6,772 matches
-
și fără niciun spirit critic a frazeologiei și a însemnelor de limbaj ale sectei. Gnosticii dau astfel naștere unei duble logici: excluderea celor care nu aderă orbește și integrarea de noi credincioși dispuși să urmeze un guru dând garanții de supunere și de pliere a coloanei vertebrale intelectuale presupuse de acceptarea cuvânt cu cuvânt a discursului pe care-l rezervă magistrul discipolilor săi. Abdicarea a orice subiectivitate, supunere în fața legii grupului, contractul comunitar al sectei autorizează un ultim recurs la rațiune
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și integrarea de noi credincioși dispuși să urmeze un guru dând garanții de supunere și de pliere a coloanei vertebrale intelectuale presupuse de acceptarea cuvânt cu cuvânt a discursului pe care-l rezervă magistrul discipolilor săi. Abdicarea a orice subiectivitate, supunere în fața legii grupului, contractul comunitar al sectei autorizează un ultim recurs la rațiune: dar numai în sensul renunțării la folosirea liberă a ei. - 5 - Dovleci, pepeni galbeni și castraveți. Lexicul gnostic oferă un exemplu de logomahie fără pereche. Acest gen
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
sectă printre atâtea altele, se încăpățânează să persiste. Ceea ce înseamnă că tradiția hedonistă supraviețuiește. Adepții sectei recuză postul, refuză să lucreze, subzistă din cerșetorie, trăiesc în comun, vagabondează, pun în folosință comună femeile și bunurile pe care le posedă. Resping supunerea față de orașele din Egipt unde pericolul e mare, ei se întrunesc în sate de munte, departe de lume. în orașe, episcopii creștini domnesc fără a împărți cu nimeni puterea lor, dețin paloșul puterii și dreptul de a-l folosi. Fără
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
nu-i atât liniar, cum susține catolicismul apostolic și roman, cât ciclic. Timpul ce vine răstoarnă reperele și deschide perspectiva abolirii Scripturilor. O inversare a valorilor este indusă și legitimată de această logică ciudată: în timp ce Biserica propovăduiește sărăcia, castitatea și supunerea pentru membrii clerului și pentru credincioși, partizanii Spiritului Liber efectuează o transvaluare. Astfel încât ei celebrează luxul, rafinamentul, plăcerile, sexualitatea trăită într-o libertate absolută și în refuzul recunoașterii oricărei autorități: legea oamenilor contra legilor lui Dumnezeu. în sfârșit, acest Spirit
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
a te folosi de el. Cu ce ar semăna un Dumnezeu care ar da bărbaților și femeilor o putere impunându-le să nu recurgă la ea, eventual cu stăruința perversă a castrării? Hedonismul presupune, atât cât este practic cu putință, supunere față de impulsul imprimat de Natură - celălalt nume al lui Dumnezeu. Sexualitatea derivă din formele luate de divinitate în lume. Când aceste relații duc la procreație, botezul nu-i trebuincios. în afară de faptul că sacramentele nu servesc la nimic în logica acestui
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
nu contează deloc; că clerul și valeții Bisericii ne împiedică să trăim și ucid viața; că sexualitatea trebuie practicată în mod liber; că trupul funcționează după aceleași legi ca ale rațiunii; că lectura textelor presupune libertate de interpretare și nu supunere față de dogme; că sacramentele țin de ficțiune; că necesitatea își impune legea; și că, prin urmare, nu ne putem sustrage legilor ei, orice am face - acest om nu putea decât să supere Biserica... Ioan Teutonicul afirmă într-una din Predicile
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
apatiei: nu e nicio nevoie să participi la suferința lui Hristos ori la aceea a aproapelui tău; să preferăm exercițiul seninătății în înfăptuirea oarbă a voinței lui Dumnezeu sub toate formele ei. Mai mult chiar: să ne bucurăm de această supunere în fața forțelor destinului. Cea de-a doua teză susține impecabilitatea: grația divină și milostenia cosubstanțiale oamenilor îi situează de facto în afara păcatului. Așadar, a doua lecție: să acționăm fără complexe, Dumnezeu ne-a scris istoria. A bea, a mânca, a
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
persoane la Paris în 1250, tot atâtea la Cambrai, dublul acestui număr la Köln... Episcopii se ocupă de aceste beghinaje. Ei supraveghează cu un ochi atent aceste grupuri pe care nu le ține laolaltă niciun jurământ de castitate ori de supunere față de vreun ordin monastic. Oamenilor Bisericii nu le prea place că, în grădinile ocupate de aceste grupuri, sunt primite și persoane modeste ale căror trupuri vor fi îngropate acolo. Aceasta și pentru că le scapă de sub control prețul înhumării, care reprezenta
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
asupra lumii - aceasta s-a văzut. Eloi de Pruystinck insistă asupra faptului că, în cărțile reținute de Biserică pentru a fabrica niște canoane aproape coerente, subzistă totuși niște contradicții. Exegeză, evident Bisericii nu-i plac asemenea speculații... Geneza precizează că supunerea față de preceptele credinței valorează de o mie de ori mai mult decât dorința de a gusta din fructul pomului cunoașterii. Ceea ce libertinii refuză, ei fiind hotărâți să afle și nu să se supună orbește prescripțiilor Bisericii. Spiritul Liber își trăiește
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
mântuire. Credincios și în această privință lui Epicur, Antonio Beccaldi îndeamnă la căutarea utilului, întrucât toate legile presupun urmărirea interesată a unui țel disociabil de virtute - plăcerea. Nimeni nu se supune niciodată pentru că legea e lege, ci pentru că prin această supunere obții mai multă satisfacție decât insatisfacție. De exemplu, neîncălcând legea, nu mai riști pedepse, ispășire și culpabilitate, și nici alte neplăceri consecutive nesupunerii. A te supune dă naștere plăcerii de a evita neplăcerea. A respecta o regulă pentru motive care
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Și încă cum! Gânditorul din Rotterdam lasă frâu liber anticlericalismului său și critică venerarea moaștelor, practica postului sau a pelerinajului, cultul sfinților și al Fecioarei, spovedania și indulgențele, pe călugări îi găsește corupți, îmbuibați, lacomi. Idealurile de sărăcie, castitate și supunere? Tot atâtea constrângeri care generează rele: parazitism social, vicii contrare naturii și servitute, de exemplu. Acestei critici, Erasmus îi adaugă și niște îndemnuri: trebuie să regăsim credința de la originii, să acționăm în perspectiva spiritului evanghelic, să citim textele sacre în
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
așa cum am mai spus-o, religia lui Luther. Și atunci cum să nu fii tolerant când până și familiile sunt astfel marcate de războaiele religioase; moderația apare ca unica variantă... Ea presupune niște compromisuri, o suplețe, o libertate care recuză supunerea absolută față de Ligă ca și față de pozițiile partizanilor reformei. Nici guelf, nici ghibelin: altceva... în viața de toate zilele se comportă ca un bun catolic; astfel, încă de la vârsta de douăzeci și nouă de ani, când nimeni și nimic nu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
vin... Este greu să citești Eseurile ca și cum acest om n-ar fi trăit așa; greu, de asemenea, să privești aceste fapte și gesturi ca și cum Montaigne n-ar fi scris niciodată nici un singur rând... Catolicismul filosofului presupune consimțirea la regula jocului, supunerea față de legea comună a țării în care trăiește. Pe pământ musulman, Montaigne ar fi arătat, probabil, fidelitate față de religia lui Mohamed; la Persepolis, ar fi fost mazdeean; la Geneva, cu un veac mai târziu, ar fi fost calvinist; la Polul Nord
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
expansiunea individuală, singura măsură a judecăților și a acțiunii, a teoriei și a practicii. Antiphon enunță un adevăr major: el alege tabăra naturii și se vrea inamicul legilor! Antiphon face distincție între sfera privată și sfera publică, după care admite supunerea în fața legilor pentru prima. în prezența unor martori, să ne adaptăm conduita și comportamentul la cerințele ei; în schimb, când suntem singuri, ne vom mulțumi să ascultăm de bunul nostru plac, fără să dăm seamă nimănui. Legea civilă, care este
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
o face să înflorească și-i permite să se manifeste deplin. Obiectivele acțiunii sunt viața, plăcerea și utilul, împletite în una și aceeași energie. Poziția antiphoniană presupune o răsturnare a valorilor: preferă natura legii pentru a face să apară libertatea... Supunerea în fața legilor e antihedonistă, ea generează dureri, le sporește pe unele și creează altele noi. Astfel, la tribunal, ofensații care se apără au de suportat afrontul ofensatorilor gata de orice, inclusiv să mintă, să travestească adevărul și să recurgă la
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
funcționare perversă a legilor civile sau morale care nu elimină suferința, ba uneori chiar o amplifică. Legalitatea și moralitatea ne obligă să suportăm necazuri de care ar trebui să fim scutiți, ele provoacă suferințe și nu ne feresc de neplăcere. Supunerea față de legi nu este răsplătită: în mod paradoxal, justiția dă rareori dreptate victimei, servindu-l mai adesea pe vinovat. într-adevăr, procedurile judiciare garantate de drept și de lege lasă victima să fie acuzată o dată în plus de către vinovat care
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
De altfel, ea generează situația hedonistă. Pentru că plăcerea apare încă de la înscrierea existenței individului în registrul naturii, în chiar momentul declarației de independență față de legile sociale. Physis contra nomos, legi naturale contra legilor civile, autonomie și libertate de acțiune contra supunerii, a obedienței și dependenței față de o transcendență juridică, de o morală normativă, iată imperativul categoric al hedonismului antiphonian... Adevăratele plăceri nu se află în tabăra artificiului cultural sau a ordinii societale. Nu civilizația dă măsură hedonistă. Pentru că bogăția ne aservește
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
buricele degetelor, deja atât de restrictive) presupun mucoase și secreții. Dar, mai ales, aceste trei simțuri dovedesc animalitatea care subzistă în om: a atinge, a adulmeca, a amușina, a mesteca, a înghiți, a ingurgita, operații care evocă digestia și defecația, supunerea față de necesitățile naturale. Nasul este organul fundamental pentru fiarele care vânează, ucid și mănâncă. El amintește, de asemenea, de poziția patrupedă, cu botul aproape de pământ, cu nările larg deschise, de aspirația gâfâită a unui manifer care caută urma altui animal
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
triviale contra plăcerilor subtile, distincția făcută încă din acele timpuri rămâne de actualitate: hedonismul trimite la construirea jubilărilor, el impune fabricarea delicată a unor edificii elaborate pentru a ajunge la emoții sofisticate. Mai trebuie oare precizat că hedonismul este contrariul supunerii față de instinctele cele mai de jos ale animalelor și că presupune inversul supunerii față de imperativele gregare ale momentului? Ale noastre trimit la consumerismul care traversează secolele și se metamorfozează în funcție de nevoi. Numai filosofia ne permite să facem o triere, să
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
hedonismul trimite la construirea jubilărilor, el impune fabricarea delicată a unor edificii elaborate pentru a ajunge la emoții sofisticate. Mai trebuie oare precizat că hedonismul este contrariul supunerii față de instinctele cele mai de jos ale animalelor și că presupune inversul supunerii față de imperativele gregare ale momentului? Ale noastre trimit la consumerismul care traversează secolele și se metamorfozează în funcție de nevoi. Numai filosofia ne permite să facem o triere, să distingem plăcerile care alienează de cele care eliberează și dezvăluie semnătura radioasă a
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
aberațiile religioase. Platon confecționează o mitologie utilă pentru a-i menține pe oameni într-o stare de frică, angoasă și teroare. Aceste temeri și cutremurări furnizează o umanitate maleabilă, sperioasă, ușor de condus. Alienată, desigur, dar docilă, disponibilă pentru ascultare, supunere și renunțare la sine. Epicur nu vrea astfel de oameni: el îi vrea autonomi, vindecați de superstiții, dezrobiți. Moartea nu e ceva de care să te temi. Metempsihozele și metensomatozele, aceste vechituri orientale aduse pe meleagurile grecești de Pitagora și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
o religie. Mai rău, ele ruinează credințele grecești ale momentului care, bazate pe frica muritorilor de aceste forțe nemuritoare și capabile de răutate, făceau posibilă existența unui cler sau a unei puteri politice acționând în numele zeilor și legitimând ordinea, opresiunea, supunerea prin invocarea unor divinități înrolate cu forța, împotriva consimțământului lor - și pe bună dreptate... De altfel, planul imanenței în care evolueză zeii este, bineînțeles, lumea oamenilor, dar nu planeta Pământ: nu riscăm să-i vedem apărând la colțul unei străzi
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ideală și inexistentă, ea scânteiază, dar cu sclipirile bijuteriilor false, strălucește, dar precum decorurile de teatru, unde nu poate sta nimeni... Epicurismul creează real, fie el și modest, acolo unde platonismul fabrică ficțiune - și încă grandilocventă... Platon dorește ierarhie, ordine, supunerea producătorilor față de casta filosofului-rege, cele două comunități neîntreținând altă relație decât aceea mediată de ordinea războinică? Epicur realizează o comunitate egalitară în care bărbații sunt egali cu femeile, iar sclavii cu oamenii liberi... Republica legitimează minciuna, numai să-i fie
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
sexism, nu falocrație, nu reducerea feminității la ovare, ci o practică liberă și comună a filosofiei, între egali. Tradiția a păstrat numele câtorva așa-zise filosoafe printre pitagoricieni - Theano, Perictione, Phintys, Melissa și Myia; ele străluceau ca sărăcie intelectuală, profesând supunerea față de soț, virtuțile tăcerii, perfecțiunea în ascultare, toleranța față de isprăvile soțului și alte asemenea prostii aferente domesticității conjugale. Istoria epicurismului păstrează numele unor Mammarion, Hedeia, Erotion și Nikidion, Leontion și Themisa, tot atâtea pretinse curtezane cu care, dacă e să
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ori e căutată activ, știindu-se unde se află, ori sunt îndepărtate obstacolele care împiedică instaurarea ei. Evitarea negativului constituie o mare parte a oricărei filosofii a plăcerii - în opoziție cu ceea ce afirmă critica, întotdeauna preocupată să asociezea plăcerea cu supunerea imediată față de pruriturile senzuale. Edificarea hedonismului implică această artă a suferinței. Pentru a evidenția avantajele ataraxiei, Lucrețiu scrie cîteva zeci de versuri - îII, 1-61) - intrate în antologia capodoperelor istoriei ideilor la rubrica Suavi mari magno. Textul, deoarece pune în scenă
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]