1,581 matches
-
Sinagogii Fifth Avenue din New York („FAS”) iar din 1997 profesor de studii avansate de muzică liturgică evreiască la Facultatea de Muzică Evreiască Philip și Sarah Belz de la Yeshiva University din New York, la catedra înființată în cinstea sa. Vocea sa de tenor spinto a cules aprecieri deosebite în rândurile publicului și ale criticilor muzicali (ca de pildă, cel al ziarului „The Guardian” și cel al gazetei suedeze „Goeteborgs Posten” care l-a calificat drept un Jussi Björling al iudaismului). Deține funcția de
Joseph Malovany () [Corola-website/Science/321684_a_323013]
-
Toledo, și la Opera din Santander în Spania. Dintre concertele cele mai memorabile la care a luat parte se poate menționa premiera la Amsterdam a Simfoniei "Cel care învie morții" de compozitorul israelian Noam Shariff, unde a cântat ca solist tenor alături de Orchestra Filarmonică Israeliană. In ianuarie 1998 executarea acestei simfonii cu participarea lui Malovany a reunit Filarmonica Israeliană și Orchestra Phildelphia sub bagheta lui Zubin Mehta, la deschiderea festivităților din SUA în cinstea aniversării a 50 ani de la fondarea Israelului
Joseph Malovany () [Corola-website/Science/321684_a_323013]
-
anului 2010, la secțiunea "Cel mai bun album folk". Nicu Alifantis - voce, chitare acustice, dobro, ukulele, kazoo Berti Barbera - muzicuță și percuții Mihai Neniță - vioară Adrian Flautistu - contrabass Marcel Moldovan - tobe și percuții Mediana Vlad - soprană de coloratură Mircea Ciurez - tenor Virgil Ianțu - bariton (și aranjamente vocale) Bogdan Tudor - bass Site web oficial
Cântece de șemineu () [Corola-website/Science/321771_a_323100]
-
RSS Ucraineană (1987). S-a născut în satul Revna pe Ceremuș (în - Rîvnia, astăzi cartier al orașului Vijnița) din raionul Vijnița (regiunea Cernăuți, RSS Ucraineană), într-o familie de țărani. Era al patrulea copil al familiei. Tatăl său cântă că tenor în corul bisericii. A absolvit în 1963 școală primară din satul natal, iar mai târziu a urmat studii la Liceul din Vijnița. În anul 1969, după absolvirea liceului, a dat examen de admitere la Facultatea de Geografie a Universității din
Nazari Iaremciuk () [Corola-website/Science/317341_a_318670]
-
(n. 28 ianuarie 1954, București) este un tenor român, lector universitar și reprezentant al muzicii protestante și evanghelice din România. Absolvent al Conservatorului de Muzică Ciprian Porumbescu din București în anul 1986, a colaborat cu importante instituții muzicale din România și Europa, precum Opera Română din București, Opera
Cristian Caraman () [Corola-website/Science/321900_a_323229]
-
prim solist al Teatrului Național de Operetă Ion Dacian din București. De-a lungul carierei Cristian Caraman a concertat în România, Germania, Marea Britanie, Austria, Elveția, China, Rusia, Bulgaria și Statele Unite ale Americii. Criticul muzical Iosif Sava referindu-se la vocea tenorului într-una din emisiunile sale de televiziune din 1985 spunea: ”vocea lui Cristian Caraman este un instrument plin de elasticitate și claritate timbrală" (Serata muzicală TV, 1984). Un alt critic muzical român de marcă, și anume Dumitru Avakian, îl numea
Cristian Caraman () [Corola-website/Science/321900_a_323229]
-
din 1985 spunea: ”vocea lui Cristian Caraman este un instrument plin de elasticitate și claritate timbrală" (Serata muzicală TV, 1984). Un alt critic muzical român de marcă, și anume Dumitru Avakian, îl numea pe Cristian Caraman în anul 1984 drept “tenorul mozartian plin de virilitate, care parcurge cu ușurință partitura muzicală, fără a se folosii de binecunoscuta detimbrare a tenorilor de gen” (Gala Tinerilor Concertiști de la Timișoara 1984). Începutul carierei muzicale a lui Cristian Caraman este marcată de studiile de vioară
Cristian Caraman () [Corola-website/Science/321900_a_323229]
-
1984). Un alt critic muzical român de marcă, și anume Dumitru Avakian, îl numea pe Cristian Caraman în anul 1984 drept “tenorul mozartian plin de virilitate, care parcurge cu ușurință partitura muzicală, fără a se folosii de binecunoscuta detimbrare a tenorilor de gen” (Gala Tinerilor Concertiști de la Timișoara 1984). Începutul carierei muzicale a lui Cristian Caraman este marcată de studiile de vioară sub îndrumarea profesorului Fulger Ionescu. În anul 1974 începe stagiul militar în cadrul corpului de Marină Militară, stagiu pe care
Cristian Caraman () [Corola-website/Science/321900_a_323229]
-
în anul 1976. Acest an marchează începerea studiilor de canto cu profesoara Geta Bălan și colaborarea cu Ansamblul "Doina" al Armatei. Între anii 1979-1981 este membru deplin al Corului Armatei unde i se încredințează de nenumărate ori părțile solistice de tenor. În anul 1981 devine student al Conservatorului Ciprian Porumbescu din București la secțiunea canto sub îndrumarea profesoarei Maria Hurduc. În paralel Caraman își continuă studiile de canto cu Geta Bălan pe care o consideră adevărata îndrumătoare și mentoră a carierei
Cristian Caraman () [Corola-website/Science/321900_a_323229]
-
prim solist al Teatrului de Opereta din București. Venirea lui coincide cu schimbări administrative ale teatrului și o binevenită întinerire a diferitelor ansambluri, inclusiv ansamblul solistic. În această perioadă Cristian Caraman este numit de ziarele și publicațiile de specialitate drept "tenorul de bază al teatrului", iar repertoriul lui se îmbogățește cu roluri clasice precum Caramello în "Noapte la Veneția", Edwin în "Silvia", Eduard în "Sânge Vienez", Lt. Stone în "Floare din Hawaii", Jim în "Rose Marie", Marchizul de Faublas în "Bal
Cristian Caraman () [Corola-website/Science/321900_a_323229]
-
Arbore. Această producție este considerată una dintre cele mai frumoase spectacole ale teatrului din ultima decadă a secolului XX. În anul 1993 Caraman face un turneu internațional cu Filarmonica din Arad sub bagheta maestrului Dorin Frandeș, interpretând partea solistică de tenor din oratoriului "Carmina Burana" de Carl Orff. În anul 1993 Caraman devine directorul general interimar al Teatrului Național de Operetă Ion Dacian pe o perioadă de opt luni. În anul 1991 interpretează Faust din opera Faust de C. Gounod la
Cristian Caraman () [Corola-website/Science/321900_a_323229]
-
Universității. Cristian Caraman este în continuare solist al Teatrului Național de Operetă Ion Dacian din Bucureși, continuâdu-și în paralel și activitatea muzicală în bisericile protestante din România, precum și cariera universitară în cadrul Institutului Teologic Timotheus din București. Cristian Caraman este tatăl tenorului Emanuel-Cristian Caraman. Operă: Don Ottavio - Don Giovanni (W.A. Mozart); Tamino - Die Zauberflöte (W.A. Mozart); Ferrando - Così Fan Tutte (W.A. Mozart); Ernesto - Don Pasquale (G. Donizetti); Ecclictico - Il Mondo della Luna (J. Haydn); The Professor - The Music Teacher
Cristian Caraman () [Corola-website/Science/321900_a_323229]
-
se fi păstrat realmente intactă până în ziua de azi.Mai mult, se spune că designul său se aseamănă cu cel al Palatului Imperial bizantin, Camera de Auditoriu, din care nu s-a păstrat nimic.Clopotnița are patru clopote,cel al tenorului datând din secolul XVI.Potrivit legendei, biserica a fost înălțată pe așezământul martirului San Vitalis.Există o oarecare confuzie dacă acesta este Sf. Vitalis din Milano, sau Sf. Vitalis al cărui trup a fost descoperit împreună cu cel al Sf. Agricola
Bazilica San Vitale () [Corola-website/Science/316363_a_317692]
-
continua studiile. În 1912 este angajat de către flautistul și impresarul Georgescu în cadrul orchestrei Teatrului „Amicitia”. În 1914, cu ajutorul și susținerea dirijorului rus Boris Kopgreger, ajunge concert-maestru al orchestrei „Companiei Lirice Române”, condusă de Constantin Grigoriu, unde cânta cel mai mare tenor al României pre-belice Leonard Nicolae. În perioada 1916 - 1918 cântă pe front pentru soldații români, adus în linia a treia de către dr. Alexandrescu-Dresca din Botoșani. Din 1918, în cadrul Conservatorului, trece la clasă de vioară a profesorului și compozitorului George Enacovici
Petrică Moțoi () [Corola-website/Science/325367_a_326696]
-
cea corală care a dus faima comunei la nivel de țară! Putem spune că la împlinirea unor dorințe ale marelui Ion Vidu au contribuit și dobreștenii. Corul mixt, bărbați și femei, din Dobrești este alcătuit pe patru grupe: soprane, altiste, tenori, bași. După multiple premii la nivel de raion/regiune/ județ, sub conducerea profesorului Nicolae N. Șetraru (singurul profesor care a purtat toată viața costumul popular românesc), a câștigat locul doi pe țară la Craiova în 1943. Ne aflam în plin
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
primind o recenzie pozitivă din partea revistei „România Muzicală”. În 1895 primește ocazia să cânte într-un recital la Ateneu, în folosul Societății Istorice a Studenților în Litere, unde îi are ca parteneri pe violoncelistul Constantin Dimitrescu, baritonul Aurel Eliade și tenorul Hariton Ștefanescu, însuși directorul revistei „România Muzicală” consacrând de data aceasta o cronică muzicală a concertului. Din 1896 se alătura tarafului lui Nicolae Matache, unde își aprofundează repertoriul popular și întreprinde primul turneu peste hotare. În 1897 un angajament al
George Ochialbi () [Corola-website/Science/324427_a_325756]
-
Peterson, Hint, Isan, Ulrich Schnauss, Andreas Vollenweider, Bola, The Bees, Charles Webster, Jerry Dammers, Jedi Knights. 2003 Eastnor Castle: Nitin Sawhney, John Peel, Trüby Trio, Jaga Jazzist, Boozoo Bajou, Ralph Myerz and the Jack Herren Band, Bussetti, François K, Jimi Tenor, Nightmares On Wax, A Guy Called Gerald, Murcof, Amy Winehouse, Dubtribe Sound System, The Wurzels. 2004 Eastnor Castle: Coldcut, Lemon Jelly, Fragile State, Quantic Soul Orchestră, Mylo, Hoț Chip, Phil Hartnoll, The Egg, Bonobo, Xpress 2, Adam Freeland, Memory Band
The Big Chill () [Corola-website/Science/327483_a_328812]
-
compusă de Carter Burwell, cu colaborarea fraților Coen. Coloana sonoră include melodii de jazz, cum ar fi "King Porter Stomp", care reflectă epoca în care se petrece acțiunea din film. Alte cântece sunt "Danny Boy", cântat de Frank Patterson, un tenor irlandez, care se aude în casa lui Leo. Patterson, de asemenea, poate fi auzit cântând "Goodnight Sweetheart" al lui Jimmy Campbell într-o scenă din Clubul Shenandoah.
Război în sânul mafiei () [Corola-website/Science/326482_a_327811]
-
cadru plasează acțiunea "la circ, în târgul Moșilor", unde " Pe gheața unui răcitor,/ Trăia voios și zâmbitor/ Un pinguin din Labrador.", ca apoi să aflăm numele și ocupația eroului: "-- Cum se numea? -- Apolodor./ -- Și ce făcea? -- Cânta la cor./ [...] (Era tenor.)". Un scurt portret completează descrierea personajului: "Grăsuț, curat, atrăgător/ în fracul lui strălucitor." și-l încadrează, prin personificare, universului uman. Deși la circ era fericit-- "trăia voios și zâmbitor" -- pinguinul, dezrădăcinat din mediul său și departe de ai săi, trăiește
Cartea cu Apolodor () [Corola-website/Science/323871_a_325200]
-
datează din secolul al XVIII-lea. Aici se află 2.000 de pietre funerare, pe care sunt sculptate stele funerare impresionante, precum și leul (simbol al iudaismului). Printre cei care au fost înmormântați aici se află și Sara Schmidt, mama celebrului tenor cernăuțean Joseph Schmidt (1904-1942), decedată la 31 mai 1950.
Cimitirul evreiesc din Gura Humorului () [Corola-website/Science/323227_a_324556]
-
în casa din str. Teiuleanu 13 a familiei Pârvanovici, fiica lui Octav Vorobchievici și a Luciei Vorobchievici, botezată Octavia-Ana. ian...feb 1924 - Familia se mută la Câmpulung Muscel, la garnizoana orașului și locuiește în gazdă la părinții lui Leonard, celebrul tenor. Acesta o plimba în brațe pe micuța Octavia, spre disperarea mamei ei, care îl știa grav bolnav de plămâni, cauză din care marele artist va și muri, în dec. 1928. martie 1924 - Octav Vorobchievici este transferat la garnizoana de la Ismail
Octav Vorobchievici () [Corola-website/Science/324108_a_325437]
-
actriței Christine Hakim pe copertă. Albumul a inclus și primul merit de compozitor al lui Chrisye, „Merepih Alam” („Natură fragilă”), însă vânzările au fost stagnante pentru prima săptămână, până ce stațiile de radio au început să difuzeze discurile single. Vocea de tenor a lui Chrisye și prestația sa din "Badai Pasti Berlalu" l-au determinat pe Amin Widjaja de la Musica Studios să-i ceară acestuia să semneze cu casa lui de discuri; Widjaja îl urmărise de când acesta lansase "Guruh Gipsy". Chrisye a
Chrisye () [Corola-website/Science/326556_a_327885]
-
(n. 22 mai 1994, Zărnești, România) este un tânăr tenor pasionat de artă, care la vârsta de doar 16 ani a fondat un Festival Național de Muzică pentru Copii și Tineret, având ca scop promovarea și susținerea talentelor. Acesta trăiește împreună cu familia sa în același județ din România, în orașul
Dragoș Popa () [Corola-website/Science/325578_a_326907]
-
se pot menționa , Vic Chesnut, Dick Dale, Jimi Hendrix, Artie Shaw, Neil Young, Eddie Vedder, Christofer Drew, George Harrison, Paul McCartney, George Benson și Brian May. Esistă patru tipuri de de ukulele: Cele patru dimensiuni ale ukulelelor sunt: soprana, concert, tenor și bariton. De asemenea, s-au construit și ukulele sopraninos și ukulele-bas, care va fi sfârșitul spectrului în dimensiune. De asemenea s-au construit versiuni electrice și electro. Ukulele soprano, numit standard în Hawaii, este cel mai mic și este
Ukulele () [Corola-website/Science/325743_a_327072]
-
mai mic și este ukulele cel original. În anii 1920 a fost dezvoltat un ukulele concert, cu dimensiuni puțin mai mari și sunet mai grav. În anii '40 a fost creat modelul bariton. Acordarea standard pentru ukelelele soprano, concert și tenor este în C, adică g'c'e'a ". Uneori coardă g esta acordată într-o octava mai înaltă, în timp ce alții preferă coardă g o octava mai jos. Ukulelele bariton este, de obicei, acordat d g b e'. Un alt tip
Ukulele () [Corola-website/Science/325743_a_327072]