2,064 matches
-
la care a colaborat sau care l-au republicat sunt numeroase. Proza lui, schițe, povestiri, nuvele, fragmente memorialistice închinate copilăriei, dar și versuri sau o serie de articole politice, datând din preajma intrării noastre în primul război mondial, au apărut în „Telegraful român”, „Arta” (Iași; semnează I. Ivaciuc), „Ramuri”, „Convorbiri critice”, „Opinia” (Iași), „Deșteptarea” (Brașov), „Cosinzeana”, „Flacăra”, „Luceafărul” (Sibiu), „Dobrogea jună”, „Universul literar”, „Gazeta poporului” (Suceava), „Sburătorul”, „Adevărul literar și artistic”, „Glasul Bucovinei”, precum și în multe altele. Și-a strâns, începând cu
DRAGOSLAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286860_a_288189]
-
al creației. Cercetarea aplicată, bazată pe despuieri de periodice și documentări în arhive, își găsește o nouă ilustrare în volumul Caragiale în presa vremii (2002), contribuție documentară și exegetică pe care caragealogia nu o va putea ocoli. G. studiază atent „Telegraful român”, „Evenimentul” din Iași, „Conservatorul” și „Dimineața” din București, „Vocea Prahovei”, materialul identificat aici corectând și nuanțând sensibil teme supuse multă vreme controversei sau încă aflate pe rol. Astfel, autoarea demonstrează că teza lovinesciană a inactualității comediilor era larg răspândită
GRASOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287344_a_288673]
-
post. Taina nunței sau a cununiei, Chișinău, 1923; Istoria sfântă a Vechiului și Noului Testament, ed. 4, Chișinău, 1925; Procesul și apărarea mea. Denunțarea complotului apocaliptic, București, 1937. Repere bibliografice: Gh. Cunescu, Mitropolitul Gurie al Basarabiei - iubitor al cărții românești, „Telegraful român”, 1992, 45-48; Păcurariu, Dicț. teolog., 193-194; Chișinău. Enciclopedie, Chișinău, 1997, 236. V.C.
GROSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287373_a_288702]
-
1901. În 1902 a fost tuns în monahism cu numele de Miron (numele său mirean de botez era Ilie sau Elie) la mănăstirea Hodoș-Bodrog de lângă Arad. În 1903 a devenit ieromonah, iar în 1908 protosinghel. A fost redactor (1898-1900) la „Telegraful român” și președinte (1905) al despărțământului Sibiu al Astrei. În decembrie 1909 e ales episcop al Caransebeșului. Ca episcop, a luptat pentru păstrarea școlilor confesionale ortodoxe române din Banat. A participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1
CRISTEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286500_a_287829]
-
de doctorat. În paralel, înființează în Lausanne biserica ortodoxă română „Sf. Trei Ierarhi”, cenaclul literar „Mihai Eminescu” și revista literară „Adusu-mi-am aminte”. În 1983 revine în țară, iar din 1986 lucrează la Sibiu ca secretar de redacție la „Telegraful român” și „Mitropolia Ardealului”. În 1988 călătorește în SUA, conferențiind în numeroase biserici prezbiteriene pe teme legate de cultura română și spiritualitatea ortodoxă. Între 1990 și 1993, face cursuri de doctorat la Universitatea Fordham din New York. În 1999 își susține
DAMIAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286668_a_287997]
-
la Catedra de filosofie și etică la același colegiu, predând și cursuri de psihologie socială și sociologie. Din 1996 este coordonator academic al departamentului din Staten Island a aceluiași colegiu. A colaborat la „România literară”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Tribuna”, „Telegraful român”, „Astra” ș.a., iar în SUA, la „Meridianul românesc”, „New York Magazin”, „Origini” - „Romanian Roots” ș.a. A fondat și condus revistele „Adusu-mi-am aminte” (Lausanne), „Symposium”, „Buletinul Institutului Român de Teologie și Spiritualitate Ortodoxă”, „Romanian Medievalia” (în colaborare cu George
DAMIAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286668_a_287997]
-
Năsăud este faptul că Silvestru Tomi trimite, în noiembrie 1860, două hărți, cu dorința ca ele să fie expuse în sala de reuniuni a C. r. Cea dintâi acțiune o reprezintă abonarea la publicațiile „Gazeta de Transilvania”, „Federațiunea”, „Transilvania”, „Albina”, „Telegraful român”, „Magazin pedagogic”, „Convorbiri literare”, „Ateneul român”, considerate cele mai active în acțiunea de ridicare culturală și de solidarizare a românilor. Un moment crucial este anul 1868, când societatea se reorganizează, luând denumirea de Reuniunea Română de Lectură. În anul
CASINA ROMANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286133_a_287462]
-
redacție, conduce, alături de Mihail Sadoveanu, D. Anghel și St. O. Iosif, săptămânalul „Cumpăna” (1909-1910). Se numără printre fondatorii Societății Scriitorilor Români (1908). Se sinucide la o zi după ce-și luase viața prietenul său St. O. Iosif. A colaborat la „Telegraful român”, „Tribuna”, „Familia”, „Foaia literară”, „Floare-albastră”, „România jună”, „Libertatea”, „Țara noastră”, „Luceafărul”, „Convorbiri literare”, „Noua revistă română”, „Cosinzeana” etc. Debutează în 1892 în „Musa”, revista Seminarului Teologic din Sibiu, și editorial, cu nuvela S-au dus în țară (1893). După
CHENDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
Se manifesta, poate, iritant, avea agresivități, provoca, scandaliza. Era însă un om fin, cu o considerabilă cultură. A scris enorm: articole politice, studii juridice, cronici literare, teatrale, muzicale, cronici mondene, susținea un spiritual și incisiv Curier al Bucureștilor (în „Românul”, „Telegraful”), discuta cu aceeași dezinvoltură despre libertatea presei, învățământul public, dreptul public ori cu privire la chestiunile ortografice controversate. A semnat și Tapazin, Ghaki, G. Paisiu, Paisiu Gâscă. A lucrat ca redactor la „Independința română” (1863), „Scrânciobul” (1868-1869), „Opiniunea constituțională” (1869-1870). A scos
GHICA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287255_a_288584]
-
ziarele, revistele, foile prezentate fiind „tot atâtea manifestări ale sufletelor celor mai militante de scriitori de la noi”. Clasificate după criteriul periodicității, publicațiile sunt încadrate în rubrici distincte: cotidiene („Gazeta Transilvaniei”, „Tribuna”, „Românul”), periodice care apar de trei ori pe săptămână („Telegraful român”, „Unirea”, „Drapelul”), săptămânale („Foaia poporului”, „Libertatea” etc.), gazete politice și literare („Revista politică și literară” de la Blaj, „Națiunea” de la Budapesta), reviste literare („Luceafărul”, „Cosinzeana”), gazete social-culturale („Transilvania”, „Deșteptarea” de la Brașov și altele). Pentru fiecare publicație se oferă informații despre
ALMANAHUL SCRIITORILOR DE LA NOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285294_a_286623]
-
p. 70-74). În ședința publică a Academiei din 19 iunie 1898, organizată cu prilejul decesului lui Papadopol, vicepreședintele D.C. Ollănescu informa că joi, 18 iunie la orele 2 PM a încetat din viață la Tecuci Alexandru Papadopol-Calimach, veste primită prin telegraf de la fiul acestuia, și informa că înmormântarea avea loc a doua zi, 20 iunie. La înmormântare Academia a fost reprezentată de G.Gr. Tocilescu. În sesiunea generală a Academiei din anul 1899, în ședința din 16 martie, P. Poni, președintele, avea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
campion neobosit al drepturilor principatelor române". Publicația a apărut fără întreruperi până în 1918, fiind de fapt organul Partidului Național Român din Transilvania și "apărătorul Unirii"306. Ulterior, Gazeta Transilvaniei a fost condusă de Iacobu Mureșianu 307. Andrei Șaguna a înființat Telegraful Român (Sibiu 1853) ca publicație bisericească și a susținut în paginile sale o politică adesea contrară (fiind adepții activismului) celei inițiate de Partidul Național Român. Unele publicații ale uniților erau instrumente de emancipare culturală și de "luptă națională", neavând elementele
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
institutele catolice au fost reamenajate ca spitale și au fost rechiziționate de statul român ca bunuri ale "dușmanului"519, atitudine față de care episcopul Netzhammer a protestat în numeroase rânduri. A fost percheziționat și Spitalul episcopal, sub pretextul găsirii unui eventual telegraf fără fir. După intrarea trupelor germane în București și refugiul guvernului român la Iași, situația s-a schimbat: școlile catolice germane din București și-au reluat parțial activitatea, iar preoții arestați s-au întors din lagărele de internare 520. Netzhammer
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
țării cu drepturi vitale ale poporului român. Din acest motiv, din șapte publicații care preconizau înțelegerea cu guvernul de la Budapesta, nu au fost decât două conduse de uniți și niciun ziar oficial al vreunei dioceze unite nu a susținut politica Telegrafului Român" (Ibidem, f. 700). 304 Jakab Elek, Istoria jurnalismului din Transilvania până în 1848, Apud, Ilarie Chendi, Scrieri, vol. I, Editura Minerva, București, 1988, p. 13. 305 ASV, Fondul Archivio della Nunziatura Apostolica in Romania 1920-1933, dosarul 19, fascicolul 59, f.
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în America pe care circulă un lot neîncetat de vehicule fără destinație. Dezvoltarea tehnicilor moderne nu încetează să pervertească iremediabil ceea ce ar fi putut fi un mesaj, ceea ce ar fi putut să aibă un sens. După poștă el a inventat telegraful, telefonul, telegraful fără fir. Spiritele nu vor muri de foame, dar noi vom pieri"633. Ea este totodată neîmplinitul corpului, când este pusă în legătură cu animalele, după cum este și neîmplinitul Erosului. Piuitul viorii surorii lui Gregor este Unisono-ul dorinței 634, sunet
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pe care circulă un lot neîncetat de vehicule fără destinație. Dezvoltarea tehnicilor moderne nu încetează să pervertească iremediabil ceea ce ar fi putut fi un mesaj, ceea ce ar fi putut să aibă un sens. După poștă el a inventat telegraful, telefonul, telegraful fără fir. Spiritele nu vor muri de foame, dar noi vom pieri"633. Ea este totodată neîmplinitul corpului, când este pusă în legătură cu animalele, după cum este și neîmplinitul Erosului. Piuitul viorii surorii lui Gregor este Unisono-ul dorinței 634, sunet fără mediere
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
relațiilor de bună-vecinătate. Planul prevedea semnarea unui tratat de bună-vecinătate între cele două state, completat de crearea unei uniuni economice a Palestinei, care să le asigure dezvoltarea graduală, prin folosirea unei monede unice, exploatarea în comun a căilor ferate, poștă, telegraful și porturile Haifa și Jaffa. Conform Planului Majoritar, din punct de vedere teritorial, Palestina trebuia să fie împărțită în șase regiuni: 3 reprezentând 56% din suprafața teritoriilor palestiniene ar fi trebuit să fie acordate statului evreu, celelalte 3 în proporție
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
de indivizi. O primă cifră globală o lansa Radu Toma, care accepta că în 1910 existau în SUA 42.277 de imigranți români. în general, numărul românilor americani a fost exagerat. Așa, de exemplu, cineva semnala că “în anul 1911, Telegraful Român își asigura cititorii că numărul românilor din Statele Unite ale Americii a ajuns la circa 150.000”, considerând însă cifra inexactă și argumentând acest fapt. în același an, recensământul din Canada înregistra 9.960 de bucovineni și 5.875 de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
diagrame etc.); transfer, schimb, transmitere sau împărtășire; proces care unește părțile discontinue ale lumii vii; proces care face comun mai multora ceea ce este monopolal unuia sau al unora; totalitate a mijloacelor de transmitere a mesajelor militare, a ordinelor etc.(telefon, telegraf, radio,curieri); proces de îndreptare a atenției către o altă persoană în scopul reproducerii ideilor; răspuns discriminatoriu (sau constant) al unui organism la un stimul; transmitere a informației (care constă din stimuli constanți) de la o sursă la un receptor; proces
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
de oficialități și militari: maiorul Lateș, comandantul apărării regionale Iași, locotenent-colonelul Vasile Gheorghiu, moșier cunoscut din Împrejurimi, inginerul Marinov, inspector general la CFR, avocatul Moscu Panaite, consilier juridic al CFR, și, desigur, șeful gării, responsabilul biroului de mișcare, funcționari de la telegraf, un inspector și muncitori ceferiști, cum i-a descris cu meticulozitate magistratul sublocotenent Triandaf XE "Triandaf (locotenent)" pentru a mai scăpa puțin de răspundere 105. Din depărtare puteau fi văzuți sute de români care Începuseră să se adune la o
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
și Trans. Cabinetul Bucovinei, Basarabiei și Transnistriei Președ. Consil. Împut. Guvern. Președinția Consiliului de Miniștri Împuternicitul Guvernului Președ. Consiliului de Min. Președinția Consiliului de Miniștri Procuror Gl. Procuror General Prof. Profesorul P.S. Partea Sedentară Pt. conformitate Pentru conformitate P.T.T. Poștă, Telegraf. Telefon publ. publicat/publicată R. Regiment R. Art. Regiment Artilerie R. D. Regiment Drumuri Reg. Regiment Reg. Regiunea Reg. Art. Regiment Artilerie Reg. For. Biur. Regimentul Fortifificații Birouri Reg. Fort. Regiment Fortificații Reg. Gr. Regiment Grăniceri Regia Aut. Regia Autonomă
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
noul regim. Trupele sovietice în retragere au dat foc orașelor și depozitelor, au distrus instituții, clădiri publice, lucrările de artă și comunicațiile. La căile ferate au tăiat aproape șină cu șină, podurile au fost aruncate în aer, iar stâlpii de telegraf tăiați. La Hotin, unde era o herghelie, caii au fost legați câte 15 și omorâți cu tunul. Astfel au fost împușcați sute de cai. III. PAZA TERITORIULUI. 1. Prin punctul Hotin a revenit în țară o parte din Românii deportați
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
situație destul de delicată în caz de intervenție, întrucât în asemenea caz nu putem nici măcar împrumuta munițiuni necesare deoarece jand. sunt dotați cu arme Manliher Md. 1893. Nu dispunem de nici o armă automată. Nu dispunem de legături de nici un fel (telefon, telegraf, etc.). Nu dispunem de nici un fel de mijloc de locomoție pentru deplasări urgente sau cereri de ajutor când nevoia va cere. Situația din punct de vedere al siguranței am spus că este direct gravă și chiar disperată deoarece din cauza lipsei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Astfel, în orașul Moghilev evreii lansează diferite svonuri care impresionează populația, producând panică. Această situație este complect dăunătoare atât pentru liniștea populației cât și pentru siguranța Statului, deoarece dă posibilitatea evreilor de a comunica cu restul țării prin curieri, poștă, telegraf, etc. ȘEFUL SERV. SPECIAL DE INFORMAȚII DIRECTOR GENERAL, ss. Eugen Cristescu *) Adnotare: "30 DECEMBRIE 1942 Domnul Referent [...] 667 o notă. Colonel ss. indescifrabil". ANIC, fond Președinția Consiliului de Miniștri-Cabinet Militar, dosar nr. 87/1941, f. 325-327; Ancel, Transnistria, volumul III
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 2946, f. 119+verso. Documentul nr. 291 MARELE STAT MAJOR SECȚIA I-a Bir. 10 Nr. 62.915 din 23 Iulie 1942. NOTĂ Din adresa alăturată Nr. 115.668/9421123 a Direcțiunii Generale a Poștelor, Telegrafelor și Telefoanelor rezultă: 1. Președinția Consiliului de Miniștri prin Ministerul Economiei Naționale, a interzis expedierea de bani și colete pentru evreii din Basarabia și Bucovina 1124. 2. Secția II-a din M.St.M. cu Nr. 215.040 din 20
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]