4,810 matches
-
10 locuitori proveniți din Austro-ungaria, 100 de ruși și 10 polonezi 2575. Populația plășii Medgidia totaliza 27 136 de locuitori din care 18 660 erau români. Alături de majoritatea românească, în plasa Medgidia locuiau: 1 080 de turci, 5 029 de tătari, 456 germani, 442 greci, 371 bulgari, 198 țigani, 134 evrei, 106 italieni, 80 armeni, 55 albanezi, 2 lipoveni, 47 de locuitori proveniți din Austro-Ungaria, 21 sârbi, 20 ruși, 20 francezi, 14 polonezi și 17 locuitori de alte naționalități 2576. Orașul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
lipoveni, 47 de locuitori proveniți din Austro-Ungaria, 21 sârbi, 20 ruși, 20 francezi, 14 polonezi și 17 locuitori de alte naționalități 2576. Orașul Medgidia avea o populație de 2 858 de locuitori din care: 816 români, 183 turci, 1 349 tătari, 100 de bulgari, 157 greci, 74 evrei, 44 țigani, 32 armeni, 19 germani, 7 albanezi, 6 italieni, 8 ruși, 7 locuitori proveniți din Austro-Ungaria, 4 francezi, un polonez și 3 locuitori de alte naționalități 2577. Orașul Cernavodă avea 2 355
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
19 germani, 7 albanezi, 6 italieni, 8 ruși, 7 locuitori proveniți din Austro-Ungaria, 4 francezi, un polonez și 3 locuitori de alte naționalități 2577. Orașul Cernavodă avea 2 355 de locuitori din care: 1 172 erau români, 399 turci, 18 tătari, 151 bulgari, 165 greci, 139 țigani, 65 germani, 60 evrei, 10 armeni, 90 de italieni, 10 albanezi, 13 locuitori provenind din Austro-Ungaria, 16 francezi, 11 sârbi, 2 lipoveni și 14 locuitori de alte naționalități 2578. Plasa Silistra Nouă avea, în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
16 francezi, 11 sârbi, 2 lipoveni și 14 locuitori de alte naționalități 2578. Plasa Silistra Nouă avea, în noiembrie 1902, o populație de 29 517 locuitori din care: 16 997 erau români, 7 789 bulgari, 2 400 turci, 1 156 tătari, 219 greci, 559 țigani, 34 armeni, 32 germani, 14 evrei, un albanez, un italian, 15 locuitori proveniți din Austro-Ungaria, 19 sârbi, 4 ruși și 2 polonezi 2579. Orașul Ostrov aparținând plășii Silistra Nouă avea o populație de 2 789 de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
din Austro-Ungaria, 19 sârbi, 4 ruși și 2 polonezi 2579. Orașul Ostrov aparținând plășii Silistra Nouă avea o populație de 2 789 de locuitori din care 2 492 erau români. Alături de populația românească în Ostrov locuiau: 25 de turci, 4 tătari, 79 de bulgari, 73 greci, 18 germani și 7 armeni 2580. Conform datelor prezentate în raportul întocmit de către prefectul județului Constanța la începutul anului 1903, populația județului era de 61 561 de locuitori în anul 1880, la primul recensământ realizat
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
plășii Medgidia era de 9 158 de locuitori, iar cea a plășii Silistra Nouă de 19 305 locuitori 2583. Din cei 61 561 de locuitori ai județului Constanța recenzați în anul 1880, un număr de 23 498 de locuitori erau tătari, 15 251 erau români, 11 126 turci, 8 038 bulgari, 2 121 greci, 513 lipoveni, 285 evrei, 215 armeni, 75 germani, 20 italieni, 12 locuitori proveniți din Austro-Ungaria, 40 englezi, 35 ruși, 28 francezi, 3 sârbi și 301 locuitori de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
naționalități 2584. Conform datelor cuprinse în raportul întocmit de către domnul Scarlat Vârnav la începutul anului 1903, populația județului Constanța se cifra, în anul 1890, la un număr de 88 898 de locuitori din care: 39 829 erau români, 25 682 tătari, 9 076 bulgari, 8 014 turci, 2 201 greci, 1 310 germani, 653 evrei, 533 armeni, 932 lipoveni, 92 ruși, 78 locuitori proveniți din Austro-Ungaria, 59 italieni, 31 englezi, 24 francezi, 9 sârbi, și 375 locuitori de alte naționalități 2585
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
21 896 de locuitori 2586. Conform aceluiași raport prezentat de către Scarlat Vârnav consiliului județean Constanța la începutul anului 1903, populația județului Constanța era, în anul 1900, de 137 061 de locuitori. Din totalul populației: 74 792 erau români, 26 531 tătari, 7 920 turci, 12 665 bulgari, 4 518 germani, 4 357 greci, 1 445 armeni, 1 268 everei, 1 245 lipoveni, 790 țigani, 549 italieni, 406 locuitori proveniți din Austro-Ungaria, 221 ruși, 97 polonezi, 97 francezi, 58 sârbi, 41 englezi
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Ion Bănescu. În cuprinsul acestuia, autorul arăta că "populația actuală, [a Dobrogei, n.n.] după cele din urmă statistici, este de 262 897 locuitori"2710. Astfel, din totalul populației, un număr de 138 537 erau români, 34 351 erau turci și tătari, 34 524 bulgari, 24 069 ruși și lipoveni, 9 104 greci, 8 311 germani, 4 447 evrei, 2 848 armeni și 6 706 locuitori de alte naționalități 2711. La 14 noiembrie 1903 au fost organizate în Dobrogea festivități dedicate aniversării
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
bulgarii totalizau 41 218 locuitori 2726. În județul Constanța locuiau 80 137 de români și 12 179 de bulgari, iar în județul Tulcea, 48 188 români și 29 039 bulgari 2727. Alături de români și bulgari, în Dobrogea locuiau: 23 820 tătari, 10 730 turci, 15 044 ruși, 14 011 lipoveni, 9 961 greci, 8 421 germani, 4 666 evrei, 2 659 armeni și 10 779 locuitori de alte naționalități 2728. La finele lunii aprilie și în primele zile ale lunii mai
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
deasă în partea centrală a județului, unde se găsesc terenurile cele mai fertile"2930. Astfel, plasa Babadag avea 54 436 de locuitori, din care: 23 197 erau bulgari, 13 368 erau români, 2 202 găgăuzi, 1 393 turci, 1 001 tătari, 7 565 lipoveni, 1 410 ruși, 2 750 germani, 565 evrei, 422 armeni, 345 țigani și 159 greci 2931. Plasa Tulcea avea o populație de 28 417 locuitori, din care: 15 932 erau români, 5 198 ruși, 768 lipoveni, 3
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ruși, 2 750 germani, 565 evrei, 422 armeni, 345 țigani și 159 greci 2931. Plasa Tulcea avea o populație de 28 417 locuitori, din care: 15 932 erau români, 5 198 ruși, 768 lipoveni, 3 102 bulgari, 19 găgăuzi, 523 tătari, 244 turci, 992 germani, 793 țigani, 574 italieni, 157 evrei și 58 greci 2932. Plasa Măcin avea o populație de 37 109 locuitori, din care: 25 188 erau români, 3 461 bulgari, 147 găgăuzi, 2 416 lipoveni, 1 832 ruși
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
793 țigani, 574 italieni, 157 evrei și 58 greci 2932. Plasa Măcin avea o populație de 37 109 locuitori, din care: 25 188 erau români, 3 461 bulgari, 147 găgăuzi, 2 416 lipoveni, 1 832 ruși, 1 616 turci, 202 tătari, 666 țigani, 516 italieni, 392 greci, 261 evrei și 17 germani 2933. Plasa Sulina avea un număr de 14 610 locuitori, din care: 2 965 greci, 2 924 români, 4 753 ruși, 2 080 lipoveni, 391 turci, 380 evrei, 319
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
753 ruși, 2 080 lipoveni, 391 turci, 380 evrei, 319 armeni, 111 bulgari și 71 germani 2934. Astfel, în județul Tulcea, populația era compusă din: 40,3% români, 22% bulgari, 10,8% ruși, 9,6% lipoveni, 3,7% turci și tătari, 2,6% germani și 2,1% evrei 2935. În anul 1908 orașul Tulcea avea 19 575 de locuitori, din care: 4 792 români, 4 097 bulgari, 3 588 ruși, 2 213 lipoveni, 1 899 evrei, 1 233 greci, 313 țigani
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
care se prezenta "în stare bună"3116, și două biserici, una în satul Ostrov, iar cea de-a doua în satul Aigâr-Ahmet. Populația comunei Ostrov totaliza un număr de 2 282 de locuitori din care: 2 042 erau români, 162 tătari, 23 țigani, 20 bulgari, 14 greci, 11 ruși și 10 tătari 3117. Referindu-se la starea de sănătate a populației comunei Ostrov, administratorul plășii Istru preciza că "la 4 februarie 1912 comuna a fost inspectată de către medicul primar"3118, în timp ce
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în satul Ostrov, iar cea de-a doua în satul Aigâr-Ahmet. Populația comunei Ostrov totaliza un număr de 2 282 de locuitori din care: 2 042 erau români, 162 tătari, 23 țigani, 20 bulgari, 14 greci, 11 ruși și 10 tătari 3117. Referindu-se la starea de sănătate a populației comunei Ostrov, administratorul plășii Istru preciza că "la 4 februarie 1912 comuna a fost inspectată de către medicul primar"3118, în timp ce, "medicul veterinar face inspecțiuni periodice"3119. Totodată, se preciza că "personalul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
tranzit sau de staționare a trupelor otomane ce asigurau supravegherea Țărilor Române. După impunerea dominației otomane, în Dobrogea s-a stabilit o importantă populație de turci oguzi veniți din Anatolia și Rumelia. Ulterior, au sosit în Dobrogea numeroase grupuri de tătari originari din Crimeea. La începutul secolului al XIX-lea cea mai numeroasă populație din Dobrogea era cea turcească, înrudită prin tradiții și prin apartenența la islam cu tătarii. Alături de populația turcă locală, în Dobrogea se aflau funcționari otomani și trupe
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
din Anatolia și Rumelia. Ulterior, au sosit în Dobrogea numeroase grupuri de tătari originari din Crimeea. La începutul secolului al XIX-lea cea mai numeroasă populație din Dobrogea era cea turcească, înrudită prin tradiții și prin apartenența la islam cu tătarii. Alături de populația turcă locală, în Dobrogea se aflau funcționari otomani și trupe otomane. Din punct de vedere administrativ, până la sfârșitul secolului al XIX-lea, principalele cazale de pe teritoriul Dobrogei au fost: Tulcea, Hârșova, Isaccea, Babadag, Carasu (Medgidia), Mangalia, Silistra și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Ionescu de la Brad a realizat o statistică a populației din sangeacul Tulcei și din cazalele: Kustendge (Constanța), Mangalia, Balcic și Bazargic din sangeacul Silistra. Conform rezultatelor acesteia cei mai numeroși locuitori ai Dobrogei erau turcii, urmați de români, bulgari și tătari. O îmbunătățire a administrației otomane în Dobrogea s-a produs la mijlocul secolului al XIX-lea, când valiu al Silistrei era Sayd Pașa. Acesta a întemeiat localitatea Medgidia, dându-i numele sultanului Abdul Medjid (1839-1861). După 1855, Sayd Pașa a construit
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Național "Ferdinand I"", serie nouă, nr. 15, București, 2007. Angelesco, G., Georges, Etude sur la Dobrogea au point de vue de l' organization des pouvoires publics, Editeur Arthur Rousseau, Paris, 1907. Arbore, Al., P., Din etnografia Dobrogei. Contribuțiuni la așezarea tătarilor și turcilor în Dobrogea, Tipografia Curții Regale F. Göbl, București, 1920. Atanasescu, Lt.-Col., Dobrogea. Schiță geografică-istorică, Tipografia F. Göbl, București, 1913. Barnea, I., Ștefănescu, Ștefan, Din istoria Dobrogei, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1971. Burada, Teodor, O călătorie
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a proclamării Regatului României 14 martie 1881", în Arhiva Dobrogei, 7, Constanța, 2002. Bălăbănescu, Mariana, "Vizite ale regelui Carol I în orașul și portul Constanța (1879 1914)", în Analele Dobrogei, serie nouă, an VI, nr. 1, Constanța, 2000. Berciu-Drăghicescu, Adina, "Tătarii din Dobrogea la mijlocul secolului al XIX-lea în opera lui Ion Ionescu de la Brad", în volumul Originea tătarilor. Locul lor în România și în lumea turcă, Editura Kriterion, București, 1997. Brătescu, Constantin, "Noile numiri de sate din Dobrogea veche", în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Carol I în orașul și portul Constanța (1879 1914)", în Analele Dobrogei, serie nouă, an VI, nr. 1, Constanța, 2000. Berciu-Drăghicescu, Adina, "Tătarii din Dobrogea la mijlocul secolului al XIX-lea în opera lui Ion Ionescu de la Brad", în volumul Originea tătarilor. Locul lor în România și în lumea turcă, Editura Kriterion, București, 1997. Brătescu, Constantin, "Noile numiri de sate din Dobrogea veche", în Arhivele Dobrogei, V-VI, Institutul de Arte Grafice "Glasul Bucovinei", Constanța, 1924-1925. Brătescu, Constantin, "Construcția și exploatarea portului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Noile numiri de sate din Dobrogea veche", în Arhivele Dobrogei, V-VI, Institutul de Arte Grafice "Glasul Bucovinei", Constanța, 1924-1925. Brătescu, Constantin, "Construcția și exploatarea portului Constanța", în Analele Dobrogei, an I, nr. 1, Constanța, 1920. Brătescu, Constantin, "Însemnări despre tătari", în Analele Dobrogei, an I, nr. 1, Constanța, 1920. Brătescu, Constantin, "Tulcea, schiță urbanistică", în Analele Dobrogei, an IX, vol. II, Tipografia "Glasul Bucovinei", Cernăuți, 1928. Brătescu, Constantin, "Dobrogea Regelui Carol I și colonizările dobrogene", în Analele Dobrogei, an XIX
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și finalitate (1877-1880)", în volumul Diplomație și diplomați români, vol. II, Focșani, 2002. Damean, Sorin, "Delimitarea frontierei de sud a Dobrogei (1878-1881)", în Analele Universității din Craiova, seria Istorie, nr. 1, Editura Universitaria, Craiova, 2009. Ekrem, Menlibay, " Situația demografică a tătarilor și turcilor din Dobrogea (județele Constanța și Tulcea) după 1878", în volumul Originea tătarilor. Locul și rolul lor în România și în lumea turcă, Editura Kriterion, București, 1994. Georgescu, I., George, "Politica comercială a României și portul Constanța", în Dobrogea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Sorin, "Delimitarea frontierei de sud a Dobrogei (1878-1881)", în Analele Universității din Craiova, seria Istorie, nr. 1, Editura Universitaria, Craiova, 2009. Ekrem, Menlibay, " Situația demografică a tătarilor și turcilor din Dobrogea (județele Constanța și Tulcea) după 1878", în volumul Originea tătarilor. Locul și rolul lor în România și în lumea turcă, Editura Kriterion, București, 1994. Georgescu, I., George, "Politica comercială a României și portul Constanța", în Dobrogea Economică, an I, nr. 1/mai 1922, Institutul de Arte Grafice Constanța, Constanța, 1922
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]