4,773 matches
-
istoria gândirii occidentale. Doll jr. nu a ținut seama de specificul istoriei curriculumului: a „topit” acest specific în periodizarea clasică a istoriei folosită de istoriografi, ajungând astfel să creadă că John Locke nu este un clasic al pedagogiei, ci un teoretician modern al curriculumului, iar Bruner și Gagné ar fi postmoderniști. După Doll jr., istoria gândirii occidentale poate fi împărțită în trei megaparadigme: premodernă, modernă și postmodernă 175. Megaparadigma premodernă pare a fi tot ce s-a întâmplat înainte ca SUA
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
jr. îl critică pe Descartes, care: ...a închistat (bequeathed) gândirea modernă într-o metodă menită să descopere o lume preexistentă (preexistent world), și nu într-o metodă de înțelegere a lumii ca evoluție emergentă 176. După Doll jr., Descartes și teoreticienii moderniști au conferit raționalismului științific un statut de „fiară” (wolf), de rațiune care nu acționează decât în afara sa și pentru care nu există alte adevăruri decât cele pe care ea le recunoaște ca atare. O critică similară i-a adus
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și în dezbaterile postmoderne cu privire la curriculum. Conceptele de hiperraționalism și hiperraționalizare au pătruns în teoria postmodernă a curriculumului cu conotații negative. Nu le-a impus complexitatea fenomenelor educaționale și a practicilor curriculare, ci acea arie a dezvoltării curriculumului botezată de teoreticienii anglo-saxoni curriculum policy (tradusă nefericit la noi cu sintagma derutantă politici educaționale). Sensul negativ al acestor concepte emergente din raționalism și raționalitatea modernă a fost conferit de Arthur Wise în 1979. În lucrarea Legislated Learning (1979), Wise a analizat atent
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
zeci de pagini. Gândirea praxeologică necesară întemeierii anticipate a demersurilor educative din clasă - care este clară și simplă - este copleșită cu tot soiul de exigențe, cerințe, îndrumări și sfaturi metodice fără nici o noimă. Absența „noimei” indică lipsa de rațiune; dar teoreticienii curriculumului au preferat să numească hiperraționalism acest fenomen dăunător. Wise (1979) scria: șCreșterea reglementărilor în școliț este hiperraționalizare, adică un efort de a raționaliza dincolo de limitele cunoașterii - ceea ce implică impunerea unor mijloace care nu conduc la realizarea scopurilor și asumarea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
educația fizică, economia casnică și studiile sociale. Uneori sunt adăugate și „discipline internaționale” precum bucătăria, sporturile, muzica, artele și datinile tradiționale. Pledează pentru ele un globalist precum Kenneth Tye, în Global Education: From Thought to Action (1991)205. Dar alți teoreticieni, precum J. Willinsky, văd în această opțiune o tendință stupidă, aproape rasistă, de perpetuare a colonialismului prin reducerea culturilor minoritare la expoziții de tip food and festival 206. Impunerea educației globale nu poate fi realizată brutal, fără o pregătire prealabilă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
promova înțelegerea globală. Oamenii tind să se teamă și să atace ceea ce nu înțeleg. O mai bună înțelegere la nivel internațional și diseminarea pe scară largă a informațiilor vor contribui, foarte probabil, la asigurarea păcii mondiale 207. Astfel încât disprețul unor teoreticieni - precum Willinsky - față de promotion-ul internațional de tip food and festival ține de o anumită infatuare aristocratică, total neavenită în această situație tragică. Se prea poate ca evreii și palestinienii să se urască mai puțin dacă vor schimba rețete culinare și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
prima sau a doua limbă străină, în aproape toate țările de pe continentul american, din Europa (inclusiv în republicile fostei Uniuni Sovietice), într-o bună parte din țările Asiei și, desigur, în Oceania și Australia. Este un bun punct de plecare. Teoreticienii educației globale visează, nu fără justificare, la crearea unor modele de interconectare, interdependență și interrelaționare culturală pentru curricula internaționale bazate pe promovarea cooperării și progresele informaticii. În 1989, Diane Ravitch, una dintre cele mai controversate personalități ale istoriei educației americane
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
irațională” a curriculumuluitc "15.4.2. Geografia „irațională” a curriculumului" „La început n-a existat decât curriculumul!” „Curriculumul” ca atare! - și nimic mai mult. Cu alte cuvinte, ceea ce se face cu migală și cumpănită judecată în școli. Așa credeau primii teoreticieni moderni ai curriculumului. Postmoderniștii au dat însă la iveală un întreg „continent curricular” nou. Mai întâi, a fost descoperit hidden curriculum. Apoi au apărut o puzderie de curricula nedorite, fără sens, insidioase, care au fost botezate în fel și chip
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
completă. Leslie Owen Wilson a definit, în mod exhaustiv, curriculumul adoptând o manieră holistică; pe această bază, a decelat 11 tipuri fundamentale de curriculum. Sistematizarea lui Leslie Owen Wilson este însoțită de definiții proprii sau preluate de la cei mai proeminenți teoreticieni ai tărâmului curricular nou-descoperit. Definiția generală a curriculumului, propusă de Leslie Owen Wilson (1990), este descriptivă, reușind totuși să fie sintetică: șCurriculumț este orice și tot ceea ce se predă într-o clasă, pe baza unei planificări sau în orice alt
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
șapte ani de acasă” și „școala vieții”. Din păcate, cercetarea pedagogică sistematică a acestor „școli” este sporadică pe plan mondial și inexistentă în România. c) Hidden (covert) curriculum. Conceptele curriculum ascuns și curriculum voalat au fost definite foarte diferit de teoreticienii curriculumului, pentru că nu s-a realizat încă un consens în legătură cu ce realități disting ele în mod exact. Întrucât par să desemneze aproximativ același proces insesizabil de formare umană, Leslie Owen Wilson a preferat să le unifice și să adopte definiția
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pledoaria, B.G. Wilson a apelat la arme din „arsenalul” adversarilor. Cultura vastă și talentul literar i-au fost de mare ajutor. B.G. Wilson (1997) și-a început demonstrația cu satirizarea a ceea ce a numit „clica restrânsă a câtorva cercetători și teoreticieni postmoderniști”224. Avea în vedere AECT (Association for Educational Communication and Technology), asociație care avea printre membri proeminenți teoreticieni postmoderniști precum Eisner, Vallance, Slattery ș.a. Wilson (1997) nu s-a sfiit să-i acuze pe toți că pozează într-o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mare ajutor. B.G. Wilson (1997) și-a început demonstrația cu satirizarea a ceea ce a numit „clica restrânsă a câtorva cercetători și teoreticieni postmoderniști”224. Avea în vedere AECT (Association for Educational Communication and Technology), asociație care avea printre membri proeminenți teoreticieni postmoderniști precum Eisner, Vallance, Slattery ș.a. Wilson (1997) nu s-a sfiit să-i acuze pe toți că pozează într-o „minoritate cultă persecutată de o majoritate ignorantă”225. Dar repudia acuza, des rostită de postmoderniști, că tehnologia educațională modernă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
set de teorii ale învățării într-o teorie a instruirii. Teoriile învățării sunt descriptive, în timp ce teoriile instruirii nu pot fi decât prescriptive. Modelul lui Gagné păstrează în acest sens o ambiguitate bizară. Cele nouă mecanisme de învățare, descrise de diverși teoreticieni, sunt asimilate de Gagné în scopuri prescrise ca obiective ale instruirii; pentru el, scopurile instruirii constituie același lucru cu mecanismele învățării. Ar rezulta așadar că taxonomia de obiective pedagogice se restrânge la nouă posibilități naturale de învățare. Gagné a ignorat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
componentă tehnică, absolut necesară practicii profesionale. Raționalitatea tehnică este teoria abstractă, formală și discursivă care suscită întreaga atenție a cercetătorilor, dar care scapă total culturii practicienilor. Este necesar un „pas intermediar” între teorie și practică: modelul de acțiune. Când un teoretician precum David Miller a încercat să-și convertească teoriile curriculare în sisteme-expert, s-a pomenit în fața unui „haos legislativ” de probleme și decizii pe care școlile și educatorii le ignorau total. Discrepanța dintre sistemele-expert și viața reală este cea mai
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
considerare modele calitative. Dreyfus și Dreyfus (1986)250, precum și White și Frederiksen (1986)251 au propus procedee de modelare a progresului învățării la studenții care se instruiesc pe bază de „sarcini critice”. Dar aceste modele rămân în limitele gândirii moderne. Teoreticienii postmoderni au avansat idei mult mai radicale. După ei, expertiza nu urmează o progresie liniară de stadii, ci ia forme foarte diferite de la un ins la altul. A instrui un elev din perspectiva trebuințelor sale de a deveni ceea ce el
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
automate” (p. 73). Textul rezumă „mitul despre originile științei”. Aceiași autori rezumau, în anii ’70, și „mitul științific de astăzi” apelând la un text al lui Einstein: „Printre toate imaginile posibile despre lume, care este poziția ocupată de imaginea fizicianului teoretician? Această imagine comportă cele mai mari exigențe privind rigoarea și exactitatea în descrierea raporturilor, așa cum se poate obține numai prin folosirea limbajului matematic...” („Prinzipien der Forschung”, în Mein Weltbild, Ullstein Verlag, Frankfurt am Main, Berlin, Viena, 1977, p. 108). Prigogine
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
viața, a iubirilor, emoțiilor avute, a ideologiei comuniste, dacă vrei, etc. și a ceea ce au reușit structurile mele cerebrale să facă din toate aceste intersectări, amplasate pe un corp de 1,81 m care asigura „trăirea”. Răspunsurile neurobiologilor sau ale teoreticienilor constructivismului la întrebarea retorică „Cum știm ceea ce credem că aflăm?” ating domenii atât de profunde ale subiectivității, încât s-a aterizat socratic în „certitudinea absolută a incertitudinii” sau chiar în aceea a „realității născocite”. Se pare că noi nu putem
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fi și „dovedite” strict prin probe palpabile. Europa a iubit întotdeauna misterele, iar legendele sunt o constantă a istoriei Occidentului de la Evul Mediu încoace- dar și grecii au fost mari creatori de legende. Vracii, vrăjitoarele, francmasonii, comuniștii, serviciile secrete sau teoreticienii conspirațiilor, deși pornesc de la interese uneori diametral opuse, au aceeași concepție privind unele evenimente singulare: o tragedie umană de proporții trebuie să aibă o explicație de aceleași dimensiuni - sau, altfel spus, cu cât un eveniment este mai nefericit, cu atât
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
privind unele evenimente singulare: o tragedie umană de proporții trebuie să aibă o explicație de aceleași dimensiuni - sau, altfel spus, cu cât un eveniment este mai nefericit, cu atât mai mult el trebuie să fie opera „lor”. Spre deosebire de profeții apocalipsei, teoreticienii conspirațiilor mondiale își desfășoară amocul explicativ post factum. În contrast cu explicațiile raționale sau științifice, care lasă, de regulă, loc liber îndoielilor, accidentelor și unor rezultate contradictorii, chiar paradoxale, aceste teorii oferă demonstrații justificative ce exclud întâmplarea, variantele probabile și relativitatea. Eu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
VLAD, Tudor (25.IV.1959, Cluj), prozator. Este fiul lui Carmen Vlad (n. Cotuțiu), semioticiană, și al lui Ion Vlad, teoretician și critic literar. Absolvent al Liceului Teoretic nr. 15 (1978) și al Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” (1983) din orașul natal, obține titlul de doctor în filologie cu teza Fascinația filmului la scriitorii români (1997). Este corector (1982-1983), redactor
VLAD-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290600_a_291929]
-
Eminescu un tip de intelectual reacționar și nu va ezita să îl declare superior pe D. Th. Neculuță sau să îl elogieze pe Sorin Toma când acesta îl va denigra pe Tudor Arghezi, nici să îl considere pe G. Călinescu „teoretician al formelor descompuse ale artei [...], specifice burgheziei în plină decadență”. Trecut brusc de la avangardism la proletcultism, V. denunță intuiționismul bergsonian și deturnează ceea ce e viabil în teoriile lui Francisc Rainer înspre un materialism abuziv (1948), în Gherea identifică un exponent
VITNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290590_a_291919]
-
POPESCU, Iulian (9.VI.1948, Constanța), teoretician și critic literar. Este fiul Floricăi (n. Pătrașcu) și al lui Nicolae Popescu, profesor. Absolvent în 1966 al Liceului „M. Eminescu” din Constanța, devine în același an student al Facultății de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, secția
POPESCU-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288934_a_290263]
-
deschidere interdisciplinară, demersul rămâne totuși unul de critică literară, iar Sadoveanu este vizat ca artist, ca autor de literatură. În micromonografia Hermeneutica lui Adrian Marino (1993) comentariul este descriptiv, explicativ și rezumativ, de informare concisă, util pentru inițierea în opera teoreticianului. Tot despre Adrian Marino a publicat, în 2001, o monografie, însoțită de o antologie comentată și de un dosar al receptării critice. În Noaptea lui Vincent (1998) sunt adunate pagini de jurnal. SCRIERI: Replay, București, 1980; Clasici și contemporani, Craiova
POPA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288903_a_290232]
-
POPA, Marian (15.IX.1938, București), critic, istoric și teoretician literar, comparatist, prozator. Este fiul Mariei Popa (n. Rapolti), spălătoreasă, cum va declara ostentativ scriitorul. Urmează cursurile școlii elementare la București și în 1952 începe, tot aici, o școală medie de mecanică, la care renunță în 1955, când se angajează
POPA-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288911_a_290240]
-
POPESCU, Marian (8.IX.1952, București), critic și teoretician teatral, traducător. Este fiul Stelianei și al lui Gheorghe Popescu. Urmează cursurile Facultății de Limba și Literatura Română, secția română-engleză, a Universității din București, absolvită în 1976. În 2000 își ia doctoratul în filologie magna cum laude, la aceeași Universitate
POPESCU-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288936_a_290265]