4,066 matches
-
Iar împletim blestemele de tată,/ să-ncingem, Doamne, fruntea-nsângerată./ Tu iarăși zici, în blânda rugăminte:/ Nu știu ce fac. Îngăduie-i, Părinte”. (Golgota). Gânguritul ca o togă de April s-a pus în luntrea rugii, veghiind în luminișuri de pădure. Cerdacul surâsului a îmbrățișat-o ca pe-o chemare și nestatornicul soare i s-a întipărit în vocalele curcubeului dorinței. Tresare și se înfioară în faldurile învârtoșatului destin, care a pus soroace răscrucilor. Iureșul eternei goane a dorului s-a desprins semeț
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > "FEREASTRA OCHIULUI DIN MINE" Autor: Octavian Curpaș Publicat în: Ediția nr. 237 din 25 august 2011 Toate Articolele Autorului „Surâsul primăverii” - un nou volum de poezie apărut sub semnătura Marinei Glodici „Surâsul primăverii”, al șaselea volum de poezie al Marinei Glodici vede lumina tiparului în anul 2010; poemele sale precum o salbă, pe care stau înșirate unul câte unul simțămintele
FEREASTRA OCHIULUI DIN MINE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360722_a_362051]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > "FEREASTRA OCHIULUI DIN MINE" Autor: Octavian Curpaș Publicat în: Ediția nr. 237 din 25 august 2011 Toate Articolele Autorului „Surâsul primăverii” - un nou volum de poezie apărut sub semnătura Marinei Glodici „Surâsul primăverii”, al șaselea volum de poezie al Marinei Glodici vede lumina tiparului în anul 2010; poemele sale precum o salbă, pe care stau înșirate unul câte unul simțămintele poetei încă tinere, se revărsă ca un torent către inimile cititorilor, în
FEREASTRA OCHIULUI DIN MINE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360722_a_362051]
-
cuvântul se pleacă cu smerenie ca într-o dulce rugăciune, în fața sufletului... „Raiul bucuriei” coboară în fiecare om odată cu primăvara și lasă „urma de înger” în cupe de ghiocei, în drumul său spre inimile noastre, dăruind „pace sacră-n sărbătoare” („Surâsul primăverii”). Ce frumos ! „Albastra slovă” a „cuvântului din iarbă” sau din „ochi de flori”, mângâiată de „raze dulci ce se alintă” capătă valențe deosebite, transformând totul într-o adevărată sărbătoare a revenirii la viață! („Flori”). Poeta care și-a pregătit
FEREASTRA OCHIULUI DIN MINE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360722_a_362051]
-
satisfacție acele trepte ce duc vibrația interioară a sufletului către un nivel superior. Poezia Marinei Glodici este de fapt această fereastră, fiecare dintre poemele aparținând acestui ciclu purtând fără îndoială, pecetea dorinței ardente de descoperire și cunoaștere profundă a sinelui. „Surâsul primăverii” reprezintă de fapt o suită de poezii care surprind efectul primăverii asupra a tot și a toate; fie că poeta se apleacă cu sensibilitate spre natură, spre ființa umană, spre zi sau spre noapte, spre munte sau spre mare
FEREASTRA OCHIULUI DIN MINE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360722_a_362051]
-
doar că nu mai avem cuvinte pentru a ne defini. Aleg mersul înainte, aleg lăcașul în care Credința se întrupează în fiecare fir de secundă în rugă, aleg iubirea și o dărui... mi-o dărui cu buzele strânse dar cu surâsul interior neatins de cancerul clipei...indiferența și teama de a fi ceea ce sunt. Mâinile mi-s pline de mentă. Mușc frunzele cu bucuria flămândului și prind răcoarea cuvântului între gând și inimă... câte oglinzi ca niște cercuri închise câte farfurii
MUŞCĂTURA VORBEI NEROSTITE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360019_a_361348]
-
Când tu te pregătești să stingi o seară Întind o mână și lumea ia foc Incendiind zăpadă cu văpăi Din coate de frig îmi fac violent loc Să pot muri la căldură ochilor tăi. Un vânt face lumină pe cuprins Surâsul tău aprinde aprinde albă dimineață În vreme ce bătaia mea de inimă a nins Și-un înger și-a luxat o aripă pe gheață Costel Zăgan, 24 Decembrie 1979, Rug emotiv Referință Bibliografica: ÎNGER DE ZĂPADĂ / Costel Zăgan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
ÎNGER DE ZĂPADĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 798 din 08 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360030_a_361359]
-
vine iar toamna cea policromă, cu romanțe cântate -ngânând, toamna cu dulcea-i aromă și cocori peste zare zburând. toamna ce-ncearcă a ne-ntrista, cu norii grei ce cad dintr-un hău, norocul meu cu primăvara ta și cu surâsul din glasul tău. am liniștea și calmul atice, acum când norii picură-ntruna, privesc orizonturile sălbatice și aștept să vină furtuna. sâmbătă, 11 august 2012 Referință Bibliografică: calm atic / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 589, Anul
CALM ATIC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360049_a_361378]
-
Autor: Anca Tănase Publicat în: Ediția nr. 226 din 14 august 2011 Toate Articolele Autorului Să-i spunem o vorbă bună celui ce vine spre noi chiar dacă nu-l iubim. Să-i surâdem, având grijă să nu simtă rânjetul din spatele surâsului, cu pleoapele coborâte peste fulgerulă privirii. Să-i deschidem larg ușa celui ce ne-a ucis cu cuvântul, căci toți avem nevoie de Iertare. Să nu disprețuim pe nimeni, căci Îngerul fiecăruia se închină Tatălui Ceresc. Să avem încredere în
MOD DE A TRAI de ANCA TĂNASE în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360108_a_361437]
-
primăveri în muguri fiorul doarme destinul pe care-l am e sclavul unei frunze efemere, trăiesc în noapte mai mult oarbă adevărul care albește atâtea orizonturi încurcate pe coaste abrupte țâșnește râul caut fereastra șemineului cerșesc o scânteie să aprindă surâsul umbra are baston cocoașa e grea în prag de noapte porumbelul iese din palmă cu ramul de măslin semn că-ți cer iertare primăvară. (in poza goblen-Ruga Maicii Domnului-realizata de mine) Referință Bibliografică: Destin / Maria Ileana Belean : Confluențe Literare, ISSN
DESTIN de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360116_a_361445]
-
în Ediția nr. 756 din 25 ianuarie 2013. clar am asfințit toate lunile de pe cerurile sub care se presupunea să umblăm îmbrățișați din cauza frigului (întotdeauna mi-a fost puțin frig lângă tine întotdeauna te-a amuzat răspunsul sânilor mei la surâsul tău polar) păsările albastre ale iubirii noastre s-au sinucis lovindu-se debusolate în colțuri ascuțite de nori tăcerea ta mă doare cuvintele tale mă dor și mai mult mai bine am vorbi prin semne și așa rătăcim orbi și
NUŢA ISTRATE GANGAN [Corola-blog/BlogPost/359683_a_361012]
-
îmhm... să vorbim ... Citește mai mult noi doi nu putem vorbi despre dragosteclaram asfințit toate lunile de pe cerurilesub care se presupunea să umblăm îmbrățișați din cauza frigului(întotdeauna mi-a fost puțin frig lângă tineîntotdeauna te-a amuzat răspunsul sânilor meila surâsul tău polar)păsările albastre ale iubirii noastres-au sinucislovindu-se debusolateîn colțuri ascuțite de norităcerea ta mă doarecuvintele tale mă dor și mai multmai bine am vorbi prin semneși așa rătăcim orbi și muținun-are rost să vorbim despre dragoste vârcolacii au mâncat
NUŢA ISTRATE GANGAN [Corola-blog/BlogPost/359683_a_361012]
-
rezist la ghețuri polare și la temperaturi înalte sufletul meu, darling este aburul care se ridică după ploaie în după-amiezile fierbinți de vară atunci când inima mea cuminte si conștiincioasă îți monitorizează trăirile cu precizie și tandrețe sunt lacrima cuibărită înr-un surâs pictat pe pânza toamnelor de altădată mușcătura dintr-un fruct oprit Eva dorințelor și Ana zidirilor tale sunt prețioasă și fragilă, darling dar sunt puternică și rezist intemperiilor tale... ai grijă doar să nu mă scapi pe asfalt. Citește mai
NUŢA ISTRATE GANGAN [Corola-blog/BlogPost/359683_a_361012]
-
rezist la ghețuri polare și la temperaturi înalte sufletul meu, darling este aburul care se ridică după ploaie în după-amiezile fierbinți de vară atunci când inima mea cuminte si conștiincioasă îți monitorizează trăirile cu precizie și tandrețe sunt lacrima cuibărită înr-un surâs pictat pe pânza toamnelor de altădată mușcătura dintr-un fruct oprit Eva dorințelor și Ana zidirilor tale sunt prețioasă și fragilă, darling dar sunt puternică și rezist intemperiilor tale... ai grijă doar să nu mă scapi pe asfalt. Citește mai
NUŢA ISTRATE GANGAN [Corola-blog/BlogPost/359683_a_361012]
-
împreună cu substituienții metaforici și metonimici alcătuiesc o inedită rețea conotativă ce împânzește întregul spațiu al volumului, identificându-ne un meșteșugar de marcă al cuvântului. Iată câteva mostre: Dragostea inspiră trandafirii; Dușmanca mea iubită, soră, mamă; Greșalele iubirii nu sunt iertate?; Surâsul tău a-nzăpezit privirea; Iubirea ta mă-nzăpezește-n stele; Spre a te ști panteră și femeie; Iubirea mea-nflorește-n somn migdalul; Coboară-mi-te-n suflet, fi-mi scânteie; Castele de iubire sunt ruine; Cămașă a lui Nessus mi-e iubirea
IUBIREA CARE MIȘCĂ SORI ȘI STELE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359795_a_361124]
-
ca și în tribune, țara face valuri; ca și cu mingea de fotbal, cu țara se exersează jocul de pase. Judecând după regulamentul de fotbal, țara e în cercul de la centru, între două porți!Pe fundalul tern, al tabloului țării, surâsul vine de la Nadia Comăneci, de la Ilie Năstase, de la Hagi... de la mulți alții dintre care unii sunt azi numai o amintire. Aceștia au fost și sunt coloane ale sportului românesc! Gheorghe Hagi a delectat milioane de suporteri din perna ierbii înmustită
GHEORGHE HAGI. FOTBALUL, DRAGOSTE NAŢIONALĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359892_a_361221]
-
rol principal al lungilor turnee prin țară și străinătate, dar și o victimă cu simțul umorului, a farselor lui Benone Sinulescu, față de care răspundea cu strălucirea verbală a replicii :„mi-ai făcut-o!”, și cu îngăduința radioasă a nestinsului lui surâs. „L-am îndrăgit”, spune Benone Sinulescu, despre genialul violonist. „Nu se știe când și dacă se va mai naște un alt prunc din soarele muzicii folclorice românești, cum a fost Ion Drăgoi!... A fost și a rămas până azi unic
BENONE SINULESCU. O VIAŢĂ RETRĂITĂ ESTETIZAT, ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359893_a_361222]
-
e și ființa sa, a unui om de valoare, a unui om de omenie care evocă în toate povestirile afective, crâmpeie, oameni, locuri, fărâme de trăiri, ca o bătaie a elitrelor diafane ale fluturilor aducerilor-aminte, răsunetul pașilor și cuvintelor, râsul, surâsul, sunetul ceresc al viorii lui Ion Drăgoi și pe Ion Drăgoi, violonistul drag lui, ca un frate!... O viață retrăită estetizat, în cântec Artist cu o cantabilitate vocală autentică, deținător al unui bogat și variat repertoriu, Benone Sinulescu are o
BENONE SINULESCU. O VIAŢĂ RETRĂITĂ ESTETIZAT, ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359893_a_361222]
-
al vieții!”, spune Mioara Manea Arvunescu, iar dacă Focșaniul natal nu împărtășește feeria acestui vis, o fac dominioanele muzicii lirice mondiale și iată, la numai câțiva kilometri de cetatea Vrancei, o adoră Adjudul! Angela Gheorghiu, inundă cu soare, armonie și surâs... Ceea ce e rar în relația sufletească dintre cele două privighetori pe care le leagă și locurile natale, Angela Gheorghiu și Mioara Manea Arvunescu este faptul că nu au una pentru cealaltă cârcei la suflet, nu au una pentru cealaltă o
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359896_a_361225]
-
palma frunții de el, ca de stalactite, calcă în vârful degetelor desculțe pe timpanul frumuseții muzicii, ca pe stalagmite diafane. Recitalul Angelei Gheorghiu de la Bacău nu a fost o întâmplare, ci mângâierea lui Dumnezeu, ce învelește nisipul de supărări cu surâsul gurii din care izvorăște iubirea. Invitatul adorabilei Angela Gheorghiu a fost maestrul care a prins cu fireturi corzile pianului, de ovalele elitre de mătase ale notelor muzicale, Dan Grigore, cel despre care Sergiu Celibidache a spus, așa cum a consemnat pentru
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359896_a_361225]
-
viață. Asta e adevărat! a zîmbit, cu tristețe, Licurișca. ... marea Odaliscă a apărut dintre faldurile unei draperii roșii! Arma ei era decolteul, rochia mulată pe un trup carnal, bine rotunjit, fața fardată poate prea strident, cu buzele groase, pofticioase, un surîs studiat, care exprima ironia intelectualului ce disprețuiește vulgul, ochii mari, rimelați abundent, genele înțepenite cu Mascara, un parfum greoi se tîra după ea, ca un cîine după umbra stăpînului. Magdalena dispăruse brusc, n-am înțeles atunci din ce cauză, sigur
de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359505_a_360834]
-
vocea și inima lui Benone Sinulescu! În ele sunt munții Buzăului, cu Siriul în brațele lor, având cerul înstelat sus și îmbrădit jos, clătit în lacuri, lumină, frumusețe, veselie, iubire, patimă, suferință, alean, îndurerare, bucurie, însingurare, dragoste, joc, vis, suspin, surâs...! Cine-a iubit și iubește atât Siriul, și cine-l cântă așa și atât ca Benone Sinulescu?! Dar, iată, azi cei dominați de atracția livrească au un mijloc veritabil de a înțelege pentru ce e atât de sentimental oglindit Siriul
GHEORGHE C. DIHORU, CONSTANTIN M. POPESCU. CINE-A MAI SCRIS O CARTE CA CÂNTĂ?! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359699_a_361028]
-
punți între om, pământul pe care pășește, cerul pe care-l contemplă, văzdul la care aspiră, durerea ce-l doare, iubirea ce-l frământă, dorul ce-l mână, bucuria ce-l înaripează, visul ce-l răpește, lacrima ce-l ustură, surâsul ce-l înseninează... Toate acestea sunt adunate sub rândurile cărții „Siriul sub vremi și ape” pentru că tot ce e scris în ea, în subsidiar poartă zugrăvirea locurilor, oamenilor și vieților sufletești din glasul maestrului Benone Sinulescu. Astfel, cartea scrisă de
GHEORGHE C. DIHORU, CONSTANTIN M. POPESCU. CINE-A MAI SCRIS O CARTE CA CÂNTĂ?! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359699_a_361028]
-
la cafeneaua cu Poeți spunea că acolo se pot consumă aduse pe tăvi de argint cuvinte alese plata cu un card visa din stele pe masa cu Poeți împrejur niciunde altundeva o pâine și ceai din iarbă lunii cafea cu surâs de îngeri fiecare poet însemnat de aripile păsării cu gât lung mai albă decât vesmântul unei taine Poezia se-nclina în fața fiecăruia și mie din palmă împărțea câte-o fărâma din pâinea visului Poeții erau toți bolnavi de ea că
LA MASA CU POEŢI de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359705_a_361034]
-
plăcut Că te iubesc prea mult Și-o știi, nu e nevoie de cuvânt E ca o frunza-n vânt E ca o carte-n care Nu va fi în uitare Povestea ce se construiește Relația ce se zidește Orice surâs ce iți zâmbește Și orice bine ce-ți priește Referință Bibliografica: Dragoste întâmplătoare / Angheluță Lupu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 462, Anul ÎI, 06 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Angheluță Lupu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
DRAGOSTE INTAMPLATOARE de ANGHELUŢĂ LUPU în ediţia nr. 462 din 06 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359134_a_360463]