5,198 matches
-
Barbosu, ne călăuzește în lumea fascinantă a înțelegerii mecanismelor de natură sufletească ce stau la baza diferitelor devieri de comportament și de caracter, descrise simbolic prin noțiunea de cele șapte păcate: mândria, mânia, îmbuibarea, lăcomia, pofta, invidia, apatia. Cristian Barbosu, teolog cu vocație de scriitor Cristian Barbosu este păstorul bisericii Metanoia Arad (www.bisericametanoia.ro). Acesta s-a născut la Arad și a urmat trei școli teologice, absolvind (BA) Moody Bible Institute în 1995, Dallas Theological Seminary (ThM) în 1999, și
NORME SOCIALE ŞI VALORI MORALE ÎN SOCIETATEA CREŞTINĂ CONTEMPORANĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352150_a_353479]
-
că am fost adânc marcat de anii 1959-1964”. Picături nestemate din gândirea steinhardt-iană sunt presărate pe tot parcursul convorbirilor dintre cei doi, inclusiv din documentele inedite, scrisori, dialoguri, mărturii. În toate îl regăsim pe filozoful culturii universale Nicolae Steinhardt, pe teologul și pe monahul creștin care a împletit în chip fericit vorba cu fapta, a cărui biografie de excepție îl plasează în rândul persoanelor care au suferit pentru dreptatea, idealul și credința lor. Un suferitor desăvârșit, un creștin care s-a
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356206_a_357535]
-
reprezentate fiind de spirite grandioase și de mari scriitori” . Când Sfântul Ioan era adolescent, puterea s-a ridicat împotriva „galileenilor”. Hrisostom face mai mult decât o singură dată aluzie la persecuția dezlănțuită de Iulian , și până și Sfântul Grigore de Teologul vorbește despre situația dramatică cu care s-au confruntat creștinii . Dar în momentul în care Ioan cunoștea un adevărat succes în predicarea lui, situația s-a schimbat. Două edicte ale lui Teodosie - în iunie 391 și noiembrie 392 - au abolit
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
se aștepte să ajungă la realizările unui monah (linia Scărarului este similară aceleia din Apoftegme). În aceeași concepție, castitatea nu este neapărat un atribut monastic, și aici Sfântul Ioan îl dă pe Sfântul Apostol Petru ca exemplu. Sfântul Simeon Noul Teolog a găsit cartea în biblioteca tatălui său, un laic din secolul al X-lea (cf. Hausherr, Vie 6, pag. 12). Calea monastică a vieții este prin excelență „o viață după Evanghelie” , noi toți fiind chemați să răspundem chemării lui Iisus
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
este singurul fundament adevărat al slavei (Ps.62). Deci slava este „deșartă” atunci când caută răsplata virtuților în viața oamenilor. Slava deșartă crește o dată cu progresul virtuților, risipind valoarea lor . „Când dorim să ne concentrăm asupra operei unui autor, fie el romancier, teolog sau filozof, ar fi bine să discernem ideile la care revine cu plăcere. Această metodă de abordare nu este numai un procedeu obișnuit, ci se sprijină pe un simplu fapt psihologic: întotdeauna avem un număr redus de intuiții la care
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
una dintre axiomele fundamentale ale eticii augustiniene. Morala se psihologizează, iar psihologismul religiei este întemeiat de „Origen al Apusului”. Toma d'Aquino întrerupe monopolul agustinianismului , dar și acest corifeu al scolasticilor nu face altceva decât să aducă în dialog pe teologul Apusului (Augustin) cu filosoful Răsăritului (Aristotel). Caracterul raționalist și intelectualizarea conștiinței morale la Toma d'Aquino O temă importantă la Toma d'Aquino este autoritatea conștiinței. În interiorul rațiunii practice există o cunoaștere a legii naturale - pe cate Toma o definește
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
cu cea a legii lui Dumnezeu (Idem est ligamen conscientiae etiam erronate et legis Dei)”. Acesta este sensul pe care l-a dat Toma d'Aquino autorității conștiinței: este întotdeauna greșit să violentezi conștiința, chiar dacă aceasta e eronată. Foarte mulți teologi catolici au spus însă că el nu a mai păstrat acest principiu în ceea ce privește concluzia pozitivă,- suveranitatea completă a conștiinței. Filosofarea ca propunere a educației după Sfântul Grigore Teologul Problema educației omului în spațiul istoric și politic al Ortodoxiei nu a
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
este întotdeauna greșit să violentezi conștiința, chiar dacă aceasta e eronată. Foarte mulți teologi catolici au spus însă că el nu a mai păstrat acest principiu în ceea ce privește concluzia pozitivă,- suveranitatea completă a conștiinței. Filosofarea ca propunere a educației după Sfântul Grigore Teologul Problema educației omului în spațiul istoric și politic al Ortodoxiei nu a constituit o ramură pedagogică autonomă, ci era legată indestructibil de perspectiva teologică a înrădăcinării necreatului în creat. E vorba de un subiect ce se integra în cadrul relației dialectice
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
conștiinței umane. Aceste propuneri nu se încadrau în mod necesar în cadrul proceselor educaționale, ci aveau o dimensiune mai largă și-l cuprindeau pe om aproape în întregul activităților lui . O astfel de imagine întâlnim în micul tratat al Sfântului Grigore Teologul : Είς Ήρώνα τον φι� όσοφον, în care aduce elogiu rațiunii de a filozofa ca mod de viață al creștinului. Sfântul Grigore prezintă prototipul creștinului filozof, ce trăiește și făptuiește în interiorul circumstanțelor sociale și e chemat să se preocupe de ansamblul
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
ideologii ambiante. Este gânditorul sau filosoful practicului, ostenitorul pentru adevăr, persoana care făptuiește printr-o bună dispoziție și caută să împlinească toate acele valori veșnice ce conduc la Dumnezeu . În studiul de față, vom încerca pe temeiul elogiului Sfântului Grigore Teologul să cercetăm și să prelucrăm părțile tainice ale gândirii și a vieții filosofului creștin și să arătăm cum acestea pot să fie propuneri ale educației. Prologic, notăm că termenul „filosof” aici se leagă în principal cu modul rațional la făptuirii
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
la făptuirii practice, luminat de adevărurile hristocentrice și de perspectivele ecclesiologice. Astfel, filosoful se interpretează pin prisma creștină, ca prototip al educației adevărate. 1. Dorințe firești și atitudini de cercetare ale celui ce „filosofează” La începutul tratatului său Sfântul Grigore Teologul consideră că una dintre vocațiile duhovnicești cele mai înalte ale omului este de a filozofa și de a atribui cinstea cuvenită filozofiei. O astfel de preocupare sau evaluare are consecințe raționale și practice concrete. Ea contribuie ca omul să nu
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
omenesc. Prin urmare, orice formă de educație va fi dată tinerilor corespunde cu vocația antropologică , numai dacă păstrează ca criteriu esențial perspectivele firești ale desăvârșirii pe care le-a pus Cuvântul Dumnezeiesc. Dezvoltând problema pe un temei concret Sfântul Grigore Teologul observă că filosofarea apare direct și împreună cu evaluările în fața realizărilor sociale. La nivelul în care un om este un filozof adevărat, se privează de ambiții în plan social. Paralel, acest Părinte eminent al Bisericii remarcă că filosofia nu e o
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
intermediere. Această căutare stabilește gradări concrete în datoria pedagogică concretă, în sensul că trebuie să fie evitate planificările neîntemeiate și ambițioase și să stăpânească accesul realistic de fiecare dată la datele antropologice palpabile și directe. În acest punct, Sfântul Grigore Teologul procedează la o lămurire fundamentală, urmând să preîntâmpine interpretări greșite și valorificările superficiale și de suprafață. Observă că, exceptând înțelepciunea adevărată și pură, există înțelepciunea după fenomen sau contrafăcută. Valoarea acesteia din urmă se găsește numai în formele raționale meșteșugite
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
stagnarea la nivel spiritual și practic și nu trimite la starea morală a omului la o nouă determinare sau la o reconsiderare a principiilor și a valorilor ei. În fața acestor capacități de falsificare a adevărului reacționează omul moral. Sfântul Grigore Teologul consideră că omul datoriei morale nu confruntă numai sub un singur aspect problema valorilor morale. Direcționat de simțul concretului poziționează virtutea atât la nivel teoretic, cât și practic . Cu aceste aprecieri sferice ale lui acoperă ansamblul intereselor și activităților lui
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
și aplicarea ei în practică. Mesajul ce se dă problemei educației este evidentă. În orice fel trebuie exclusă cultivarea numai a unei laturi ale comportamentului uman și să se caute întotdeauna maturizarea ei multidimensională și sferică. În continuare, Sfântul Grigore Teologul încearcă să prezinte capacitățile interpretative speciale ale filosofului spre evaluările lui și atitudinile lui față de ceea ce întâlnește. Sfântul Grigore accentuează că filozoful prezintă o poziție insistentă, dinamică, irevocabilă fără ocolișuri, nu însă spre elemente ce ar retrograda caracterul lui și
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
-l înalță. E clar că încearcă că încearcă problema stării morale, așa încât să cuprindă atât la nivel axiologic, cât și la cel al înfăptuirii drepte (ortopraxiei) în ceea ce privește temele coerențelor sociale ale omului. „Filozofarea” ca filantropie, smerenie și jertfă Sfântul Grigore Teologul căutând criteriul prin care va fi apreciat ce este folositor din punct de vedere moral, el spune că nu e potrivit să-l căutăm și să-l localizăm în cunoștințele științifice. După aprecierea lui, toți aceia ce se ocupă cu
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
formulată opinia că prin filantropie omul repetă modul exprimării Sfintei Treimi, însușirea principală ipostatică căreia îi aparține fără limite iubirea. Prin acest mod de manifestare omul dobândește starea după asemănare pe scara relațiilor sociale și interpersonale. De asemenea Sfântul Grigore Teologul recunoaște că filozoful creștin nu trebuie să fie indignat pentru câte i se întâmplă. Prin diferite încercări și pătimiri participă la viață mai dinamic și devine mai curajos. Pericolele, ca prilejuri de confruntare directă cu problemele și ca situații ce
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
să se nevoiască omul pe sine însuși prin străduință în încercările lui silogistice îndrumat de Sfântul Duh, decât să fie necuviincios față de ceea ce alcătuiește elementele esențiale ale vieții duhovnicești, urmărind moleșeala intelectuală ... „Filozofarea” ca filantropie, smerenie și jertfă Sfântul Grigore Teologul căutând criteriul prin care va fi apreciat ce este folositor din punct de vedere moral, el spune că nu e potrivit să-l căutăm și să-l localizăm în cunoștințele științifice. După aprecierea lui, toți aceia ce se ocupă cu
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
formulată opinia că prin filantropie omul repetă modul exprimării Sfintei Treimi, însușirea principală ipostatică căreia îi aparține fără limite iubirea. Prin acest mod de manifestare omul dobândește starea după asemănare pe scara relațiilor sociale și interpersonale. De asemenea Sfântul Grigore Teologul recunoaște că filosoful creștin nu trebuie să fie indignat pentru câte i se întâmplă. Prin diferite încercări și pătimiri participă la viață mai dinamic și devine mai curajos. Pericolele, ca prilejuri de confruntare directă cu problemele și ca situații ce
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
preferat să se nevoiască omul pe sine însuși prin străduință în încercările lui silogistice îndrumat de Sfântul Duh, decât să fie necuviincios față de ceea ce alcătuiește elementele esențiale ale vieții duhovnicești, urmărind moleșeala intelectuală ... În altă ordine de idei, Sfântul Grigore Teologul consideră că este bine ca omul corect să evite contradicțiile și opozițiile, cât și acea judecată ce l-ar conduce la fapte meschine. De asemenea, el nu trebuie să încerce să argumenteze adevărurile creștine prin diferite sofisme raționale sau silogistice
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
ca adevărul despre Dumnezeu să sufere vreo pagubă, care constituie nădejdea mântuitoare a întregii umanității . Cu aceste gânduri se propune să nu constituie un criteriu al deciziilor orice apreciere arbitrară a celor discutate fără orientări teocentrice. În sfârșit, Sfântul Grigore Teologul observă dacă am căuta dovezile practice și evidente ale modului drept de a filozofa, am susține că le garantează rănile și acel trup ce a suferit foarte multe eforturi și privațiuni pentru apărarea evlaviei . Astfel, problema se transferă la nivelul
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
vârstă de 15 ani în dogmele fundamentale ale Credinței Ortodoxe, ca să învețe ce trebuie să creadă”. Însă adolescenții neliniștiți în vârstă de 15 ani, ce trăiesc în societatea secularizată de azi, unde dogmele credinței sunt considerate teme ale clericilor și teologilor, nu au de obicei de la început nici un interes special de a fi inițiați în aceste dogme. Astfel teologul se află în dificultatea de a găsi puncte de contact cu elevii lui în încercarea lui de a-i introduce în acestea
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
neliniștiți în vârstă de 15 ani, ce trăiesc în societatea secularizată de azi, unde dogmele credinței sunt considerate teme ale clericilor și teologilor, nu au de obicei de la început nici un interes special de a fi inițiați în aceste dogme. Astfel teologul se află în dificultatea de a găsi puncte de contact cu elevii lui în încercarea lui de a-i introduce în acestea. Când însă nu-și pune ca țel al predării faptul de a învăța elevii ce trebuie să creadă
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
este folositoare în deosebi. În final, esențială și actuală este importanța și însemnătatea Ecclesiologiei pentru prezentarea credinței și vieții creștine. Cu excepția semnalării ei generale în învățătura dogmatică pozițiile ei fundamentale sunt foarte prețioase pentru o prezentare corectă a moralei creștine. Teologul, ca și orice pedagog, nu poate oferi ansamblul cunoștințelor și al informațiilor de care au nevoie elevii. Este dator însă să le deschidă drumuri, care îi vor conduce la izvoarele credinței și ale vieții creștine. Din predarea dogmaticii în Gimnaziu
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
ce se face în cadrele lecției de morală în timpul puțin ce există pentru o prezentare pozitivă a lor. Ocazional nu numai pot, dar și trebuie să se facă extinderi și raporturi referitoare la teme contemporane și-n deosebi actuale, în timp ce teologul e dator să aibă o informare suficientă despre discuțiile următoare. d. Învățătura creștină: sfințitoare și mângâietoare Rezerve există și în formularea celui de-al treilea scop. Când lecția nu are drept scop să-i ajute pe elevi să răspundă ei
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]