64,222 matches
-
puterii. Teoria forței. Cinism și indulgență O bună călăuză în examinarea teoriei forței o găsim în prestigiosul gânditor neokantian trecut la neotomism, Gustav Radbruch, care se întreabă de ce dreptul în vigoare (deci puterea de la care emană) este și obligatoriu, legitim? Teoria forței dă un răspuns oarecum tautologic, justifică focul prin flogistic: puterea se impune pe baza capacității de a se impune. Acest procedeu este în genere întovărășit de atitudini arogante sau cinice. Ele alcătuiesc seria "neagră" a justificărilor, sprijinită pe "argumentele
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
Watergate) pentru interceptarea telefonică a adversarilor politici. Alt președinte a fost obligat să mărturisească și să-și ceară scuze pentru un comportament intim nepotrivit. Supertehnicizarea produce deci o vulnerabilitate specială, măsurată continuu prin sondaje de opinii, anchete, plebiscite și altele. Teoria recunoașterii. Avatarurile consimțământului Toate aceste schimbări întâmplate la primul pol al puterii - conducătorul - confirmă adevărul tezei potrivit căreia forța derivă dintr-o stare mentală, din credința în superioritatea valorică. Este puternic cel care se crede și mai ales este crezut
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
puterii - conducătorul - confirmă adevărul tezei potrivit căreia forța derivă dintr-o stare mentală, din credința în superioritatea valorică. Este puternic cel care se crede și mai ales este crezut puternic. Această mentalizare a forței constituie cea mai bună trecere la teoria recunoașterii sau a acceptării, care acordă prioritate celui de al doilea pol al puterii: acordul, aprobarea, adeziunea condușilor. O putere neascultată nu mai este putere, iar un general fără armată este o contradicție in terminis, ca apa uscată. Concluzia ar
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
atributele rezervate anterior polului individual, șefului: originea divină (Vox populi vox Dei) și obligativitatea necondiționată ("s-a hotărât în unanimitate"), la care se adaugă argumentul ambiguu al numărului: "proști, dar mulți". Cea mai gravă obiecție care s-a adus acestei teorii constă în aceea că recunoașterea are un caracter dizolvant, destructiv. A condiționa autoritatea și ordinele conducătorului de bunăvoința sau bunul plac al condușilor ar însemna a anula însăși ideea de obligație și de ordine. Radbruch răspunde că, în acest caz
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
ci moravurile de azi: confortul, divertismentul și informația șocantă. Economic, ele duc la consumism; politic, la starea de fiesta și spiritual, la cultura de masă. Bacon ar vorbi de noi idola fori: contul bancar, vedeta și best-seller-ul. Față de cele două teorii și de mutațiile expuse, poziția noastră în problema legitimării este critic-sintetică. Puterea trebuie privită și definită în dublă perspectivă și prin atributele ei esențiale. Ideal, puterea se întemeiază pe binele comun și pe ipostaza juridică a acestuia, ideea de justiție
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
sau la regia tutunului. Sunt tot atâtea pretexte obiective de dezvoltare a unor raționamente analitice foarte subtile ce aduc în discuție principii generale de politică, economie și sociologie. Adevărurile paradoxale ale lui Pessoa țâșnesc din analiza doctrinelor politice fundamentale, din teoria liberalismului și conservatorismului, a teratologiei comuniste, discuție în care tonul devine violent și stilul sarcastic. Comunismul e considerat "un dogmatism fără sistem", bazat pe "brutalitate și desfrâu", un "gunoi moral și mental", o "antidoctrină sau o contradoctrină". Surprinzător însă, comunismul
Terapia eliberării by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/17019_a_18344]
-
conduce pe autorul portughez la concluzia dinamitardă că "principiile democrației sunt în mod esențial îndreptate contra opiniei publice, contra poporului și contra esenței proprii a oricărei vieți sociale, că Democrația e rezumatul a tot ceea ce e antipopular, antisocial și antipatriotic". Teoria doctrinelor politice discutate de Pessoa se bazează pe ipoteza că patriotismul este expresia principală a unui popor și se definește ca singurul instinct social veritabil, radical antagonist, respingând tot ceea ce nu-i aparține ca esență. Critica democrației moderne se rezumă
Terapia eliberării by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/17019_a_18344]
-
Israel ceea ce grăiește Domnul Dumnezeul tău..."; ei bine, aceasta nu pătrunde prin imagine. Există acolo o intimitate între Dumnezeul lui Israel și Israel, care interzice reprezentarea. V-ați referit și la presocratici. Întreaga lor gândire filosofică era legată de numere. Teoria lui Pitagora de pildă se baza pe tetradă prin care se putea ajunge la Divinitate; apoi Platon va considera că orice imagine, orice reprezentare e doar imitația unui model, a unui prototip... ...n-am insistat asupra pitagoreilor în cartea mea
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
ar afla în interiorul acestui triunghi, într-un raport constant de schimburi între aceste trei puncte. ...e ceea ce va face mai târziu Kandinsky de pildă, scriind despre triunghiul spiritual în artă. Ce credeți? Ei, bine, mi se pare că, dimpotrivă, în teoria lui Kandinsky apare ceva grav și anume, faptul că el elimină cel mai important punct, care este cel al Naturii. El crede că poți face artă într-un raport direct, de la suflet la Dumnezeu. D-le Besançon, nu credeți că
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
nu a reușit, dar nici nu pot pretinde că nu știu nimic despre eșecul lui". Și cu o pagină mai înainte, observă: "Privesc cu un zîmbet tot ce ține de utopia explicației teoretice universale - semiotica, inclusiv naratologia..." Apoi constată resemnat: "Teoriile vin și trec, ca și noi, ca și dragostele, ca și evenimentele, "epifania" care (credeam că) ne determină viața. Nu rămîne decît fascinația textului". Azi, distinsul nostru autor nu mai este decît adeptul postmodernismului, deși despre acest concept sau curent
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
căutată tocmai în adîncirea disputei dintre tradiționalism și modernitate, dintre liberalism și retrograd, dintre democratism și propensiunea spre totalitarism (de dreapta sau de stînga). Într-un eseu separat, autorul nostru pledează pentru grabnicul sfîrșit al canonului estetic. Fript cu atîtea teorii estetice, de astă dată, cred, dl Sorin Alexandrescu exagerează. Spiritul canonic, în studierea literaturii estetice, nu poate dispărea, chiar dacă postmodernismul (în care mai crede autorul) o cam prescrie. Studiul din 1969 Dialectica fantasticului la M. Eliade, deși integral îndatorat naratologiei
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
valoarea din luciditatea și sagacitatea ei." Prin cartea sa, Dan Cristea repune în discuție, cu profesionalism și talent, câteva scrieri autobiografice care fac parte din ceea ce s-ar putea numi fondul principal al culturii universale și contribuie la configurarea unei teorii a posibilităților unui autor de a se privi pe sine ca pe un personaj. Dar cel mai mare merit al criticului îl constituie curajul de a se pierde în lumea literaturii într-o epocă în care puțini mai sunt dispuși
Criticul literar ca don Quijote by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17017_a_18342]
-
Valéry, Ayala sau Mann. Cărțile vor avea o atitudine de conformitate cu modelul livresc sau îl vor contesta ireverențios. Pentru că "memoria generică a literaturii" este, ca și cea individuală, selectivă și creativă. În postfața cărții, constituită într-un eseu de teorie literară, autoarea identifică, din perspectiva conceptelor lui Genette și Harold Bloom, o manifestare a melancoliei originilor sub două aspecte: autoreferențialitatea, simptom obsedant al literaturii moderne și transtextualismul, căutarea afilierilor și diferențelor. În ansamblu, descendența literară se reduce la problema paradigmei
Melancoliile literaturii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/17038_a_18363]
-
de membri de partid, sutele de mii de turnători care au făcut legea în România vreme de o jumătate de veac au lăsat urmele rușinoase de care nu ne putem elibera nici azi. Unul din guriștii de cenaclu susținea marea teorie a refuzului nostru de a invada, în 1968, Cehoslovacia. Jalnică eroare! România nu a refuzat atunci nimic, pentru simplul motiv că nici n-a fost invitată să se alăture trupelor pactului de la Varșovia! Gângavului din Scornicești i se rezervase în
Cântând în zoaie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17033_a_18358]
-
știa, ca șef și coleg la Timpul, că sînt, indiscutabil, articole ale poetului). Toate polemicile purtate de Eminescu cu Românul lui Rosetti (în chestiunea Tudor Vladimirescu, pe care , afirmă dl. N. Georgescu, Eminescu a pierdut-o, în chestiunea inamovibilității magistraturii, teoria păturii superpuse etc. etc.) erau obișnuite în munca de gazetar și, evocate azi, merită apreciate în mod cuvenit și nu exagerate. Fobia lui Eminescu față de străinism fanariot adresată liberalilor, considerați greci (inclusiv C.A. Rosetti) e cunoscută ca nedreaptă. A
Tot despre senzațional în istoriografia literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17040_a_18365]
-
deși, o recentă carte a d-lui M.S. Rădulescu despre elita liberală, demonstrează că n-avea, în arborele său genealogic, nimic grecesc. Și nici nu cred în precizarea d-lui N. Georgescu că Eminescu a înlocuit, în iulie 1882, în teoria păturii superpuse criteriul străinismului cu cel al demagogiei. Tîrzie, oricum, modificare a unei teorii deplin elaborată. Negreșit, dl. N. Georgescu dovedește, în amîndouă cărțile sale, multă știință de carte despre viața lui Eminescu și a epocii. În loc să elaboreze o biografie
Tot despre senzațional în istoriografia literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17040_a_18365]
-
n-avea, în arborele său genealogic, nimic grecesc. Și nici nu cred în precizarea d-lui N. Georgescu că Eminescu a înlocuit, în iulie 1882, în teoria păturii superpuse criteriul străinismului cu cel al demagogiei. Tîrzie, oricum, modificare a unei teorii deplin elaborată. Negreșit, dl. N. Georgescu dovedește, în amîndouă cărțile sale, multă știință de carte despre viața lui Eminescu și a epocii. În loc să elaboreze o biografie a lui Eminescu, eliberată de scenarii, se pierde în tufăriș, plimbîndu-se în grădinile scenariilor
Tot despre senzațional în istoriografia literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17040_a_18365]
-
ajuns la un nivel teoretic al problematicii... poate și din vina mea, prin întrebările pe care vi le-am pus. Dar îmi asum această vină fiindcă mă interesează analogiile dintre muzică și literatură, care sunt uzuale în poetică și în teoria literaturii. Este, de altfel, foarte cunoscut rolul constrîngător al disciplinei muzicale în poezie mai ales, mai puțin poate în proză. În acest domeniu exemplul cel mai ilustru și la îndemînă îl oferă Proust: prin mica arie a lui Vinteuil el
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
Olanda deci o situație deloc măgulitoare. R.B.: Relația cu celălalt, cu străinul, este oricum una din temele centrale ale actualității, ea plutește în aer aș spune. Mă gîndesc doar la cartea Juliei Kristeva Străini ne suntem nouă înșine sau la teoria freudiană a alterității, după care fiecare poartă în sine un străin. Dar aș vrea să știu mai multe despre ultimul dvs. roman... M.M.: A apărut sub titlul Herzog von Ägypten (Ducele din Egipt) și este un roman voluminos dar cred
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
de altfel, să părăsesc amfiteatrul mult înainte ca dl. Barbăneagră să fi atins apogeul elucubrațiilor sale de extremă dreaptă. Iată, însă, că domnia sa continuă - de la Paris! -, să plângă de mila țărișoarei, inventând fapte infame și crime la fel de credibile ca și teoriile sale despre "sacru". Cred, chiar și acum, când fragmentele din jurnalul lui Cristian Bădiliță au fost renegate de către însuși autorul lor, că am făcut bine citându-le. A ignora o realitate nu înseamnă că aceasta nu există. Or, din păcate
Mâhniri de tânăr colportor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17050_a_18375]
-
Barbu Cioculescu Concepută de Dinu Pillat în ultimul an de apartenență la Institutul de istorie și teorie literară " G. Călinescu" din București, ce avea să fie și ultimul său an de viață, antologia de texte privind omul și opera călinesciane a avut de așteptat până la apariție un sfert de veac, ultimele două lustre înscriindu-se tocmai în
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
mea de student nevoiaș, idealist, în 1945, în doi-trei ani îmi dădusem seama de greșeala făcută. Numai că, în acest caz, nu exista demisie. Nu puteai să te retragi... Cel mult dacă erai dat afară. Și-apoi, mai grav, după teoria leninistă, era să fi fost în partid, și să nu mai fi fost. Cealaltă lozincă leninistă cine nu e cu noi e împotriva noastră făcea și ea ravagii. Ea acționează și azi, - vezi comportamentul unora dintre participanți la o polemică
Exact cum a fost by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17062_a_18387]
-
din interior". M.V.: Da, sînteți un autor polivalent. Nu v-ați ambiționat niciodată (ați început cu poezie) să vă exprimați (în literatură) doar printr-un gen literar (liric, să zicem). Ce vă aduce nou scrierea prozei sau a criticii și teoriei literare în comparație cu scrierea poeziei? E.G.P.: Ca o glumă: sunt condamnat să fiu polivalent prin... numele meu dublu! În realitate, nu cred că există niște frontiere bine trasate între genuri (mai ales acum, în plin post... post ce?). Literatura e un
Emilian Galaicu-Păun: Uneori, și un poet singur poate ține loc de generație by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/17057_a_18382]
-
o sociologie, ceea ce e cu atît mai apetisant) a coteriilor intelectuale din Franța, tărîmul spiritual de care Noua Lume nu încetează să se minuneze și să se teamă. Autorul volumului nu poate fi acuzat de vreo deformare sau supra-simplificare a teoriilor pe care le prezintă. Prezentarea lui are acuratețe, discernămînt al alegerii detaliilor, ingeniozitate a sintezei, și mai ales oferă o interesantă viziune asupra structurării principalelor direcții în științele sociale astăzi. Nu știu în ce măsură Imperiul semnificațiilor poate desluși misterele unor teorii
Generozitatea filozofilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17063_a_18388]
-
teoriilor pe care le prezintă. Prezentarea lui are acuratețe, discernămînt al alegerii detaliilor, ingeniozitate a sintezei, și mai ales oferă o interesantă viziune asupra structurării principalelor direcții în științele sociale astăzi. Nu știu în ce măsură Imperiul semnificațiilor poate desluși misterele unor teorii de ultimă oră din sociologie sau filozofia limbajului cuiva care nu e deja familiarizat cu ele. Mai degrabă pune la dispoziție unor cititori destul de specializați ca formație intelectuală un instrument util de abordare a cîteva decenii de gîndire. Util fiindcă
Generozitatea filozofilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17063_a_18388]