4,339 matches
-
acestuia. Alții consideră că profitul ridică în mod nejustificat prețul mărfurilor și, ca urmare, cer înlăturarea lui (consideră profitul nedrept). În viziune economică acesta este principiul cheie al cooperației. Conform Alianței Cooperatiste Internaționale acest principiu presupune respectarea echității în distribuirea surplusului, " în așa fel încât să se evite ca un asociat să câștige în detrimentul celorlalți". O asemenea formulare este destul de confuză. Repartizarea surplusului trebuie să se facă în natură, sub formă de servicii prestate asociaților, iar această distribuire ar trebui să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
economică acesta este principiul cheie al cooperației. Conform Alianței Cooperatiste Internaționale acest principiu presupune respectarea echității în distribuirea surplusului, " în așa fel încât să se evite ca un asociat să câștige în detrimentul celorlalți". O asemenea formulare este destul de confuză. Repartizarea surplusului trebuie să se facă în natură, sub formă de servicii prestate asociaților, iar această distribuire ar trebui să se facă în funcție de tranzacțiile asociatului cu cooperativa. În aceste condiții rămân deschise cel puțin două probleme. În primul rând se pune problema
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
pune problema calității factorului adus în cooperativă. În acest sens, mai ales în cadrul cooperativelor agricole se experimentează metodologii de evaluare a calității, diferențiind în acest fel cantitățile aduse de către asociați. În al doilea rând există posibilitatea ca o parte din surplus să fie reținut la nivelul cooperativei sub formă de fond de rezervă pentru a păstra echilibrul economico-financiar al întreprinderii în timp. 6. Fondul de rezervă indivizibil Ideea de bază a acestui principiu este aceea că obiectivul de bază al muncii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
aceea că obiectivul de bază al muncii în societățile cooperatiste nu este acela de a acumula capital pentru a-l distribui ulterior între membri. Totuși, este necesară constituirea unui capital colectiv pentru beneficiul comun al membrilor actuali și viitori. Capitalizarea surplusului se face pentru a menține și dezvolta întreprinderea cooperatistă și pentru a promova în viitor serviciile oferite de către aceasta membrilor. La retragerea din cooperativă membrii vor primi înapoi numai suma cu care au contribuit la intrarea în cooperativă. Ei nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
persoane care se întâmplă să fie membre în momentul dizolvării cooperativei. În plus, principiul constituirii unui fond de rezervă indivizibil elimină orice încercare a membrilor actuali de a lichida societatea atunci când ating o anumită putere economică și de a distribui surplusul acumulat între ei. 7. Neutralitatea politică Acesta a fost considerat multă vreme unul dintre principiile cooperatiste clasice. Argumentul principal în favoarea acestuia este faptul că societățile cooperatiste sunt organizații care operează pe tărâmul economic și, în consecință, trebuie să se concentreze
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Din această scurtă prezentare a principiilor cooperatiste reiese tendința spre neeconomicitate a principiilor cooperatiste universale, făcând dificilă caracterizarea cooperativei din punct de vedere economic. Din perspectiva cercetării economice se poate stabili următoarea ordine de importanță a principiilor cooperatiste: principiul repartizării surplusului care are un puternic caracter economic și poate fi considerat central din această perspectivă; principiul dobânzii (remunerării) limitate asupra capitalului care manifestă de asemenea caracter economic, dar care nu este indispensabil pentru caracterizarea întreprinderii cooperatiste; celelalte principii, respectiv: adeziunea voluntară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
pentru fiecare membru să subscrie un anumit număr de părți sociale proporțional cu activitatea viitoare sau tranzacțiile cu cooperativa. În majoritatea țărilor este prevăzută o limită minimă a capitalului subscris și vărsat (Franța, Belgia, Grecia, Italia, Portugalia). Referitor la alocarea surplusului (profitului) obținut în anul financiar și la remunerarea capitalului adus în cooperativă, din informațiile prezentate în Anexa 1 putem desprinde următoarele concluzii: legislațiile tuturor țărilor membre prevăd ca practică standard pentru cooperative remunerarea membrilor în raport cu tranzacțiile efectuate cu cooperativa, dar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
generale și dreptul de vot; * reguli privind alegerea persoanelor de conducere, calificarea și îndatoririle acestora; * îndatoririle managerilor; * structura capitalului; * organismele de conducere și atribuțiile lor; * reguli privind modul de desfășurare a operațiilor cooperativei cu membrii și terții, inclusiv privind repartizarea surplusului net; * reguli privind utilizarea capitalului fix și a capitalului circulant; * dizolvarea și drepturile de proprietate ale membrilor; * încheierea anului fiscal * alte aspecte considerate ca fiind necesare sau dezirabile potrivit legii statului respectiv. Articolele actului de constituire și ale statutului trebuie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
pot adopta structuri de vot pe 2 trepte. Minimum 3 membri (fizici sau legali) 1. Minimum 18600 Euro pe acțiune de capital 2. Nu există un minim pentru acțiunile de capital. Este permisă o dobândă limitată (6% in valoare netă). Surplusul net poate poate fi distribuită membrilor "prorata" (în raport cu) tranzacțiile lor cu cooperativele. Nu, doar dacă terța parte este special numită în prevederile asociațiilor, sau după îndeplinirea obligațiilor statutare și legale pentru participare. Permisă. Pe baza "pro rata" a acțiunilor, sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
minim de 15.000 FIM până ce mărimea acestuia ajunge la 5% din profitul anual care trebuie să meargă la rezerve. Cooperativele sunt supuse aceluiași tratament fiscal ca și societățile de capital. Totuși companiile trebuie să aibă anumite beneficii fiscale (revenirea surplusului/profitului legea 360/1968, secțiunea 18) În mod normal nu sunt permise de lege, totuși statutele asociațiilor pot specifica faptul că servicii ale cooperativelor pot fi utilizate și de alte persoane. În mod normal este limitată. Membrii nu sunt răspunzători
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
capital pentru a crește valoarea obligațiunilor. (Legea92-643 din 13/07/02) sau pot fi repartizate ca bonus la obligațiuni. Articolul 17 din Legea din 1947 permit utilizarea rezervelor pentru acoperirea pierderilor pe o perioadă de 4 ani. 3/20 din surplusul de exploatare trebuie să fie alocat ca rezerve atâta timp cât rezervele nu depășesc capitalul subscris. Cooperativele sunt supuse ratei de impozit asupra întreprinderilor care are valoarea de 33%. Totuși, în anumite circumstanțe (alimentație, transport și cooperative maritime, cooperative agricole de aprovizionare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
la afaceri. Minim 7 membri (persoane fizice sau juridice); Nu este prevăzut un capital minim. Un membru poate deține mai mult de o acțiune (limitele fiind stabilite de actele asocierii); Participarea poate fi proporțională cu afacerile desfășurate cu cooperativa. Da. Surplusurile reziduale (după distribuția pro ratio care are la bază contribuțiile membrilor) pot fi repartizate în raport cu participațiile deținute. Reglementările sunt incluse în actele asociației. Este permis dacă acest lucru este prevăzut în actele asociației. Este permisă. La lichidare se pot distribui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
La lichidare se pot distribui membrilor după plata creditorilor. Ca o regulă generală cooperativele sunt impozitate ca întreprinderi. Singurele excepții sunt cooperativele familiale (housing cooperatives)care sunt exceptate de la impozitare (având în vedere că ele nu realizează profit și investesc surplusul în gospodăria socială social housing). Această excepție nu este singura pentru cooperative. Echipamentul agricol și cooperativele viticole care își exploatează singure producția lor sunt exceptate de la plata impozitului pe societate. Permise. Limitată, în mod normal, dar poate fi nelimitată sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
de investit. Într-adevăr, cele două lucruri s-au Întrepătruns cumva, fiindcă o parte din ritualul recoltării fructelor din fiecare toamnă era calcularea a cât ar fi adus aceste fructe dacă ar fi fost vândute unui negustor local. De fapt surplusul, deloc neglijabil, era Întotdeauna oferit rudelor și vecinilor. Sunt Însă convins că aceste „dividende“ ipotetice Însemnau mult pentru el. Cea mai mare laudă pe care o acorda produselor sale era să anunțe cât valoraseră pe piață cu o săptămână În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
cărbunelui și oțelului în Europa Centrală și Răsăriteană prin intermediul acordurilor de cooperare și al împrumuturilor. Balanța totală a comerțului dintre Comunitate și Europa Centrală și Răsăriteană este în favoarea acestora din urmă. În 1990, numai balanța comerțului cu Bulgaria arăta un surplus în favoarea comunității, în timp ce deficitul înregistrat în Albania, Polonia și România era foarte ridicat. Cele mai mari exporturi ale comunității provenite din cele cinci țări ale Europei Centrale și Răsăritene (Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, Bulgaria și România) erau constituite din produsele agricole
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
500 milioane de tone, pentru a fi independentă pe plan alimentar. În perspectivă, China va avea nevoie doar în agricultură de o populație de 200 de milioane, astfel că se desfășoară o politică susținută de industrializare, capabilă să preia treptat surplusul de populație. Pentru moment, o masă de 400 milioane de chinezi migrează în interiorul țării dintr-o regiune în alta, exercitând presiuni mari asupra orașelor. Printr-o politică „pas cu pas” (rezultat al unei combinații între marxism, management pragmatic și un
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
îngrășăminte, de a repune în funcțiune uzinele distruse prin achiziționarea de utilaje, de a reface stocurile de materii prime necesare reluării ciclului de producție. Prin contractarea de credite, statele industrializate vest-europene erau în 1945 total sau aproape complet lipsite de surplusuri exportabile. Refacerea economiilor vest-europene a fost, totuși, declanșată încă în cursul anului 1945, și ea s-a desfășurat în condiții care au variat de la o țară la alta. În general, acest obiectiv a fost înfăptuit înainte de 1950, fiind influențat de
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
lui. El sugerează gratuitatea, fidelitatea și curajul spiritului. Rămân la el, chiar dacă, între timp, am descoperit și alte simboluri potrivite. - Am să pozez o clipă în avocat al diavolului, întrebându-vă - nu cumva această atitudine a criticului-Mercuțio presupune, pe lângă un surplus de idealism, o doză consistentă de masochism intelectual? Cui îi folosește perseverența în a valoriza Montaguii și Capuleții unei literaturi cu o prezență discretă printre marile literaturi ale lumii, o literatură rămasă cu tot mai puțini cititori și sabotată chiar
Eugen Simion: "Mi-ar plăcea să formez o echipă de 5-6 critici tineri, care să scrie cu regularitate despre literatura română" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8336_a_9661]
-
numai scopuri "particulare") este evident că Sebastian tratează și el, precum directorul său, cetățenii României ca fiind de două categorii: români cu interese și preocupări generale, minoritari cu interese particulare, ultimii fiind un fel de handicapați care, paradoxal, fraudează, prin surplusul lor de drepturi (dreptul de cartel electoral), rezultatele alegerilor. Acuzația fățișă a lui Nae Ionescu, că evreii strică viața politică românească, e dusă mai departe de Sebastian în această variantă generalizată la toate minoritățile, iar soluția lui Nae Ionescu, ca
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]
-
Economiile de comandă au creat confuzie în disticția dintre ocupare și șomaj. La nivel de întreprindere, indivizii erau adesea subocupați, adică nu munceau în mod constant toată săptămîna din cauza lipsei de materii prime, a lipsei disciplinei și uneori a unui surplus de muncitori, deoarece întreprinderile angajau în plus, în caz că vreodată era nevoie de mai mulți muncitori pentru a îndeplini planurile de producție. Indivizii nu erau motivați să-și schimbe locurile de muncă, deoarece diferențele de salariu erau mici și existau multe
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
îi angajau în uzinele și fabricile lor, și pe care într-adevăr îi exploatau, profitând de lipsa unei legislații democratice a dreptului la grevă și mai ales profitând din plin de relativa noastră înapoiere care se exprima prin realitatea unui surplus de brațe de muncă - nu-ți convine acest salariu, slavă Domnului, așteaptă la poarta uzinei o grămadă ca tine să se repeadă, flămânzi, să-ți ia locul... Era senin, da, era un cap, dar nu era un filozof, ci un
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
x sau cu inițiatori de particule. Oricine ar fi acela care mă supraveghează, nu știe că sunt Gilbert Gosseyn, pentru că vorbele care mă numeau erau impersonale; și deși demonstra o excepțională putere de înțelegere - și se pare că a observat surplusul de creier din capul meu - observatorul nu a arătat că-mi cunoaște identitatea..." În concluzie, era cineva din afară și nu avea nici o informație despre ce făcuse Gilbert Gosseyn în universul exterior. Probabil că în momentul acesta se puteau deduce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
aprinderea și zgomotul acela ca un fâșâit. Realitatea neașteptată, incredibilă, era că aici, în băiatul acesta, se afla ceva de același ordin de magnitudine cu super-creierul lui Gilbert Gosseyn. Tânărul împărat avea un echipament în capul său echivalent cu un surplus de creier. O cantitate specială de celule pe care nu o posedau ființele umane obișnuite. Din nefericire nu era un simplu mecanism defensiv. Opera prin control direct al energiei, care putea fi îndreptată asupra unei ținte. Intenția declarată a băiatului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
i-ar fi declanșat, pentru prima dată în atâția ani... precauția. - Majestatea Voastră - Gosseyn vorbi calm - propunerea mea este ca, până ce savanții tăi află cum operează capacitatea ta specială de control a energiei în această zonă din spațiu, folosește-ți surplusul de creier numai când este absolut necesar. ' Spre surpriza lui, băiatul tăcu. Să însemne oare că-n-cepea să gândească rațional? Răspunsul la întrebarea aceea, constată neplăcut Gosseyn, conținea câteva aspecte negative. Cortexul uman, unde se vedea că se află rațiunea - și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
p. 4). Aceeași pedagogie a superlativului românesc este predată și de către I. Lupaș (1931). Doar că profesorul universitar clujean recurge la o strategie de externalizare a autorității cu scopul de a obiectiva superlativul românesc și de a-i conferi un surplus de credibilitate. Autorii străini sunt cei care sunt făcuți să rostească superlativele autohtone. De pildă, "un istoric german (Albrecht Wirth) spunea că poporul românesc este cel mai tenace neam de oameni de pe fața pământului", iar cărturarul ardelean (maghiar) Iosif Benkö
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]