3,525 matches
-
zdrobit de un camion, iar șocul îi provoacă dezlipirea retinei și orbirea. După repetate operații și ani de nemișcare în pat, răstimp petrecut între disperare și încrederea într-o posibilă vindecare, Ariane descoperă „cealaltă lumină”, valorile spirituale, cunoașterea de sine. Temperament pasional, de o senzualitate nestăpânită, Ariane închipuie eternul conflict între sentiment și rațiune, dorință și etică, hedonism și trăire mistică. În ciuda unui schematism al conflictelor, cartea, întrucâtva înrudită prin situația personajului cu literatura lui M. Blecher, subzistă prin realismul nud
MILLER-VERGHY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288144_a_289473]
-
a-și satisface aspirațiile politice și erotice, Cornoiu divorțează de prima lui soție (fără a renunța însă, dintr-un exacerbat sentiment al virilității posesive și dominatoare, și la favorurile acesteia) și se căsătorește cu frumoasa Zina, fire înclinată intuitiv spre temperamentele artistice, lipsită totuși de discernământ estetic. Lumea orașului de provincie este animată fie de veleități politice, subordonându-se, astfel, personalității lui Cornoiu, fie de imbolduri erotice (romanul este, din acest punct de vedere, un soi de nesfârșită vânătoare amoroasă), fie
MIHAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288116_a_289445]
-
știință; cea dintâi ar reda intuirea directă, individuală a naturii, cea de a doua ar reflecta natura prin abstracții generalizatoare. Acordând o importanță deosebită personalității artistului, esteticianul definește arta drept un colț al naturii văzut impersonal și exprimat printr-un temperament individual. Prima parte a afirmației a fost contestată de C. Dobrogeanu- Gherea (1886). Polemica iscată cu acest prilej a evidențiat aspectul complementar al principiilor estetice ale celor doi combatanți, a căror dispută stă la temelia criticii literare românești moderne. Sprijinindu
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
uneori, nu acceptă compromisul. Cel dintâi atac de proporții a avut loc în 1867-1868, odată cu apariția articolului Dreptul public al românilor și școala lui Barnuțiu (tipărit separat în 1868 și inclus în volume cu titlul Contra școalei Barnuțiu). Adversar, prin temperament și formație, al oricăror excese, adept al organicismului și al sistemelor filosofice pozitiviste și criticiste, M. a condamnat cu duritate șovinismul și demagogia, pe care le considera responsabile de impasul culturii române, la temelia căreia socotea că s-ar afla
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
et la Révolution (1856). Iată cum descria clasicul francez fenomenul: Toată educația politică a unui mare popor era făcută integral de către oamenii de litere ș...ț. Scriitorii nu au dat poporului doar ideile lor ș...ț; ei i-au dat temperamentul și capriciile lor. Sub ascultarea lor, în absența oricărui alt îndrumător, în mijlocul profundei necunoașteri a practicii în care se trăia, toată națiunea, citindu-i, a sfârșit prin a căpăta instinctele, mentalitatea, gusturile și chiar defectele naturale ale celor ce scriu
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
spiritului, în această cetate ideală pe care o construiseră scriitorii.” „Toată educația politică a unui mare popor era făcută integral de către oamenii de litere ș...ț. Scriitorii nu au dat poporului doar ideile lor ș...ț; ei i-au dat temperamentul și capriciile lor. Sub ascultarea lor, în absența oricărui alt îndrumător, în mijlocul profundei necunoașteri a practicii în care se trăia, toată națiunea, citindu-i, a sfârșit prin a căpăta instinctele, mentalitatea, gusturile și chiar defectele naturale ale celor ce scriu
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
în 12 până la 24 de ore. Lichidele ajung în rinichi și în vezica urinară în doar câteva ore. Sistemul diferă de la om la om. Durata digestiei depinde de tipul alimentelor, de vârsta și greutatea persoanei, de starea de sănătate și temperamentul său. Glandele salivare. Mai întâi, mâncarea este fărâmițată și tocată, cu ajutorul dinților, apoi presată cu limba de cerul gurii. Mâncarea uscată este înmuiată cu ajutorul sucurilor secretate de glandele salivare. Acestea sunt localizate sub limbă, la nivelul obrajilor și la nivelul
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
e rușine nici cu balenele cărunte care, cînd îți ies în cale, te atacă aidoma unor diavoli exasperați de podagră. Școlile de tauri sînt mai mari decît școlile-harem. întocmai ca o ceată de studenți tineri, taurii aceștia sînt plini de temperament, de voie bună și de răutate, vînturîndu-se prin lume într-un fel atît de deșucheat și de imprudent, încît nici un agent cu scaun la cap n-ar dori să-i asigure, cum n-ar cuteza să asigure nici pe vreun
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
s-a prefăcut azi Într-o: «Livadă bogată și darnică; cu trunchiurile mari de străzi, cu ramuri de șine cu noduri de poduri și tulpine de grădini, cu stupi roditori de mașini și uzineă». (Ă). Trăsăturile acestea care indică un temperament ardent care-l silesc să scrie Într-o stare (Ă) robustă și limpede participare la „duduitul” fabricii. „Boema la modă” este doar una din coloanele generației tinere educate de Partid, În spiritul ideologiei marxist-leniniste, al luptei pentru construirea patriei socialiste
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de toamnă, la țăranii care au semnat contracte individuale. (Ă). Conflictul din Să vii să-ți dau pâine este axat În special de procesul de transformare al tânărului tractorist «Șmecherie» căruia Într-adevăr i se pun cele mai dificile probleme: temperament anarhic, refractar la critică, prin felul În care-și duce munca el este aproape pe cale de a face, inconștient, jocul chiaburilor care tind prin zvonuri să semene neîncredere În tehnică. (Ă). Pentru că Petru Dumitriu este un scriitor care urmărește să
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
durată de timp determinată. Prezența lui se simte În paginile cărții sub masca străvezie, abia obiectivată, a eroului principal, studentul ieșean Petruț Voinescu, care devine astfel purtătorul de cuvânt fidel al sentimentelor, gândurilor și impulsurilor - mai ales a impulsurilor proprii temperamentului scriitorului. (Ă). În fine - clipa mult așteptată a eliberării. Ultimul capitol al romanului deschide o vastă perspectivă spre viitor, Înfățișând marele eveniment al descătușării forțelor progresiste ale poporului, prin eliberarea țării de către Armata Roșie, intrarea sărbătorească a trupelor eliberatoare În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de admirat, Chandler atrage atenția asupra propriei identități culturale și propriului stil. Am insistat asupra acestor meditații ale autorului nu pentru că ele ar fi extrem de relevante pentru scrisul ca atare al lui Raymond Chandler, ci pentru că ne indică un anumit temperament scormonitor, niciodată mulțumit de rezultatul muncii sale. Într-o scrisoare din 1947, el recunoaște deschis această trăsătură: Una dintre particularitățile și problemele mele ca scriitor este că nu renunț la nimic. Nu pot trece cu vederea faptul că am avut
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
abuzului. Educația nonviolentă Atât violența, cât și nonviolența își au originea în însăși natura umană care, în sine, nu ar trebui să reprezinte deloc o problemă. Între două sau mai multe persoane, în mod inevitabil, vor exista diferențe legate de temperament, de modul de a fi, de comportament, de credințe, de puncte de vedere. Cum reacționează oamenii la aceste diferențe? Pat Patfoort (2001) consideră că, în mod uzual, oamenii operează cu aceste diferențe folosind ceea ce ea numește modelul superioritate-inferioritate (major-minor position
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
aceea, recomand ca sursele documentare de acest fel să fie folosite cu prudență și cât mai rar! Cifra de la umărul cuvântului se poate pune În mai multe locuri: după numele autorului: Criticul Constantin Ciopraga 1 afirma că „Voiculescu Își constrânge temperamentul «pătimaș» să se Înscrie În partituri fără nerv, vădit În maniera altora”. după așa-numitul verb dicendi, al cărui subiect este chiar autorul lucrării citate: Criticul Constantin Ciopraga afirma 1 că „Voiculescu Își constrânge temperamentul «pătimaș» să se Înscrie În
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
afirma că „Voiculescu Își constrânge temperamentul «pătimaș» să se Înscrie În partituri fără nerv, vădit În maniera altora”. după așa-numitul verb dicendi, al cărui subiect este chiar autorul lucrării citate: Criticul Constantin Ciopraga afirma 1 că „Voiculescu Își constrânge temperamentul «pătimaș» să se Înscrie În partituri fără nerv, vădit În maniera altora” la sfârșitul citatului: Criticul Constantin Ciopraga afirma că „Voiculescu Își constrânge temperamentul «pătimaș» să se Înscrie În partituri fără nerv, vădit În maniera altora”1. 3.1.1
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
cărui subiect este chiar autorul lucrării citate: Criticul Constantin Ciopraga afirma 1 că „Voiculescu Își constrânge temperamentul «pătimaș» să se Înscrie În partituri fără nerv, vădit În maniera altora” la sfârșitul citatului: Criticul Constantin Ciopraga afirma că „Voiculescu Își constrânge temperamentul «pătimaș» să se Înscrie În partituri fără nerv, vădit În maniera altora”1. 3.1.1. Informațiile din notele de subsol Informațiile de care avem nevoie pentru nota de subsol se iau, de regulă, de pe foaia (pagina) de titlu. Uneori
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
într-o structură cognitivă constituie punctul inițial al existenței oricărui mecanism de apărare; - mai târziu apărarea poate continua să se dezvolte, luând forme mai avansate; - atunci când dezvoltarea unei apărări este completă, utilizarea ei depinde de forța celorlalte apărări disponibile, de temperamentul și caracterul persoanei, precum și de gradul de stres resimțit. 2. Cronologia apariției și problema ierarhieitc "2. Cronologia apariției și problema ierarhiei" Dacă, așa cum am putut vedea, ideea unei cronologii în apariția mecanismelor de apărare este veche, studiile pe această temă
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
care le suportau poate fără ca să le admită - feminismul cerea dreapta repartizare a beneficiilor, într-o societate care se arată nedreaptă, sau cel puțin foarte imparțială, față de împărțirea îndatoririlor între sexe. Astfel s-a ajuns, în etape inegale și corespunzătoare temperamentului și prejudecăților fiecărui popor, la aplicarea unui program minimal. Nimeni nu mai discută ajustarea legilor la noua stare de lucruri. și aproape peste tot s-a ajuns la concluzia logică a acestei evoluții: acordarea drepturilor politice. Femeia plătește impozite. Este
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
ș.a. În 1912, devenise membru al Societății Scriitorilor Români. Semnalând decalajul dintre o sensibilitate minoră și noutatea unui tip de discurs liric, critica vremii îl plasa pe B. la „remorca simbolistă” a lui I. Minulescu. În ritmul indecis al unui temperament elegiac, versul învățăcelului urmează când cadențele discursive ale micului romantism, alegoric și romanțios, când mișcările mai subtile ale simbolismului. Poetul se vede asemenea unui „fluture ce moare-n crisalidă”, starea de suferință fiind aproape calmă, egală cu ea însăși. Evadarea
BUDURESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285913_a_287242]
-
în Cuțarida („republica gunoiului”), Grant, Crângași („ținutul lutului”), trecând prin cartiere cu o mai precisă identitate: Colentina, Floreasca, Dudești, Obor. Reporterul este atras mai ales de zona Griviței și a Gării de Nord, un nucleu incandescent, cu un „duh tăinuit” ce bântuie temperamente violente, un lumpen primar, balcanic (Patul nr. 6). El este, în special, reporterul vieții nocturne, vag cunoscute, a marelui oraș. În reportajele - multe la limita scriiturii romanești, cu accente mateine - din ciclurile Apașii Capitalei, Nopți bucureștene ș.a., adulmecă și portretizează
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
Marin Bucur, „Istoriografia românească”, „Neue Literatur”, 1974, 1; Ovidiu Papadima, Caietele „Mihai Eminescu”, SPM, 1975, 213; Zaciu, Alte lecturi, 213-218; Cristian Moraru, Destin-Dramă, LCF, 1983, 24; Ion Matei Mureșanu, Marin Bucur, „Poezie. Destin, dramă”, ST, 1983, 3; Dan C. Mihăilescu, Temperamentul eseului, T, 1983, 3; Mircea Scarlat, De la document la interpretarea operei, CNT, 1984, 6; Rodica Florea, Redescoperirea poeziei, VR, 1984, 9; Cioculescu, Itinerar, IV, 71-76; Anghelescu, Lectura, 38-42; Al. Zub, Cunoaștere de sine și integrare, Iași, 1986, 219-221; Corin Braga
BUCUR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285900_a_287229]
-
Există în exploatarea unei astfel de parabole înțelesul dorului de neființă, asumat de Eminescu, Vasile Pârvan sau Lucian Blaga, cei care - nu întâmplător - „inițiază în literatura și cultura noastră curentul către obârșiile cele mai îndepărtate ale mitului zamolxeian, regăsit în temperamentul și în subconștientul rasei”. O viziune sceptică asupra lumii filtrează și fragmentele memorialistice sau confesive pe care poetul Timpului înalt le-a risipit în ultimii săi ani de viață în presa românească din exil, cu deosebire în lunarul „România” din
BUSUIOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285964_a_287293]
-
într-o manieră pretențioasă, cu o sentențiozitate greoaie, multe dintre motivele romantice consacrate, cum va face și în Arpa română (1852), Lyra (1858) ș.a. Poemul epitalamic Florica (1847), având ambiția transpunerii unei iubiri ideale, este o superficială proză rimată. Prin temperament și prin experiență, A. este mai degrabă un adept al liricii militante, cu sursa în evenimentele timpului. Scrie Marșul libertății, Mircea, Hora Unirii, numeroase alegorii, fabule, satire, pamflete, balade istorice care, în lipsa unui sigiliu de originalitate, întrețineau doar un climat
ARICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285450_a_286779]
-
cu un simț viguros, degajat de prejudecățile ce domneau în preajmă: „Între libertatea sa de spirit și a noastră nu există diferență de grad, ci diferență de natură, nu-i nimic comun decât o anumită dispoziție a spiritului, un anumit temperament, un anumit comportament”. Să remarcăm apoi și faptul că, în accepțiunea lui Febvre, generația care făcea tranziția de la medieval la modern „nu a putut să ducă o luptă serioasă împotriva religiei creștine, negațiile sale nu au putut fi decât numai
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
că, în ceea ce privește Croația, Serbia și Banatul, ele pot fi socotite principalele puncte de convergență ale mentalului centro-răsăritean, dar și sud-est european, spațiile lor înglobând atât elementele civilizației Mitteleuropei, cât și elementele venind dinspre Balcani, Islam, Orientul ebraic, atât sentimentalismul sud-estic, temperamentul meridional de sorginte mediteraneană, cât și cultura și tradițiile nordului germanic, atât ortodoxismului mai puțin riguros și mai tolerant, cât și catolicismul ori reformismul care în formele răspândite au permis prelungirea gândirii apusene până în această parte a continentului. Banatul, de
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]