7,731 matches
-
politică agresivă de export, realizând astfel excedent pe balanța comercială, dar și acumularea de rezerve impresionante de monedă străină; reformarea pieței de muncă - În special prin impunerea de standarde, prin asigurarea protecției, legarea nivelului de salarizare de productivitate; asigurarea unei suveranități crescute - În special În ceea ce privește politica de schimb. Modelul de dezvoltare la nivel european a fost unul de tip neoliberal, marcat de reforme de liberalizare a piețelor, ca răspuns la fenomenul de „euroscleroză”, caracterizat printr-o rată crescută a șomajului, ritmuri
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
Europeană trebuie susținută de statele membre prin statistici realiste, evaluări pertinente, monitorizări adecvate și o armonizare a intereselor naționale cu cele comunitare. O evaluare permanentă conferă credibilitate Politicii de Coeziune. 4.1.3. Rolul Politicii de Coeziune În relația interguvernamentalism - suveranitate Cu toate acestea, criza pune la Încercare puterea de coeziune a Europei, iar Încercările unor state membre sau lideri marcanți de a repara greșeli perpetuate din trecut și a impune disciplina financiară pot fi văzute ca o continuă pendulare Între
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
acestea, criza pune la Încercare puterea de coeziune a Europei, iar Încercările unor state membre sau lideri marcanți de a repara greșeli perpetuate din trecut și a impune disciplina financiară pot fi văzute ca o continuă pendulare Între interguvernamentalism și suveranitatea statală. Ministrul german al finanțelor, creștin-democratul Wolfgang Schäuble <footnote Revista Stern, „Das letzte Jahr war teilweise lausig”, 27 Iulie 2011. footnote> , pledează pentru sancțiuni contra statelor Uniunii Europene care fac datorii. El nu cere excluderea lor din UE, ci pierderea
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
german al finanțelor, creștin-democratul Wolfgang Schäuble <footnote Revista Stern, „Das letzte Jahr war teilweise lausig”, 27 Iulie 2011. footnote> , pledează pentru sancțiuni contra statelor Uniunii Europene care fac datorii. El nu cere excluderea lor din UE, ci pierderea parțială a suveranității și transferarea responsabilităților către autoritățile europene. Statul respectiv „va trebui să renunțe la o parte a suveranității sale naționale În favoarea Uniunii Europene”. Această măsură este considerată a fi mai eficientă decât cea a eliminării din zona euro a Țărilor cu
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
2011. footnote> , pledează pentru sancțiuni contra statelor Uniunii Europene care fac datorii. El nu cere excluderea lor din UE, ci pierderea parțială a suveranității și transferarea responsabilităților către autoritățile europene. Statul respectiv „va trebui să renunțe la o parte a suveranității sale naționale În favoarea Uniunii Europene”. Această măsură este considerată a fi mai eficientă decât cea a eliminării din zona euro a Țărilor cu datorii, membre ale UE. Tot În acest context, vedem că tot mai multe state membre acționează În vederea
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
potrivit căreia Platon a lansat liniile directoare ale unei științe politice, unde geometria și politica sunt indisociabile. Această nouă perspectivă rămâne, așa cum observă și Henri Joly, o tentativă care își propune în mod expres să smulgă exercițiul puterii de sub aura suveranității regale și sacerdotale. B. Principii antice pentru noi ideologii Dominând câmpul semnificațiilor prin intermediul cultivării insistente a propriilor imagini-reper puterea își legitimează trecutul, prezentul și viitorul. „Regele e cu adevărat rege, deci monarh, în imagini. Ele sunt prezența sa reală... ș
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
va curma răul, în ce privește neamul oamenilor, mai înainte ca ginta celor care filosofează drept și adevărat să ajungă la stăpânirea politică” devine destul de greu pentru Platon să-și conserve o coerență absolută a propriilor poziții. Omul regal (filosoful) este omul suveranității morale (are Ideea de Bine în centrul cunoașterii sale), dar regele - în exercițiul cârmuirii, are îngăduința să-i mintă atât pe supuși, cât și pe dușmani. Este evident că intervine aici principiul dublei măsuri, fără de care Platon nu se mai
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
există niște limite foarte clare, chiar și în cazul unor partide care s-au consacrat luptei pentru o societate egalitară. „Idealul practic al democrației”, scrie Michels, „constă în autoguvernarea maselor, conform deciziilor adunărilor populare”. Dar... ...argumentul cel mai formidabil contra suveranității maselor apare din imposibilitatea mecanică și tehnică a realizării sale. Chiar dacă nu vrei decât să întrunești la intervale regulate niște adunări deliberate de o mie de membri, ești confruntat cu cele mai mari dificultăți legate de timp și de spațiu
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Ce aduce nou dosarul? Biserica pretinde că împăratul Constantin cel Mare a redactat un text prin care închina întreg Imperiul papalității. Documentul ar data din secolul al IV-lea. Această donație îi permite așadar papei Silvestru I să-și exercite suveranitatea asupra Romei, a Italiei și a Occidentului. Biserica mai obține întâietatea asupra celor patru orașe principale: Antiohia, Alexandria, Constantinopol, Ierusalim. Legatul mai include palatul Latran, Piața Sfântul Petru și însemnele imperiale. Sau despre cum să-i dai Domnului ceea ce aparține
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
a celor care beneficiau de putere și de autoritate. Trăsătura de caracter întreține, poate, o legătură foarte îndepărtată cu dorința abderitană de a se elibera de temeri și angoase: să presupunem așadar dorința unei terapii materialiste de a crea o suveranitate inoxidabilă, chiar și cu prețul insolenței cinice. Astfel, în prezența lui Nicocreon din Salamina, un tiran din Cipru care amenință să-l pedepesească pentru șotiile sale punând să fie zdrobit într-o piuă, Anaxarh răspunde că satrapul poate să-l
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cotidianului omului de pe stradă. Plăcerea de a fi și de a exista ca individualitate solară, liberă, independentă, autonomă, inaccesibilă violențelor venite de altundeva: un tiran, trupul, dorința, socialul, natura sau familia. Plăcerea definește în consecință bucuria de sine ca o suveranitate realizată, cucerită și radioasă. MOMENTUL AL DOILEA îNTREBUINȚĂRI TERAPEUTICE ALE CUVÂNTULUI: SOFISTICA ANTIPHONIANĂ V ANTIPHON și „arta de a scăpa de mâhnire” -1Reparații pentru sofiști. Sub regimul scrierii platoniciene a istoriei filosofiei, sofiștii plătesc de peste douăzeci și cinci de veacuri tributul uriaș
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
la fond”, constatat de adversarii formării civilizației române, și „procesul creșterii fondului la formă”, foarte lent și, practic, invizibil la scara timpului prezent, pe care forțele conservatoare îl contestă. Exercițiul democrației asigură, în timp, formarea conștiinței cetățenești și a transformării suveranității naționale din ficțiune în realitate. e) Acțiunea formelor, a instituțiilor asupra „omului social”, asupra societăților, este „în afară de orice controversă”, susține E. Lovinescu, dacă ele - primele - „nu atacă sufletul omului în structura lui ancestrală”; „moravurile publice, virtuțile sociale” evoluează și se
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
soluționării problemelor internaționale de ordin economic, social, cultural, umanitar și promovării drepturilor și libertaților fundamentale ale omului; - de a exercita rolul unui centru coordonator în acțiunile țărilor pentru atingerea scopurile propuse. ONU activează în conformitate cu următoarele principii: este bazată pe egalitatea suveranității tuturor membrilor săi; toți membrii trebuie să indeplinească obligațiile stipulate de Cartă; membrii trebuie să soluționeze conflictele internaționale pe căi pașnice, fară periclitarea păcii, securității și justiției la nivel internațional; membrii trebuie să se abțină de la amenințarea sau folosirea forței
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Dos Santos (1971) afirmă că dependența sateliților de fosta metropolă este una triplă: industrială (ca suport pentru crearea PIB), financiară/capital și tehnologică, cea mai problematică fiind ultima. HYPERLINK \l "Voicu" Voicu (2002) arată că și după obținerea independenței și suveranității politice, dependența de metropolă a fostelor colonii s-a perpetuat, din cauza situației monopoliste existente atât pe piețele de desfacere, cât și în ceea ce privește importul. Cei mai reprezentativi teoreticieni ai acestui model de explicare a dezvoltării sociale sunt: Andre Gunder Frank, Theotonio
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
discipline, relațiile internaționale se ocupă cu studiul raporturilor de putere între actorii internaționali. Așezând în centrul preocupărilor sale conceptul de putere, în toate accepțiunile sale - ca putere-forță, putere-influență, cu raportările sale inerente la concepte precum cele de autoritate, legitimitate sau suveranitate -, relațiile internaționale se subsumează domeniului mai larg al științei politice. Definind aria de studiu ca fiind cea a raporturilor dintre actori internaționali, domeniul își afirmă specificitatea, aceste raporturi de putere având o realitate epistemică aparte. Cu alte cuvinte, nu putem
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
decât dacă își constituiau un stat propriu. De asemenea, nici actori sub-statali, precum nobilii sau orașele libere, nu puteau să facă parte din sistemul internațional. În al doilea rând, statele care erau parte a sistemului internațional dețineau un atribut primordial: suveranitatea. Suveranitatea reprezintă totodată capacitatea și dreptul unui actor de a-și defini propriile interese, de a-și construi și purta o politică internă și externă corespunzătoare intereselor percepute și de a reprezenta singurul factor de decizie în ceea ce privește propriile căi și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
dacă își constituiau un stat propriu. De asemenea, nici actori sub-statali, precum nobilii sau orașele libere, nu puteau să facă parte din sistemul internațional. În al doilea rând, statele care erau parte a sistemului internațional dețineau un atribut primordial: suveranitatea. Suveranitatea reprezintă totodată capacitatea și dreptul unui actor de a-și defini propriile interese, de a-și construi și purta o politică internă și externă corespunzătoare intereselor percepute și de a reprezenta singurul factor de decizie în ceea ce privește propriile căi și mijloace
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
recunoscând faptul că numai statul reprezintă sursa întregii autorități legitime, în sensul în care el nu recunoaște nici o autoritate superioară sie însuși în sistemul internațional (ceea ce face ca sistemul internațional să fie unul anarhic) (vezi Armstrong, 1993, p. 25). Recunoașterea suveranității însemna implicit și recunoașterea libertății de acțiune a statelor în sistemul internațional. În al treilea rând, Tratatele Westfalice au stabilit egalitatea între state pe baza suveranității lor egale. Astfel, se recunoștea o egalitate a suveranităților tuturor statelor indiferent de diferențele
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
face ca sistemul internațional să fie unul anarhic) (vezi Armstrong, 1993, p. 25). Recunoașterea suveranității însemna implicit și recunoașterea libertății de acțiune a statelor în sistemul internațional. În al treilea rând, Tratatele Westfalice au stabilit egalitatea între state pe baza suveranității lor egale. Astfel, se recunoștea o egalitate a suveranităților tuturor statelor indiferent de diferențele care puteau să existe între ele din alte puncte de vedere, în baza faptului că nici una dintre suveranități nu era mai legitimă sau mai puțin legitimă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Armstrong, 1993, p. 25). Recunoașterea suveranității însemna implicit și recunoașterea libertății de acțiune a statelor în sistemul internațional. În al treilea rând, Tratatele Westfalice au stabilit egalitatea între state pe baza suveranității lor egale. Astfel, se recunoștea o egalitate a suveranităților tuturor statelor indiferent de diferențele care puteau să existe între ele din alte puncte de vedere, în baza faptului că nici una dintre suveranități nu era mai legitimă sau mai puțin legitimă decât celelalte atâta timp cât era recunoscută ca atare. Această egalitate
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Westfalice au stabilit egalitatea între state pe baza suveranității lor egale. Astfel, se recunoștea o egalitate a suveranităților tuturor statelor indiferent de diferențele care puteau să existe între ele din alte puncte de vedere, în baza faptului că nici una dintre suveranități nu era mai legitimă sau mai puțin legitimă decât celelalte atâta timp cât era recunoscută ca atare. Această egalitate între state a fost inițial statuată numai la nivel religios, pentru a preveni viitoare conflicte cu substrat religios între statele europene - însă curând
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
este transmisă puterea de la un conducător la altul la nivel național - și care până în secolul al XIX-lea a fost unul preponderent dinastic, ereditar; iar pe de altă parte, într-un sens mai general, este vorba de legitimitatea dată de suveranitatea teritorială, care este esențială în recunoașterea de către ceilalți actori internaționali a calității de stat a unui actor particular. În al șaselea rând, este implicit recunoscută existența unui drept internațional incipient, înțeles ca un set de reguli voluntar acceptate de către statele
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ale sistemului internațional, care funcționează în mare măsură chiar și în politica internațională contemporană. Sistemul internațional instituit de aceste tratate funcționează în baza unui set de scopuri implicite: este vorba, în primul rând, de conservarea sistemului, de păstrarea independenței și suveranității fiecărui stat al sistemului, de păstrarea păcii ca relație normală între actorii sistemului etc. (vezi Bull, 1998, p. 8). Având în vedere că sistemul internațional din secolele XVI-XVIII a fost unul extrem de competitiv și de conflictual, cuplat cu faptul că
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
extrem de mici, având în vedere faptul că o condiție necesară pentru ca acest program să funcționeze este aceea ca statele membre ale Uniunii Europene să cedeze către aceasta o parte (foarte mare) din responsabilitățile lor de apărare națională și, implicit, de suveranitate. Acest tablou este unul foarte complex, care va necesita o perioadă foarte lungă de timp pentru a fi soluționat într-un fel sau altul. Toate aceste caracteristici delimitează lumea relațiilor internaționale în care trăim astăzi. Tabloul este unul mult mai
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și Wallace, 2001, pp. 3-4). Într-un mediu internațional populat de actori nestatali tot mai influenți, statul-națiune este supus unor presiuni cu care nu se confruntase în trecut. Thomas Biersteker arată că aceste provocări devin mai ușor sesizabile dacă privim suveranitatea ca un construct social (vezi cap. „Constructivismul în relațiile internaționale”) ce implică, pe lângă identitate și teritoriu, și acceptarea de către alte state a revendicărilor de autoritate finală, într-un număr de arii tematice (issue areas) (Biersteker, 2002, p. 167). În lumea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]