1,596 matches
-
al XIX-lea. În proza scriitorului rus Nicolai Nadejdin „O promenadă prin Basarabia”: «noaptea am trecut pe lângă renumita cetate Bender, numită în moldovenește Tighino». În timpul primului Război Mondial s-a încercat să se revină la vechea denumire de Teagin sau Tighina. În 1916, Zemstva municipală se adresează către cea de a 48-a adunarea generală a zemstvei Bender, rugând-o că, în caz dacă acceptă ideea înapoierii orașului Bender denumirea sa seculară de Tighina, să autorizeze zemstva municipală să facă demersul
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
revină la vechea denumire de Teagin sau Tighina. În 1916, Zemstva municipală se adresează către cea de a 48-a adunarea generală a zemstvei Bender, rugând-o că, în caz dacă acceptă ideea înapoierii orașului Bender denumirea sa seculară de Tighina, să autorizeze zemstva municipală să facă demersul necesar. Adunarea generală a acceptat și a expediat o scrisoare gubernatorului Basarabiei în care i se cerea să abrobe schimbarea numelui orașului Bender în Tighina. Din cauza revoluțiilor din 1917, cererea nu a fost
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
ideea înapoierii orașului Bender denumirea sa seculară de Tighina, să autorizeze zemstva municipală să facă demersul necesar. Adunarea generală a acceptat și a expediat o scrisoare gubernatorului Basarabiei în care i se cerea să abrobe schimbarea numelui orașului Bender în Tighina. Din cauza revoluțiilor din 1917, cererea nu a fost examinată. Localitatea își recapătă vechea denumire doar în 1918, după unirea Basarabiei cu România. În 1940, și 1944, Basarabia este ocupată de către Uniunea Sovietică și orașul iarăși este denumit Bender. Recunoscând că
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
de către organele implicate. În 1956, se mai încearcă odată de a schimba denumirea în Dnestrogorsc sau Tkacenko. Dar propunerea nu a fost realizată. După evenimentele de la sfârșitul anilor 80 și începutul anilor 90, dorința de a schimba numele orașului în Tighina a parvenit din partea populației de limbă română. Populația rusofonă, mai numeroasă, s-a opus cu desăvârșire acestor intenții. Suprafața municipiului Tighina este de 3867 ha, inclusiv: 1313 ha - terenuri cu destinație agricolă, 532 - terenuri destinate construcțiilor și infrastructurii, 387 ha
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
fost realizată. După evenimentele de la sfârșitul anilor 80 și începutul anilor 90, dorința de a schimba numele orașului în Tighina a parvenit din partea populației de limbă română. Populația rusofonă, mai numeroasă, s-a opus cu desăvârșire acestor intenții. Suprafața municipiului Tighina este de 3867 ha, inclusiv: 1313 ha - terenuri cu destinație agricolă, 532 - terenuri destinate construcțiilor și infrastructurii, 387 ha - terenuri ale fondului silvic, 1361 ha - terenuri ale localităților. Tighina este amplasată pe malul drept a fluviului Nistru. Până la oraș, Nistrul
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
mai numeroasă, s-a opus cu desăvârșire acestor intenții. Suprafața municipiului Tighina este de 3867 ha, inclusiv: 1313 ha - terenuri cu destinație agricolă, 532 - terenuri destinate construcțiilor și infrastructurii, 387 ha - terenuri ale fondului silvic, 1361 ha - terenuri ale localităților. Tighina este amplasată pe malul drept a fluviului Nistru. Până la oraș, Nistrul coboară pe o pantă ceva mai repede; de aici la mare, panta este foarte slabă: 5 m la 114 km în linie dreaptă sau 43 mm la 1 km
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
pantă ceva mai repede; de aici la mare, panta este foarte slabă: 5 m la 114 km în linie dreaptă sau 43 mm la 1 km. O ușoară înălțare a nivelului Mării Negre (de 5 m) ar duce apele acesteia până la Tighina, ceea ce ar fi realizabil la o mare cu un flux mai puternic . În anii ’70 ai secolului al XX-lea, au fost înălțate digurile de mal, reducând până la minim inundațiile, dar nu le-au exclus pe deplin. Lunca Nistrului se
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
puternic . În anii ’70 ai secolului al XX-lea, au fost înălțate digurile de mal, reducând până la minim inundațiile, dar nu le-au exclus pe deplin. Lunca Nistrului se găsește astăzi într-o fază de acumulare, cu excepția pragurilor văii. De la Tighina la vale, terasa nu se mai poate urmări morfologic, ea coboară mereu în urma scufundării regiunii dinspre Marea Neagră . Cercetările arheologice ne permit să afirmăm că cei dintâi locuitori ai orașului au fost triburile geto-dacice, urmele cărora au fost descoperite în regiunea
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
vale, terasa nu se mai poate urmări morfologic, ea coboară mereu în urma scufundării regiunii dinspre Marea Neagră . Cercetările arheologice ne permit să afirmăm că cei dintâi locuitori ai orașului au fost triburile geto-dacice, urmele cărora au fost descoperite în regiunea cetății Tighina, precum și în satele din apropiere - Chițcani și Varnița . Pe teritoriul orașului au fost descoperite diferite materiale arheologice din epoca timpurie a fierului, secolele IV-III î.e.n. După cucerirea geto-dacilor de către romani și formarea provinciei Dacia, pe vatra actuală a Tighinei au
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
cetății Tighina, precum și în satele din apropiere - Chițcani și Varnița . Pe teritoriul orașului au fost descoperite diferite materiale arheologice din epoca timpurie a fierului, secolele IV-III î.e.n. După cucerirea geto-dacilor de către romani și formarea provinciei Dacia, pe vatra actuală a Tighinei au apărut 3 așezări umane: unul pe locul palatului de cultură, altul în suburbia Hamutovca, iar al treilea pe locul cetății de piatră . Pe vatra din Hamutovca, la suprafața solului au fot găsite bucăți de lut ars, care provin de la
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
vase din lut și alte obiecte ale perioadei menționate . Pe celelalte vetre au fost colectate diferite obiecte, în special vase de argilă, din perioada romană. Localitățile s-au menținut până la invazia hunilor în 376 e.n. Unii cercetători presupun că istoria Tighinei începe încă din timpurile străvechi și că prin secolul al XII-lea negustori genovezi ar fi întemeiat aici o factorie, un punct comercial de schimb cu țările străin. Conform istoricului Vasile Spinei din Iași, vadul de la Tighina era protejat de
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
presupun că istoria Tighinei începe încă din timpurile străvechi și că prin secolul al XII-lea negustori genovezi ar fi întemeiat aici o factorie, un punct comercial de schimb cu țările străin. Conform istoricului Vasile Spinei din Iași, vadul de la Tighina era protejat de o fortăreață autohtonă românească încă din secolele IX-XI. Împăratul bizantin Constantin Porfirogenetul menționează, în secolul X, un oraș pe locul actualei urbe. Conform istoricului Ion Chirtoagă, în timpul dominației cumane, secolele XI-XIII, orașul se numea deja Tighina, iar
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
de la Tighina era protejat de o fortăreață autohtonă românească încă din secolele IX-XI. Împăratul bizantin Constantin Porfirogenetul menționează, în secolul X, un oraș pe locul actualei urbe. Conform istoricului Ion Chirtoagă, în timpul dominației cumane, secolele XI-XIII, orașul se numea deja Tighina, iar „Tighina” însemna în limba cumană „trecătoare” . Totuși, prima atestare documentară a orașului datează din 1408, din vremea lui Alexandru cel Bun. Într-un document ce oferea diverse privilegii comercianților din Liov, orașul este menționat ca punct vamal cu denumirea
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
era protejat de o fortăreață autohtonă românească încă din secolele IX-XI. Împăratul bizantin Constantin Porfirogenetul menționează, în secolul X, un oraș pe locul actualei urbe. Conform istoricului Ion Chirtoagă, în timpul dominației cumane, secolele XI-XIII, orașul se numea deja Tighina, iar „Tighina” însemna în limba cumană „trecătoare” . Totuși, prima atestare documentară a orașului datează din 1408, din vremea lui Alexandru cel Bun. Într-un document ce oferea diverse privilegii comercianților din Liov, orașul este menționat ca punct vamal cu denumirea Teagheaneachi . Ca
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
cumană „trecătoare” . Totuși, prima atestare documentară a orașului datează din 1408, din vremea lui Alexandru cel Bun. Într-un document ce oferea diverse privilegii comercianților din Liov, orașul este menționat ca punct vamal cu denumirea Teagheaneachi . Ca cetate de frontieră Tighina s-a dezvoltat în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, care a construit o cetate din pământ și lemn - o palancă, pentru a apăra trecătoarea de tătari , și a lui Petru Rareș. Cetățuia de pământ era, probabil, rotundă sau semicirculară, avea
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
ridică împotriva Porții Otomane, refuzând să mai plătească tributul anual. Trădat de boieri, ia calea pribegiei și se refugiază în Transilvania. În același an, sultanul Porții, Soliman I, zis Magnificul, în expediția împotriva lui Petru Rareș, intră fără luptă în Tighina și o transformă, împreună cu 18 sate din jur, în raia . Devenind reședință de raia turcească, vechiul nume e substituit cu altul nou, Bender, adică oraș fluvial. Până la cucerire, Tighina fusese capitala Ținutul Lăpușna, transferată ulterior la Târgul Lăpușna. Din porunca
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
Magnificul, în expediția împotriva lui Petru Rareș, intră fără luptă în Tighina și o transformă, împreună cu 18 sate din jur, în raia . Devenind reședință de raia turcească, vechiul nume e substituit cu altul nou, Bender, adică oraș fluvial. Până la cucerire, Tighina fusese capitala Ținutul Lăpușna, transferată ulterior la Târgul Lăpușna. Din porunca lui Soliman I, după proiectul arhitectului Cogi Mimar Sinan, cetatea este refăcută și lărgită, lucrările de reconstruire fiind finisate în anul 1541 și transformată într-un avanpost bine întărit
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
și 6 porți încercuiește o suprafață de 60 de hectare cu numeroase clădiri . În vara anului 1574 Ion Vodă cel Viteaz o asediase cu armata sa, apoi în 1595 și 1600 făcuse două încercări și Mihai Viteazul. În aceeași perioadă, Tighina a fost atacat și de cazacii zaporojeni. În 1709 la Varnița, trecând prin Tighina, se refugiază Carol al XII-lea al Suediei împreună cu căpetenia cazacilor, Ivan Stepanovici Mazepa, după înfrângerea în războiul cu Rusia. Regele suedez spera să primească sprijinul
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
vara anului 1574 Ion Vodă cel Viteaz o asediase cu armata sa, apoi în 1595 și 1600 făcuse două încercări și Mihai Viteazul. În aceeași perioadă, Tighina a fost atacat și de cazacii zaporojeni. În 1709 la Varnița, trecând prin Tighina, se refugiază Carol al XII-lea al Suediei împreună cu căpetenia cazacilor, Ivan Stepanovici Mazepa, după înfrângerea în războiul cu Rusia. Regele suedez spera să primească sprijinul sultanului în continuarea luptei sale împotriva țarului Petru și a armatei rusești, speranță care
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
Ocazia s-a ivit în 1711, cu ocazia războiului ruso-turc al cărui luptă decisivă a avut loc la Stănilești. Carol al XII-lea, însă, a ajuns la locul de luptă doar în a două zi după eveniment. În 1713, la Tighina s-a desfășurat o luptă între forțele lui Carol al XII-lea al Suediei și armata otomană. Turcii l-au ținut ostatic pentru a obține bani și pentru a exploata dificultățile politice din Europa centrală. În urma războiului ruso-turc din 1806-1812
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
din Europa centrală. În urma războiului ruso-turc din 1806-1812, Moldova dintre Prut și Nistru, numită ulterior Basarabia, a fost anexată de către Imperiul Rus. Tigina este vizitată de poetul rus Aleksandr Pușkin în 1821, care se afla în exil în Basarabia. La Tighina acesta a discutat cu cazacul Iskra, în vârstă de 135 de ani, care i-a relatat istoria întrevederii cu regele suedez Carol al XII-lea. Așa se face că în poemul „Poltava” Pușkin menționează Basarabia . În 1825 se construiește Catedrala
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
în vârstă de 135 de ani, care i-a relatat istoria întrevederii cu regele suedez Carol al XII-lea. Așa se face că în poemul „Poltava” Pușkin menționează Basarabia . În 1825 se construiește Catedrala „Schimbarea la față”. În perioada țaristă Tighina cuprinde următoare cartiere: Priteahailăuca, Lipcani, Boriseuca și Ghâști. La începutul secolului al XX-lea în Tighina sistemul de învățământ era reprezentant de un progimnaziu de fete; o școală primară județeană și câteva școli elementare. La 1901 în Tighina funcționa o
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
al XII-lea. Așa se face că în poemul „Poltava” Pușkin menționează Basarabia . În 1825 se construiește Catedrala „Schimbarea la față”. În perioada țaristă Tighina cuprinde următoare cartiere: Priteahailăuca, Lipcani, Boriseuca și Ghâști. La începutul secolului al XX-lea în Tighina sistemul de învățământ era reprezentant de un progimnaziu de fete; o școală primară județeană și câteva școli elementare. La 1901 în Tighina funcționa o fabrică de crupe; 2 mori cu aburi și 14 de vânt; o fabrică de bere; 2
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
perioada țaristă Tighina cuprinde următoare cartiere: Priteahailăuca, Lipcani, Boriseuca și Ghâști. La începutul secolului al XX-lea în Tighina sistemul de învățământ era reprezentant de un progimnaziu de fete; o școală primară județeană și câteva școli elementare. La 1901 în Tighina funcționa o fabrică de crupe; 2 mori cu aburi și 14 de vânt; o fabrică de bere; 2 fabrici mari de cherestea, cu un venit anual de 185.000 ruble; o fabrică de seu și câteva mai mici, care toate
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
români 10.000 persoane; evrei 8.000 persoane, alte etnii - 2.000 locuitori. La dezvoltarea economică a orașului a contribuit construcția în 1871 a căii ferate Tiraspol - Chișinău, cu podul peste Nistru. În 1874 a mai fost construită și calea Tighina - Galați. Astfel, la sfârșitul sec. XIX Benderul devine unul din principalele centre de industrie și cultură din gubernia Basarabia. Operațiunea de a alunga trupele sovietice din Bender (Tighina) a fost încredințată detașamentului 22, condus de lt. col. Macovescu. În executarea ei
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]