2,093 matches
-
lor liberă, deschisă, prin confruntări directe, manifestă spirit creator, este motivat de trebuința de a participa și colabora, relațiile cu alții se caracterizează prin respect, încredere, ia decizii bune, fără a le impune pe ale sale, promovează inițiative, încrederea sa suscită entuziasm. În legătură cu tipologia stilurilor de conducere făcută de Blake și Mouton se impun câteva precizări și comentarii. În primul rând, unele dintre stilurile descrise de cei doi autori se apropie sau sunt chiar identice cu stilurile descrise de alți autori
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
intuitiv, „frecvent partizan al muncii în echipă”, scoate la lumină potențialitățile și calitățile colaboratorilor săi pe care aceștia nu și le cunosc. Concluzia finală a autoarei condensează în ea mai toate rolurile noului tip de manager: # Managerul intuitiv încearcă și suscită în jurul lui dorința de a progresa și de a produce întotdeauna cele mai bune rezultate: jucând în fiecare zi cât mai bine posibil și făcând loc maximului de jucători pentru a co‑crea și câștiga împreună. Noua sa forță este
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și transpuse în practică de conducerea superioară. Intențiile acestei forme participaționale sunt însă și mai semnificative. # Cercurile de calitate se înscriu într-un proiect socio-economic care vizează creșterea productivității și competitivității organizației dezvoltând adeziunea și implicarea membrilor săi. Acest proiect suscită o nouă strategie managerială care afirmă voința de a mobiliza capacitatea de inteligență, inventivitate și imaginație a personalului (Petit, Dubois, 1998, p. 225). # După opinia noastră, forța/tăria sau slăbiciunea cercurilor de calitatea constau în rolul și poziția lor atât
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
teorie bidimensională aduce un mod propriu de interpretare. De data aceasta, la un pol se află satisfacția mare, iar la celălalt tot satisfacția, însă scăzută; sau insatisfacție mare la un pol, insatisfacție mică la celălalt. Față de această teorie care a suscitat o multitudine de alte cercetări, reacțiile n-au întârziat să apară. Unii autori o resping total, arătând că datele experimentale n-o confirmă, că ea reprezintă o suprasimplificare a relațiilor dintre motivație-satisfacție și sursele satisfacției profesionale (R.J. House, M.D. Dunnette
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
această definiție, spunea Selye, cuvintele-cheie sunt: răspuns (ceea ce indică faptul că vorbim de efecte/reacții și nu de cauze, adică de agenți stresori); non-specific (exclude orice răspuns pe care unul sau mai mulți agenți stresori vor fi capabili să le suscite și orice răspuns care, într-o manieră selectivă, va fi limitat la un organ sau la câteva organe); orice solicitare (are meritul de a accentua nu doar insisitența pe nonspecificitate, dar denotă și caracterul adaptabil al fenomenului, deoarece orice răspuns
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
într-o organizație). De aici a apărut nevoia precizării mai clare a accepțiunii noțiunii de „control”, cât și a rolului jucat în relația dintre stresori și reacțiile la stres. În ciuda acestor reproșuri, modelul „cerere-control”, datorită simplității și implicațiilor practice, a suscitat un mare interes din partea altor cercetători care l-au preluat, reconceptualizat și extins. Poate că cea mai cunoscută și reușită reconceptualizare o reprezintă modelul „cerere-control-suport social” formulat de Johnson și Hall (1988). În locul unui model biaxial, avem de-a face
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cuvintele textului, completează punctele cu cuvinte din text (se referă la textul suport al lecției la orele de lectură/literatură), exerciții care le stimulează vorbirea, îi obligă să gândescă sarcinile ca vorbitori activi, dincolo de limbajul mimico-gestual. Aceste tipuri de exerciții suscită interesul copiilor surzi, mai ales dacă ora e concepută ca joc ce stimulează competiția. Ele pot avea grade de dificultate diferite, în funcție de nivelul și de vârsta colectivului de elevi cu care se lucrează. Cele mai dificile exerciții rămân alcătuirea de
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
gradelor de acceptare, indiferent de chestiunea În discuție ă ar merita și ele examinate. Așa-numita metodă a „scalogramei”, concepută de Louis Guttman În 1944, Încearcă să depășească aceste dificultăți. Întrebările sunt etalonate În funcție de reacțiile (da/nu) pe care le suscită. „Constanța” este cu atât mai mare dacă, prin tatonări succesive, opiniile care se precizează se pot Înscrie Într-un paralelogram. Coeficientul de reproductibilitate, care măsoară diferența dintre scalograma reală și cea ideală, este un indicator al valabilității. Presupunând că o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
comportament ce trebuie explicat, destinatarul acțiunii (obiectul sau persoana) și circumstanțele În care a avut loc acțiunea. Prima posibilitate este avansată În funcție de consensul puternic (de tipul „Toți colegii săi au eșuat În negocierile cu Vladimir”) sau slab pe care Îl suscită; cea de-a doua trimite la singularitatea actului efectuat În raport cu o anumită țintă, singularitate care poate fi mare („Daniel nu a eșuat În negocieri decât cu Vladimir”) sau mai redusă („A Înregistrat eșecuri și cu clienți de alte naționalități”); cea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
noiembrie 1995, dra Boukacem). Prin această jurisprudență, autoritățile judiciare franceze au apreciat (contrar părerii Parlamentului european și a mai multor ONG-uri) că femeile nu constituie un grup social conform termenilor Convenției de la Geneva. În plus, există două temeri care suscită din partea statelor reacții adeseori defensive: aceea că se solicită azil economic sub pretextul azilului politic și aceea de a se vedea confruntate cu un aflux important de solicitanți de azil sau de străini În general. Astfel, În Franța s-a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lagăre. Soluție provizorie pentru un vid juridic. Statul-națiune nu concepuse „dreptul de a avea drepturi” decât pentru cetățenii săi. Pe acest vid juridic s-au construit regimurile totalitare, până la instaurarea „cercului de fier” al unei noi Terori. Masa de apatrizi suscită, fără deosebire, compasiune, milă sau ură. Mai exact, suscită un sentiment ambivalent Între milă și ură, compasiunea producând, În mod contradictoriu, indiferență. Această ambivalență este foarte bine descrisă de cuvântul ebraic hesed, care Înseamnă bunătate și compasiune, dar și rușine
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
concepuse „dreptul de a avea drepturi” decât pentru cetățenii săi. Pe acest vid juridic s-au construit regimurile totalitare, până la instaurarea „cercului de fier” al unei noi Terori. Masa de apatrizi suscită, fără deosebire, compasiune, milă sau ură. Mai exact, suscită un sentiment ambivalent Între milă și ură, compasiunea producând, În mod contradictoriu, indiferență. Această ambivalență este foarte bine descrisă de cuvântul ebraic hesed, care Înseamnă bunătate și compasiune, dar și rușine și crimă. Omul despuiat, fără drepturi și lipsit chiar
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
actual În dezbaterile contemporane ține În mare parte de reflecțiile despre „echitate” și de Întrebările ridicate de așa-numitele teze „multiculturaliste”. Un instrument politic contestat Cotele sunt susceptibile de a servi scopuri politice opuse, iar punerea lor În aplicare a suscitat reacții vii de fiecare dată. Ele pot să fie utilizate, de exemplu, pentru limitarea drepturilor categoriilor deja defavorizate social, după cum o arată istoria americană din secolele al XIX-lea și XX (Kaspi, 1998). În Africa de Sud, ele au constituit un instrument
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
această „marcare” (labelling) traducându-se adesea printr-un efect de „stigmatizare”. Putem intersecta În continuare două mari „axe”: una reprezintă natura actelor comise (indiferent dacă este vorba de atingeri aduse bunurilor, persoanelor sau moravurilor), iar cealaltă ă reacțiile sau judecățile suscitate de aceste acte. Pentru Erving Goffman sau Edwin Lemert, devianța apare astfel drept finalul unui proces complex de elaborare și de construcție În cadrul căruia intervin mai mulți parametri: gradul de integrare, raporturile de forță, dispozițiile statutare, contextul spațio-temporal, importanța mijloacelor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
convențiile elaborate social și istoric sunt văzuți ca parteneri pentru o posibilă căsătorie. În același mod, putem spune despre cutare sau cutare campion sportiv că este „discriminat” prin atenția exagerată care i se acordă și prin adularea pe care o suscită și care Îl singularizează. Și se știe că societățile democratice cunosc un anumit grad de homofilie socială, atât În alegerile matrimoniale, cât și În cele amicale (Maisonneuve și Lamy, 1993; Moser, 1994). Fiecare știe că eroii puteau la fel de bine să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ca normale, legitime și chiar de dorit. Faptul că dominația este omniprezentă ne Îndeamnă să ne punem câteva Întrebări esențiale În legătură cu ea: care sunt funcțiile sale? Care este miza sa? Dar mijloacele sale? Și care sunt reacțiile pe care le suscită? Funcțiile dominației Așa cum spuneam, dominația are rolul de a face viața socială previzibilă și stabilă. Aceasta este funcția sa generală. Trebuie Însă să detaliem puțin această idee. Oricare ar fi colectivul În cauză (familie, școală, Întreprindere, grup cu care Îți
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
integrarea În cadrul diviziunii muncii, respectiv autoritatea, este miza altor lupte: acestea opun conducători și conduși În instanțele de socializare și În sânul organizațiilor. Capacitatea de a gestiona interesul unui grup cu prilejul negocierilor și compromisurilor, cu alte cuvinte influența, poate suscita lupte de solidaritate. Anumite grupuri reușesc să-și impună cea mai mare parte a intereselor proprii; altele trebuie să renunțe; unele sunt chiar excluse cu totul din jocul negocierilor, pentru că interesele lor nu ajung să fie cunoscute, nu sunt legitime
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
prins Între două lumi”, abordările obișnuite la care recurgeam când vorbeam despre Cetatea clasică și, În special, formele de civilitate și de socialitate pe care le asociam În mod spontan cu aceasta mai pot fi oare adecvate? Aglomerările moderne nu suscită cumva, din cauza „fragmentării” sau a „rupturilor” lor, apariția unor „cetățenii” la rândul lor fragmentate sau fisurate? Solidarități și protecție socială Redefinirea legăturilor sociale este Însoțită, În general, de o reflecție asupra ideii de comunitate. Ar trebui oare, În această privință
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
forme noi, mai bine adaptate la anumite condiții și beneficiind de ceea ce ei numeau „vigoare hibridă”. Hibridarea a fost practicată pe larg Încă din preistorie și a dus la domesticirea a numeroase specii animale și vegetale. Aplicată ființelor umane, ideea suscită reacții pasionate, foarte probabil din cauza conservatorismului care reclamă menținerea unor compartimente etanșe atât pe orizontală, Între indivizi din comunități diferite, cât și pe verticală, Între indivizi aparținând unor categorii ierarhice diferite. Hibriditate și genetică În general, există o concordanță Între
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
astfel de exemple sunt, de pildă, Percilla Bejano, Femeia-maimuță, sau Copilul-câine al lui Paré (Gould și Pyle, 1984; Monestier, 1978). Antichitatea, Evul Mediu și Renașterea au reperat În călătorii și În descrierile lor ulterioare numeroși monștri și destule minuni care suscitau uimirea, stupefacția și admirația, dar și angoasa la contactul cu o alteritate imaginată și reprezentată ca amenințătoare. Până la epoca marilor descoperiri, Creștinătatea medievală avusese timp să se obișnuiască cu alteritatea musulmană, la frontiere, și cu cea evreiască, În interior. În privința
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
23); ă să plasăm fenomenele observate În contextul general al dereglărilor socio-economice; ă să clarificăm nelămuririle legate de utilizarea termenului. Intuim pericolele pe care le prezintă punerea pe același plan a mai multor tipuri de violență, cu riscul de a suscita un sentiment difuz de nesiguranță și de impunitate (În caz de nesancționare), sentiment care poate deveni el Însuși, „prin reacție”, sursă de violență. Este important așadar să nu izolăm analiza „incivilităților” de a celorlalte cauze de anomie, semnalate În 1999
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
imigranți dinspre Polonia, Ungaria, Germania, Italia... Țăranii transplantați au dificultăți În a-și schimba modul de viață. Victime ale șocului cultural și ale dezrădăcinării, supuși mobilității profesionale și rezidențiale, alunecând uneori În delincvență sau În criminalitatea organizată, acești imigranți au suscitat În rândurile sociologilor dorința de a realiza o analiză empirică a valorilor de grup și a atitudinilor individuale (dorința de securitate, de recunoaștere de către ceilalți, de putere). Universitarii văd orașul ca o formă de interdependență spațială a unor indivizi și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
antagoniste. Dacă „metisajul” are drept scop ameliorarea unei „rase” mai puțin valoroase, metisul ă și mulatrul chiar mai mult decât acesta ă este mai curând un fel de bastard social. Se știe că, până aproape În zilele noastre, acești indivizi suscitau judecăți depreciative. Am putea remarca totuși că, În ochii partizanilor unei viziune rasiale asupra umanității, este vorba despre o ameliorare a rasei considerate inferioare, fie ea indiană sau neagră. În schimb, pentru rasa socotită superioară, metisajul este o degradare. Sub
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Mobilization to Revolution, Londra, Addison-Wesley. Φ Conflict, IDENTITĂȚI CULTURALE, Putere, Reglementare socială, Valori Mondializaretc "Mondializare" Există un puternic contrast Între semnificația veritabilă a cuvântului și Încărcătura sa afectivă. Dacă termenii de globalizare, internaționalizare sau chiar integrare sunt relativ neutri, acesta suscită luări de poziție critice și reacții ostile, fiind asociat cu dictatura piețelor financiare, cu negarea diversității culturale și cu dominația exercitată de liberalismul american. ν „Satul planetar”, conform formulei Îndrăgite de Marshall McLuhan, e În fierbere. Dincolo de manifestațiile de masă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mai informați Într-un context general de incertitudine (Orléan, 1986). O altă explicație se bazează pe profețiile care Își determină singure Împlinirea: pronosticurile, fără a avea nevoie să fie fondate, sunt legitimate de tranzacțiile pe care tot ele le-au suscitat. Aceste mișcări eratice, periculoase pentru actori, sunt susceptibile să se propage prin contaminare la ansamblul sectorului financiar și al economiei, fără a ține seama de frontierele naționale. Deprecierea bursieră se repercutează asupra bilanțurilor bancare, În vreme ce clienții se chinuiesc să ramburseze
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]