când și ultimul icnet de râs s-a stins, cel supărat a reluat vorba: ― Râdeți voi, da’ mie îmi vine să-mi trag palme! Adică cum? Eu m-am măritat? Uite la mine! Întreg sunt! Ce-i trebuie unei femei este din belșug, de băut beau și eu ca să nu uit
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
spălăcită a unei vedete de film. „Se pare c-acum ai și țâdulă”. Danny își luă din mașină trusa de recoltat probe și se puse pe lucru. Carter stătea de pază în cazul în care medicul s-ar fi arătat supărat. Trase cearceaful de pe cadavru și verifică membrele pentru paloare post-mortem; îi ridică brațele și picioarele, le lăsă să cadă și obținu acea rigiditate care anunța rigor mortis. Notă în carnet: „Decedat probabil în jur de 1:00 A.M.”, după care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
de lemn se vedeau împănate în dungile subțiri de sânge închegat. Danny rămase cu privirea pierdută, juxtapunând mutilările frontale cu cel dorsale, încercând să vadă legătura dintre el. Simțea o sudoare rece la încheieturile mâinilor, pulsând-i. Apoi o voce supărată. „Carter, cine-i tipul ăsta? Ce caută aici?” Danny se întoarse, afișând un zâmbet pacificator; văzu un tip gras într-un smoching alb, jigărit, și cu o pălărioară „1950” cu steluțe verzi. „Detectivul Upshaw. Doctorul Katz?” Grasul începuse să ridice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
volanului. Altă reconstrucție mentală: oglinda oferea o imagine perfectă a banchetei din spate, a dungilor de sânge și a substanței gelatinoase. Asasinul o ajustase ca să țină cadavrul sub observație în timp ce conducea. — Cum te cheamă, băiete? Bătrânul specialist era de-acum supărat foc. Danny spuse: — Detectiv Upshaw. Și nu te mai obosi cu bancheta din spate - tipul care-a făcut-o e mult prea deștept. — Ai putea să-mi spui și mie de unde știi? Stația de emisie-recepție din mașina specialistului se auzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
fost sub influența drogurilor, dar voia totuși o listă cu dealerii de heroină, fiind posibil ca omorul să fie legat de droguri. Ofițerul de serviciu întrebă „Ce mai face Mickey zilele astea?”, adăugă „Fă o cerere oficială”, după care închise. Supărat, Danny formă numărul personal al doctorului Layman de la morga orașului, ținând un ochi pe orchestră. Patologul răspunse la al doilea țârâit: — Da? — Sunt Danny Upshaw, doctore. Layman râse. — Mai degrabă Danny Parvenitul. Tocmai am autopsiat cadavrul pe care ai încercat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
l-am văzut pe Reynolds lângă mașina lui, discutând cu un tânăr care avea fața bandajată. Îmi mai amintesc și că grupul meu de prieteni interesați de politică se implicase în apărarea inculpaților de la Sleepy Lagoon și au fost foarte supărați când am acceptat o slujbă în New York și n-am mai putut să mă alătur lor. Dudley spuse: — Hai să vorbim despre Sleepy Lagoon. Mal se gândi la raportul pentru Loew: nimic din ce era legat de acel caz nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
untdelemn, care nu este nici măcar de măsline! Te cam întreci cu gluma, jupîne.... și astfel de fapte la mine nu se prind... Nu pot să-ți dau mai mult de 20 de lei! ― Atâta mă costă pe mine! răspunse băcanul supărat. Și, dacă nu-ți convine, n-ai decât să nu iei; îl torn înapoi, și gata socoteala! ― Chiar te rog! zise pungașul nostru supărat. Băcanul, necăjit că-și pierduse vremea de pomană, luă urciorul, se duse la butoi și-l
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
să-ți dau mai mult de 20 de lei! ― Atâta mă costă pe mine! răspunse băcanul supărat. Și, dacă nu-ți convine, n-ai decât să nu iei; îl torn înapoi, și gata socoteala! ― Chiar te rog! zise pungașul nostru supărat. Băcanul, necăjit că-și pierduse vremea de pomană, luă urciorul, se duse la butoi și-l răsturnă cu gura în jos, așteptând până crezu el că s-a scurs tot untdelemnul, care, fiind supt de buretele dinăuntru, nu se prelinse
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
când acest animal își punea în funcțiune brațele cu care era înzestrat. Din seria scoasă la lecție n-a știut nimeni. Atunci a fost întrebată clasa. Puțin freamăt printre bănci, fără vreun răspuns însă. ― Bine, domnilor, a întrebat profesorul cam supărat, nu știe nimeni să-mi răspundă când merge hidra de apă dulce cu brațele sale? Atunci am tresărit eu, ca și când mi-aș fi adus aminte, și-am ridicat degetele, exclamînd: ― A! ― Ți-ai amintit? Știi dumneata? ― Da, don' profesor! ― Ei
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Elenei și a lui Mika-Le! Triumfătoare, Nory privi pe Mini încremenită, și după ce azvârli înapoi cu gestul obicinuit șuvițele părului scurt, care lunecau pe frunte, cercetă efectul cuvintelor ei aspra Linei. Efectul era puternic, în adevăr, dar neplăcut. Lina părea supărată, furioasă chiar. Se roșise acum apoplectic și credeai că se înăbușă. - Ce fini?. Ce Mika-Le? - O! Dacă te superi e altceva! Secret profesional! Căci nu cred să fie solidaritate familială! ... Mi se pare că spitalul e accesibil oricui, și mai
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Amantul și protectorul! mi-a explicat Preda. Azi nu se succed ca de obicei, ci coincid." Am lăsat conversația să cadă, aducîndu-mi aminte de Elena. . Eram nerăbdătoare să te văd și să-mi spui mai mult, și tu faci pe supărată? Știam doar cu toții că Mika-Le s-a emancipat. . . E numai un incident al epopeii ei la oraș. . . Probabil însă că avea gâlci. Așa o fi crezut și Greg. Vedeam pe pat cartoane. Bomboane și jucării pentru copii! Mini deschise ochii
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
moșie, însoțită de o călugăriță și de o scrisoare, în care maica superioară povestea ce-ți spusei. Lăsase însă deoparte stilul pios și era drastică și plastică în explicații și păreri. Halii pi jignit în demnitatea lui, a fost foarte supărat, și a cutremurat locul cu mânia lui. Lenora, impulsivă, a călcat-o cu picioarele. Bine zici tu că Mika-Le are de-a face cu Egiptul. Are în ea suflet de pisică. O zvârli, o tăvălești și se scoală. De uitat
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
se un sunet de clopoței. O voce de copilă, întreruptă de tuse, iese din gâtlejul doamnei Pereira. — Tra, la, la! Eu sunt! Cei din jurul mesei rămân în tăcere. — Hey, la! Ce distracție! Așa de întunecați, așa de posomorâți, de ce sunteți supărați? Domnul Shvipuri vorbește cu glas tremurat. — Spirite! Cine ești? — Cine sunt? Cine sunt? Eu sunt, prostuțule! Te întreb din nou, cine ești? — Mi se spune Mica Orhidee, prostuțule, am rămas tânără de la începutul lumii! Îmi place să mă distrez! Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
erau absorbiți de biserici mai dinamice din suburbii, precum cea baptistă sau cea a pastorului luteran American, care se stabilise pe Grant Road. Apoi începu războiul și veni vestea că Duncan și Kenneth se înrolaseră. Andrew era mândru. Elspeth, doar supărată. Fii ei trăiseră departe de ea cam toată viața, iar acum se duseseră undeva și mai departe, niște băieței cu batiste albe, pierduți printre literele șterse din ultimele relatări de presă. I se părea monstruos. Vieți reduse la rapoarte scurte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
pare să fi luat o decizie. — Foarte bine, vaco. Dacă n-o să joci cinstit, voi scoate mănușile. Îți spun acum, mă înțelegi, te tai și te servesc cu sos de hrean și pudding Yorkshire. Vaca îl privește nepăsătoare. Băiatul pare supărat. — Friptură, idioato! Pastramă! Ostropel! Nu glumesc. Nu dau un ban pe Societățile voastre de Protecție a Vacii sau pe vreun rest din fun-clubul tău hindustan. O să te mănânc, porc de vacă ce ești! Pare pornit să împungă animalul în nas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]