5,048 matches
-
așteptau, înăuntru erau hârtii. Mos și Mas se repeziseră la ele fără să observe că fostul împărat nici măcar nu se grăbise. Curând se întorseseră cu fețe nedumerite spre Kasser. Înscrisurile erau atât de vechi, încît nu înțelegeau ce scrie. Bătrânul suveran zâmbise atunci mulțumit. Își petrecuse ani lungi studiind cele mai vechi forme de comunicare. Fără a i se spune niciodată în față, știa că obiceiul ăsta îi atrăsese disprețul întregii Curți. La un moment dat circulase și un banc care
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
sensibile. Cuțitele abia dacă-și încetineau zborul când străbăteau corpul lor violaceu și fusiform. Lentilele erau însă la fel de bine blindate ca și policornii. Trupul lor mătăhălos era apărat de platoșa strălucitoare, iar burta era foarte aproape de pământ. Pradă unei furii suverane, Xtyn își aruncă pumnalele către ceilalți doi, care reușiră abia cu greu să le stăpânească, iar el începu să prăvălească deasupra dușmanilor bucăți imense de pământ uscat, desprinse din malurile canionului. Pe ultimele va trebui să le omori chiar tu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
există o armonie naturală între funcția expresivă și organele sale de expresie. Umanistul vede istoria lui homo sapiens ca pe o dezvoltare continuă a unei conștiințe fondatoare care se reflectă în propria evoluție, ca pe o deplasare a unui subiect suveran, omogen cu el însuși de-a lungul destrămărilor și întorcîndu-se mai devreme sau mai tîrziu tot la el însuși, după încercările trecerii care l-au făcut să suporte vicisitudinile timpului. El nu anticipează ruptura. Continuitatea în istorie aparține opresorilor", scrie
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
-lea, reeditările-pirat și contrafacerile îi ruinau pe editori, care cereau autorităților publice un privilegiu prin care să li se garanteze monopolul asupra tipăririi. În 1563, înlăturînd Parlamentul și tribunalele teritoriale, regele devenea un factor determinant în procesul de fabricație (precum suveranul pontif în Italia), adjudecîndu-și monopolul de concesionare a monopolurilor de editare tipografilor-librari. Aceștia se concentrau la Paris, în jurul puterii regale și al cancelariei, care acordau autorizațiile, ruinîndu-i, indirect, pe editorii din Lyon, în profitul celor din Amsterdam, Geneva sau alte
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
nimic nu moare, ci totul este supus transformării formelor și acțiunilor”. Ideea reîncarnării apare destul de timpuriu la hinduși, fiind reflectată în Legile lui Manu (sec. XIII î.e.n., dar nu mai târziu decât sec. VI î.e.n. ). Câteva exemple în acest sens: “Suveranul Stăpân (Brahma, n.n.) a hotărât de la început fiecărei ființe o îndeletnicire oarecare și ființa o îndeplinește de [la] sine ori de câte ori vine în lume (s.n.) (I.28, n.n.). Oricare ar fi însușirea ce i-a dat ca moștenire în clipa creației
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
doar caracterul masculin, determinând pe individ a căuta partenera . Pentru chinezi există un duh primordial divizat în Yin (feminin) și Yang (masculin) . Pentru hinduși, mitul androginului ia aspectul surprins de Legile lui Manu (I.32): “Împărțindu și trupul în două, suveranul Stăpân (Brahma, n.n. ) se făcu jumătate bărbat și jumătate femeie și, unindu-se cu partea feminină, dădu naștere lui Viragi ”. Exploatarea acestui mit în sensul decăderii omului de la natura divină la cea materială, conformă cu concepția generală privind sensul reîncarnării
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
încă foarte mult până să atingă iluminarea necesară pentru a-l percepe pe dumnezeu (de fapt niciodată, n.n.) ”. Biblia nu descrie un dumnezeu real, ci unul virtual (un dumnezeu real nici n’ar fi putut fi perceput). Conform , “un dumnezeu suveran peste această lume nu poate coexista cu legea impersonală și oarbă a karmei”. Acceptând karma, adică legea cauzelor și efectelor, lege care acționează inclusiv la nivel universal, rezultă că și dumnezeu i se supune. Singurul caz în care dumnezeu nu
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
medievale, 1200-1525; 4. Epoca de aur a breslelor; 5. Uniunile politice, ligile orașelor, Hansa; 6. Imperiul ca uniune; 7. Comunele rurale și federațiile: Elveția și Germania de Nord; 8. Statul teritorial; 9. Țărănimea și întovărășirea rurală; 10. Corporațiile și statul suveran, 1525-1806; mișcarea modernă de asociere, 11. 1806 și după; 12. Comunitățile rurale, 1525-1806; 13. Târgurile și orașele din 1525 până în prezent. Este în fapt o construcție cu multiple trepte, între toate formele identificate existând diverse grade de dependență genetică. Din
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Pentru a-și asuma deplin această misiune, alte forme de cunoaștere și de competență Îi sunt indispensabile; or, acestea se află În posesia pacienților și În mediul lor de Îngrijire și familial, cu care trebuie să se stabilească contactul. Trufașe, suverane și izolate, competențele excepționale, oricât de precise ar fi, sunt insuficiente, fie că țin de știință, de cercetare-dezvoltare sau de marketing... Pentru a combina și a se articula cu energia cererii și a necesității HHC, Eisai se străduiește de acum
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
cunoștințelor tacite ale medicilor și cercetătorilor, exprimarea și exploatarea lor au creat condițiile dezvăluirii și formulării temerilor și lacunelor cognitive ale pacienților. Disponibilitatea unor experți, ce nu se consideră deținătorii exclusivi și privativi ai unei cunoașteri exercitate de la Înălțimea autorității suverane și izolate a competenței lor, a dat Încredere pacienților, iar din această relație dialectică a rezultat crearea de cunoaștere. Medicii au evaluat motivele fricii de endoscopie alături de bolnavi și au experimentat Împreună cu ei o metodă satisfăcătoare. Împărtășind problematicile și aplicând
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Primul - libertatea de acțiune - este o măsură de independență a jocului unui actor, adică a deciziilor lui și a modului În care Își desfășoară acțiunea, În raport cu puterea de constrângere a celorlalți și a mediului. Cu cât un subiect este mai suveran În alegerile sale, cu atât libertatea sa de acțiune este mai mare. Ignorant și nesigur, cel care dispune de puțină libertate de acțiune așteaptă inițiativa și deciziile celorlalți. De aici, efortul central pentru creșterea ei, până Într-atât Încât André
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
consecințele acțiunilor reprezintă, potrivit acestui model, elementele unei situații favorizante pentru actele de corupție. Actul educațional nu este unul furnizat în poziție de monopol, dar permite o putere aproape discreționară în exercitare - presupunându-se că predarea și evaluarea constituie atribuția suverană a profesorului și implică o responsabilitate destul de mică. Alterarea responsabilității depinde, în microstructurile sociale, de rețelele sociale, practicile corupte fiind de cele mai multe ori incluse în rețele sociale. Analizând indicii corupției calculați de către Transparency International, se poate observa (Varese, 2000) că
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
produsului care să asigure o calitate mai mare a vieții și o orientare spre soluții alternative inovative de dezvoltare, care să ia În considerare protecția mediului, surse regenerabile de energie, mutarea accentului pe folosirea potențialul intangibil (tabelul 1). „Criza datoriilor suverane și neajunsurile guvernanței economice au reclamat schimbări În sistemele de guvernare. Aceste reforme sunt foarte necesare, dar nu vor rezolva criza datoriilor În Grecia, Irlanda și Portugalia. Scopul este mai degrabă de a preveni și atenua viitoarele crize.”<footnote Verhelst
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
da Vinci, una dintre cele mai creative persoane rămase în istorie datorită aportului său în arte și științe, s-a plimbat toată viața dintr-un oraș în altul, ca reacție la modificarea situației pieței. Cârmuitorii din Florența, ducii din Milano, suveranii pontifi de la Roma și regele Franței „au înflorit și au secat”, dacă vorbim despre banii pe care i-au dedicat unor noi picturi, sculpturi sau cunoștințe științifice de vârf; și, când averile acestora secau, Leonardo se muta acolo unde putea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ar fi părut că ține de gândirea utopică, dar Raymond Aron a fost sensibil la pericolul pe care „neputința resimțită de cei mulți” îl prezenta pentru ordinea democratică. Pentru el, acest fapt favorizează succesul unei foarte tenace „mitologii a elitelor suverane și clandestine” (Aron, 1960, p. 278). Precaritatea elitelor democratice Un alt autor care s-a preocupat de raporturile dintre elită și democrație este Karl Mannheim (1893-1947). Ca și Schumpeter, el constată decalajul dintre doctrina clasică a democrației și realitatea empirică
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
cinstit al voluptății, și retur. La fel ca Dante care trece prin Infern și apoi prin Purgatoriu înainte de a ajunge în Paradis - o dialectică subtilă... -, Lorenzo Valla își începe periplul cu Leonardo Bruni, purtător al stindardului stoic. Pentru el, binele suveran rezidă în virtute - care e un scop în sine. E cunoscută opțiunea austeră a școlii filosofice; Valla nu aderă la ea, ascetismul eroic nu-i convine deloc. Onoarea și gloria constituie tot atâtea false valori și virtuți ridicole. Pasiunea romană
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
tău, să aștepți cu încredere ceasul sigur al voluptății în sfârșit realizate, iată modul de întrebuințare... Construcția filosofică originală a lui Lorenzo Valla este epicuriană prin aceea că apără plăcerea ca mijloc de a-l conduce pe individ la binele suveran; în schimb, ea este creștină prin localizarea summumului plăcerii nu pe pământ ci într-o foarte improbabilă lume din spatele celei reale... Este creștină și epicuriană prin afirmația că religia se poate combina cu plăcerea, că cele două instanțe nu sunt
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
aduce această blândă nebunie! Cum poți cunoaște această plăcere în lumea de apoi? Citind și trăind pe pământ Evangheliile, practicând virtuțile teologale - credință, speranță, milostenie. Nu contează amenințările preoților; deciziile ierarhiei ecleziastice sunt nule; rugăciunea călugărilor are puțină valoare; edictele suveranului pontif nu au nicio absolut niciuna: nu contează decât existența trăită imitându-l pe Isus sărac, umil, blând, pașnic, generos. Recursul la sursă i-a supărat dintotdeauna pe reprezentanții creștinismului oficial, pe afaceriști, pe cei bogați, corupți, belicoși, violenți și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
creștinismul. Când trăiești în conformitate cu învățăturile lui Epicur, decis să-ți satisfaci doar dorințele naturale și necesare, renunțând la toate celelalte, preocupat să ajungi la starea de pace intelectuală și de seninătate mentală - ataraxia - identificabilă cu plăcerea adevărată și cu binele suveran, trăiești ca un creștin... Luther îl consideră epicurian? Nicio problemă, Erasmus revendică acest epitet sus și tare, iar apoi depășește locul comun al discipolului lui Epicur asimilabil cu purcelul pentru a reabilita o figură filosofică defăimată pe nedrept. Colocviile propun
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
serios. Unul se revendică de la epicurism, celălalt pare mai degrabă stoic, de unde și confirmarea în exercițiul de stil care opune, clasic, Porticul Grădinii. Ca perfect discipol al lui Epicur, Hedon afirmă că el se identifică cu plăcerea și cu binele suveran. în ochii săi, viața fericită comportă minimum de tristețe și maximum de voluptate. Pentru moment, nimic foarte heterodox... Acolo unde Hedon tranșează în privința ideii larg împărtașite în legătură cu epicurismul este pasajul în care mai mult, mai clar și mai bine decât
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
dintre Dumnezeu și om - și care poate fi răscumpărat prin penitență și milostenie. Iată cum poate fi reformulată ataraxia în mod creștinesc: pacea sufletului individului care nu are a-și reproșa nimic, aceasta e voluptatea supremă. în mod evident, binele suveran nu e plăcerea ci Dumnezeu. Dar plăcerea însoțește viața creștină, ea decurge din chiar exercitarea ei: nimeni nu trăiește mai mulțumit ca omul cucernic. Prin urmare, cel mai mizerabil este necredinciosul. Practicarea virtuților teologale și comportamentul calchiat pe cel al
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de alimente, Eusebiu așează icoana sfântului Petru, tradițional păstrător al cheilor Paradisului; în camera de vară, scene religioase - între alte momente biblice, Cina cea de taină - alături, însă, de reprezentări păgâne - Cleopatra, Alexandru cel Mare, etc. -; intri apoi în galeria suveranilor pontifi și a împăraților - nici vorbă ca spiritualul să domine temporalul, sau invers; în sfârșit, cam peste tot, picturi în trompe l’oeil, care dau aparența realității și amintesc de imensitatea naturii: lacuri, mări, fluvii și animalele obișnuite acestor medii
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Diogene et Cie. Preferința lui pentru un Socrate disociat de caricatura sa platoniciană îl face să îndrăgească figurile lui Diogene și Aristip, preocupați în mod esențial de înțelepciunea practică, aici și acum, de o asceză utilă în vederea edificării ca individualități suverane, autonome și libere. Atunci când trimite la Aristip din Cirene Montaigne specifică pasiunea lui obstinată pentru independență, pentru o viață trăită fără a avea de dat socoteală nimănui altcuiva decât sieși. Cu aceste două excepții antice, uneori disimulate, ascunse, uitate - le
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
să-l găsească în natură: e necesar ca ea să-și găsească sensul, calea, lecțiile și învățăturile pe care trebuie să le dea. îîn treacăt: această poziție este contrară celei iudaice...). Cultura este atât de pervertită încât, în problema binelui suveran, în loc să facă apel la voluptate, ea dă o mulțime de răspunsuri, toate opuse acestui adevăr care ține de bunul simț. Montaigne se amuză chiar să-l citeze pe Varro, autor al unei ciudate contabilități: la întrebarea: ce trebuie să căutăm
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
lui Anaxarh, ca și al multor eudemonisme grecești - cele ale lui Apollodor din Cyzicos, Nausiphanos din Theos ori Diotim din Tyr, de exemplu, din care nu mai subzistă decât ici o vorbă, colo o frază sau o amintire... -, situa binele suveran în impasibilitate, în capacitatea de a nu te lăsa afectat de lume, de micimile și meschinăriile ei. Foarte probabil, bucuria filosofică este aceea de a trăi deasupra contingențelor obișnuite, alături de preocupările celor mulți, în alt loc decât pe scena trivială
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]