2,808 matches
-
1997). Informațiile cu privire la tratamentul de grup al fobiilor mixte lipsesc deocamdată. Din motive temeinice, se pare că este mai simplu să alegem pacienți cu temeri similare. Programul nostru de terapie de grup este împărțit în ședințe de cîte trei ore. Terapeutul începe prin a preda strategiile de management al anxietății. Această etapă presupune parcurgerea secțiunilor specifice ale Ghidului practic pentru pacienți, în care se discută natura anxietății, controlul hiperventilației, relaxarea, expunerea gradată și gîndirea logică. După ce sînt predate toate aceste tehnici
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
adecvat trebuie să transmită faptul că experiența respectivă a fost luată în serios, asigurînd pacientul că a fost într-adevăr ascultat. Luați ca exemplu următorul dialog: Pacientul: Cînd mă confrunt cu această temere, orice gînd rațional dispare ca prin farmec. Terapeutul 1: Dar știi prea bine că păianjenul nu-ți face nici un rău. Terapeutul 2: Într-adevăr, este greu să nu te temi în clipa în care neliniștea devine atît de copleșitoare. Primul terapeut se grăbește să ofere o asigurare prematură
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
asigurînd pacientul că a fost într-adevăr ascultat. Luați ca exemplu următorul dialog: Pacientul: Cînd mă confrunt cu această temere, orice gînd rațional dispare ca prin farmec. Terapeutul 1: Dar știi prea bine că păianjenul nu-ți face nici un rău. Terapeutul 2: Într-adevăr, este greu să nu te temi în clipa în care neliniștea devine atît de copleșitoare. Primul terapeut se grăbește să ofere o asigurare prematură. În fond, omul nu a spus că își închipuie că se află cu
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
orice gînd rațional dispare ca prin farmec. Terapeutul 1: Dar știi prea bine că păianjenul nu-ți face nici un rău. Terapeutul 2: Într-adevăr, este greu să nu te temi în clipa în care neliniștea devine atît de copleșitoare. Primul terapeut se grăbește să ofere o asigurare prematură. În fond, omul nu a spus că își închipuie că se află cu adevărat în pericol, ci doar că anxietatea pare să facă imposibil orice gînd rașional. Cel de-al doilea terapeut reflectează
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Primul terapeut se grăbește să ofere o asigurare prematură. În fond, omul nu a spus că își închipuie că se află cu adevărat în pericol, ci doar că anxietatea pare să facă imposibil orice gînd rașional. Cel de-al doilea terapeut reflectează asupra mesajului transmis. Acesta este răspunsul care-l poate ajuta pe pacient să continue această interacțiune, după ce își dă seama că medicul a înțeles ceea ce i s-a spus. Crearea discrepanțelor Dacă acordăm credit stărilor prin care trece o
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
ei au sugerat conturarea unei discrepanțe între comportamentul actual al pacientului (și consecințele ce derivă de aici) și țelurile care urmează a fi atinse. Atrăgîndu-i acestuia atenția asupra poziției în care se află spre deosebire de cea în care vrea să ajungă , terapeutul l-ar putea face conștient de implicațiile unui tipar comportamental inadecvat. Unul dintre modurile în care se pot crea cu succes discrepanțe între comportamentul actual și scopurile propuse este acela de a întreba pacientul ce i-ar plăcea cel mai
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
tratamentul și se supune cerințelor terapiei, încep invariabil să apară și problemele. Pacientul ar putea refuza să facă următorul pas prevăzut în programul său ori să își facă temele individuale. Cel mai rău lucru pe care îl poate face un terapeut este să hărțuiască pacientul, silindu-l să-și facă exercițiile, sau să-i critice aspru nesupunerea. Miller și Rollnick (1991) sînt de părere că este cel mai bine să se evite orice conflict. Ei sugerează faptul că rezistența la tratament
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
evite orice conflict. Ei sugerează faptul că rezistența la tratament este mai degrabă un semn al eșecului medicului, decît al pacientului. Atunci cînd cineva refuză să îndeplinească o sarcină, este mai bine să nu forțăm nota și să schimbăm tactica. Terapeutul se confruntă cu o problemă și trebuie să își asume responsabilitatea pentru rezolvarea ei. Concentrarea asupra găsirii unei metode de a rezolva problema îi face pe cei doi terapeut și pacient să evite disputele și să depășească greutățile, învingerea rezistenței
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
este mai bine să nu forțăm nota și să schimbăm tactica. Terapeutul se confruntă cu o problemă și trebuie să își asume responsabilitatea pentru rezolvarea ei. Concentrarea asupra găsirii unei metode de a rezolva problema îi face pe cei doi terapeut și pacient să evite disputele și să depășească greutățile, învingerea rezistenței fiind partea cea mai grea. Înfrîngerea rezistenței Împotrivirea la tratament poate semnala eșecul în înțelegerea motivelor din spatele anumitor etape ale terapiei sau poate indica insuccesul unei componente a programului
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
cea mai grea. Înfrîngerea rezistenței Împotrivirea la tratament poate semnala eșecul în înțelegerea motivelor din spatele anumitor etape ale terapiei sau poate indica insuccesul unei componente a programului. De asemenea, poate să reprezinte o diminuare a determinării pacientului, ceea ce înseamnă că terapeutul trebuie să creeze noi discrepanțe pentru a crește din nou gradul de motivare. Indiferent de situație, el este nevoit să apeleze la orice mijloace de a rezolva problema. Indiferent de cauzele dificultăților întîmpinate, cel mai bine este să se evite
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
de motivare. Indiferent de situație, el este nevoit să apeleze la orice mijloace de a rezolva problema. Indiferent de cauzele dificultăților întîmpinate, cel mai bine este să se evite orice dispută și să se încerce învingerea rezistenței opuse de pacient. Terapeutul trebuie să poată extrage din esența nemulțumirii sau a refuzului fundamentul unei motivații pe care să poată reclădi programul de terapie. Cel mai bun mod de a ilustra această situație vagă este următorul exemplu: Pacientul: Am o zi proastă. Nu
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
pe care să poată reclădi programul de terapie. Cel mai bun mod de a ilustra această situație vagă este următorul exemplu: Pacientul: Am o zi proastă. Nu cred că sînt în stare să duc pînă la capăt sarcina de azi. Terapeutul 1: Trebuie să-ți înfrunți temerile. Adu-ți aminte că evitarea nu face decît să-ți înrăutățească frica. N-ai încotro, trebuie s-o faci. Terapeutul 2: Ieri, cînd am planificat sarcina asta, ai fost de părere că o poți
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Nu cred că sînt în stare să duc pînă la capăt sarcina de azi. Terapeutul 1: Trebuie să-ți înfrunți temerile. Adu-ți aminte că evitarea nu face decît să-ți înrăutățească frica. N-ai încotro, trebuie s-o faci. Terapeutul 2: Ieri, cînd am planificat sarcina asta, ai fost de părere că o poți îndeplini. Ce ai de gînd să faci pentru a reuși să o duci la bun sfîrșit? Ambii terapeuți urmăresc același scop: încearcă să motiveze pacientul să
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
frica. N-ai încotro, trebuie s-o faci. Terapeutul 2: Ieri, cînd am planificat sarcina asta, ai fost de părere că o poți îndeplini. Ce ai de gînd să faci pentru a reuși să o duci la bun sfîrșit? Ambii terapeuți urmăresc același scop: încearcă să motiveze pacientul să îndeplinească sarcina stabilită. Primul îi reamintește pacientului despre motivele întemeiate de a duce la bun sfîrșit exercițiul. Deși acestea sînt corecte, există două motive pentru care nu se potrivesc contextului. În primul
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
duce la bun sfîrșit exercițiul. Deși acestea sînt corecte, există două motive pentru care nu se potrivesc contextului. În primul rînd, favorizează refuzul pacientului, ceea ce poate duce chiar la o posibilă dispută. În al doilea rînd, răspunsul creează dependență față de terapeut pentru găsirea motivației necesare îndeplinirii sarcinii. Cel de-al doilea terapeut încurajează indirect autonomia pacientului, în momentul în care îi cere acestuia să găsească singur o rezolvare. Cu toate că menirea terapeutului este de a oferi asistență, scopul rămîne determinarea pacientului să
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
motive pentru care nu se potrivesc contextului. În primul rînd, favorizează refuzul pacientului, ceea ce poate duce chiar la o posibilă dispută. În al doilea rînd, răspunsul creează dependență față de terapeut pentru găsirea motivației necesare îndeplinirii sarcinii. Cel de-al doilea terapeut încurajează indirect autonomia pacientului, în momentul în care îi cere acestuia să găsească singur o rezolvare. Cu toate că menirea terapeutului este de a oferi asistență, scopul rămîne determinarea pacientului să stabilească motivele pentru care sarcina nu mai poate fi dusă la
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
sfîrșit și modalitățile prin care aceste obstacole pot fi depășite. Ca să învingeți rezistența pacientului, este bine să îi transmiteți implicit acestuia că vă așteptați să găsească resursele necesare pentru a-și îndeplini sarcina. Din acest motiv, cel de-al doilea terapeut nu a întrebat cum se poate simplifica exercițiul (ceea ce ar putea sugera că tema este prea dificilă), ci a redirecționat atenția pacientului spre modalitățile de îndeplinire a sarcinii. Cu toate că a doua abordare presupune împărțirea unei etape de tratament în mai
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
se poate simplifica exercițiul (ceea ce ar putea sugera că tema este prea dificilă), ci a redirecționat atenția pacientului spre modalitățile de îndeplinire a sarcinii. Cu toate că a doua abordare presupune împărțirea unei etape de tratament în mai mulți pași mai mici, terapeutul își exprimă convingerea că exercițiul poate fi dus la bun sfîrșit. Susținerea sentimentului de autoeficiență Împotrivirea la tratamentul fobiilor este de cele mai multe ori consecința unui eșec. În astfel de situații, sentimentul de autoeficiență scade pe măsură ce individul simte că nu mai
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
datoria noastră să organizăm întîlniri periodice de evaluare a progreselor. Rezolvarea problemelor Tratamentul cognitiv-comportamental al fobiilor specifice presupune încurajarea pacienților de a-și înfrunta temerile, pînă în punctul în care sentimentul de anxietate scade considerabil. Pentru a atinge acest scop, terapeutul trebuie să fie capabil (1) să crească motivația pentru tratament, (2) să faciliteze înțelegerea procedurilor și supunerea pacienților și (3) să facă față cu succes criticilor și dificultăților pe care le întîmpină aceștia pe durata programului de terapie. În acest
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
empatic adecvat acceptă temeiurile experienței prin care trece interlocutorul, lăsîndu-i acestuia impresia că vorbele i-au fost ascultate. De exemplu: Pacientul: De ce nu pot să merg cu liftul? Pînă și copiii sînt în stare, dar mie mi se face frică. Terapeutul 1: Fobiile sînt iraționale. Nu există nici un motiv pentru care să te temi de lifturi, nu? Terapeutul 2: Deși alții pot merge cu liftul fără să arate că se tem, pe tine neliniștea te împiedică să o faci. Primul răspuns
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
ascultate. De exemplu: Pacientul: De ce nu pot să merg cu liftul? Pînă și copiii sînt în stare, dar mie mi se face frică. Terapeutul 1: Fobiile sînt iraționale. Nu există nici un motiv pentru care să te temi de lifturi, nu? Terapeutul 2: Deși alții pot merge cu liftul fără să arate că se tem, pe tine neliniștea te împiedică să o faci. Primul răspuns nu este cel mai potrivit, pentru că nu lasă loc unei alte posibile interpretări. Lifturile nu pot, în
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
aceea, trebuie să existe o variabilă intermediară. O ipoteză plauzibilă este aceea că un rol important îl au cognițiile referitoare la o posibilă nenorocire (Warren și Zgourides, 1991). Aceasta este și abordarea pe care o adoptă cel de-al doilea terapeut. El realizează anxietatea și piedicile pe care aceasta le ridică, dar îi atrage pacientului atenția asupra rolului pe care îl joacă îngrijorarea. N-ar trebui să ne suprindă faptul că pacientul va identifica grijile pe care și le face în legătură cu
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
care îl joacă îngrijorarea. N-ar trebui să ne suprindă faptul că pacientul va identifica grijile pe care și le face în legătură cu lifturile (de exemplu, că s-ar putea strica sau izbi de pămînt). Dar cel mai important este ca terapeutul să atragă atenția asupra paradoxului situației: deși își dă seama că situația este în general lipsită de riscuri, resimte totuși anxietate. Favorizarea înțelegerii tratamentului și a cooperării pacientului Odată ce se recîștigă motivația pentru tratament, iar pacientul începe să învețe, să
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
mintea este concentrată; în starea de relaxare, mai puțin. Managementul nemulțumirilor și al dificultăților de implementare a programului Pe lîngă problemele generale care pot apărea în timpul tratamentului, pacienții vor face adesea comentarii legate de terapie sau de propria stare, cărora terapeutul trebuie să le răspundă. Unele dintre cele mai des întîlnite sînt prezentate în această secțiune. Am mai făcut terapie cognitiv-comportamentală și pînă acum. Potrivit intervievării motivaționale, nu este bine să vă susțineți aptitudinile terapeutice, nici să subliniați prin ce diferă
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
intervievării motivaționale, nu este bine să vă susțineți aptitudinile terapeutice, nici să subliniați prin ce diferă tratamentul dumneavoastră de celelalte. Dacă aceste lucruri sînt adevărate, se va dovedi pe parcursul terapiei. Cel mai nimerit ar fi să dovediți empatie. De exemplu, terapeutul ar trebui să-și întrebe pacientul care crede că sînt motivele pentru care tratamentul a dat greș în trecut sau ce l-a determinat să apeleze la acest program, dacă precedentul a dat greș. Teama mea este justificată. Nu e
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]