1,534 matches
-
chiar și pe cele venite din partea marii literaturi sau a marii culturi; alții, dimpotrivă, pentru a nu se fixa prea mult În cadrele unei formule comportamentale, alternează continuu opiniile, acceptând tot felul de influențe exterioare). Μ Granița dintre „modestie” și „timiditate” este Într-atât de labilă, Încât și unui psiholog experimentat Îi este greu uneori să le deosebească (și aceasta pentru că ambele au ca trăsătură caracteristică „circumspecția” cu privire la ceea ce vom gândi și vom spune despre noi Înșine; În absența acestei circumspecții
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
calitatea sentimentului transcendent, comunicat la diferite trepte de intensitate, croindu-l pe poet în ipostaza unui brav Don Quijote, anacronic, a cărui percepție depășește cu mult cunoașterea și mentalitatea vremurilor care îl găzduiesc, sau cea a unei Iude revendicate, încercate de timiditate, păstrând ideea poetică în toată naturalețea și modestia ei stilistică, ca o umilă stare de grație". Sursa: http://michemins.wordpress.com/category/cu-de-amanuntul/accesat iunie 2011. 18Nicolae Manolescu, Despre poezie, Brașov, Editura AULA, 2002, p. 14. 19Eugeniu Coșeriu, Prelegeri și
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
nevoie de brațul tău “ Portretul fizic sugerează trăsăturile morale ale tânărului. "Gheorghiță era un flăcău sprâncenat", cu ochi adânci ca ai Vitoriei și nu prea vorbăreț, dar când "întorcea un zâmbet frumos ca de fată", cu mustăcioara abia mijită, emana timiditate și un farmec deosebit care stârnea admirația mamei. Inteligent, el își cunoaște bine mama, observă toate schimbările care se petrec cu dânsa și, deși sfios și supus, el îi ghicește toate gândurile. Devenirea sa ca bărbat se face o dată cu veghea
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ori să nu se revizuiască primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, și anume în punctele esențiale. Din această dilemă nu puteți ieși... Am zis!". Brânzovenescu este ecoujjui Farfuridi, mai domol și mai precaut fiind entuziasmat cu timiditate de "curajul" fi aplombul acestuia. Amândoi sunt membri marcanți ai partidului de guvernământ, pe care-1 apără de trădare prin trădare. Trahanache și Brânzovenescu "sunt ramoliți, incapabili, dar "în fond mai puțin pătați în viața morală" (Pompiliu Constantinescu). Numele lor, cu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
sentimentul propriei sale devalorizări și inutilități. Lipsită de curaj și de inițiativă, persoana se simte frustrată și marginalizată În raport cu semenii săi. Din aceste motive, ea va manifesta o atitudine și un gen de conduită particulare În raport cu ceilalți, manifestate prin modestie, timiditate sau umilință. Modestia este o atitudine de rezervă, o atitudine de precauție În relațiile cu ceilalți, raportată Însă la propria imagine socială. Ea evită excesele, ambiția, situațiile prin care individul s-ar putea remarca, practicând o măsură sau o autocenzură
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
atitudine de precauție În relațiile cu ceilalți, raportată Însă la propria imagine socială. Ea evită excesele, ambiția, situațiile prin care individul s-ar putea remarca, practicând o măsură sau o autocenzură excesivă și riguroasă față de propria sa persoană. Spre deosebire de modestie, timiditatea poate fi socotită ca o „maladie stranie” (Alaină. Ea este o retragere În sine, tendința de a evita contactele exterioare, expunerea În public, prudența exagerată față de evenimentele periculoase sau obstacole. P. Janet o consideră „o boală a conduitei sociale”. Timidul
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
speciale, asupra cărora trebuie să insistăm. Acestea privesc următoarele două aspecte: capacitatea de trecere la acțiune, de transpunere În act a forței sufletești interioare prin curaj, Încredere, combativitate; incapacitatea sau lentoarea, dificultatea de a Întreprinde o acțiune, starea de inhibiție, timiditate, frică, neîncredere a persoanei legată de trecerea la acțiune. dă Ca act, puterea se manifestă În două direcții, În funcție de natura forței sufletești interioare care o determină și o menține: reușita sau eșecul. Pot reuși În acțiunile și conduitele mele, dând
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
și alternează cu expresia „perfectă curățenie”.16) „Abatorul și piețele comunei vor fi ținute în perfectă stare de curățenie”17). „Frizeriile vor fi ținute în perfectă stare de curățenie.18) Etc. în poem, Bacovia dă cuvîntului înțelesul de „precauție”, de „timiditate indusă de teama de boală”. Și, într-o altă împrejurare, pe cel de „posibilitate de îngrijire”. întrebat de Mircea Damian (la care, în treacăt fie spus, chestiunea a revenit de mai multe ori sub condeiul său), la o anchetă a
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
A tăcut din indiferență, sau de teama escaladărilor? Oricare ar fi răspunsul, răbdarea lui mi se pare un lucru extraordinar, semnul unei formidabile stăpîniri de sine care seamănă cu cea a martirilor creștini. Desigur, ea poate fi pusă și pe seama timidității sale de provincial, dar Bacovia a trăit și în cele două capitale: Iași și București! Unul din nervoșii „decadenți” la care făcea aluzie Ibrăileanu e Al. T. Stamatiad. Spre convingere, transcriu mai jos cîteva rînduri dintr-un portret in aqua
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Valerian,/Stăruința d-voastră, a d-lui Corneliu Moldovanu, sau alte[i] persoane, ar putea face să obțiu o slujbă (ca o concesie) pe lîngă talentul meu de poet./ Al dv. devotat/Gh. Bacovia/Strada B-cii Naționale 12, Bacău”. Cîtă timiditate și eleganță la cineva care deținea premii literare și fusese director de reviste! „Concesie” înseamnă, se știe, „privilegiu”, „favoare”. Și o precizare: casa de pe Băncii era a surorii sale Ecaterina, nu a sa. Munca în redacții m-a învățat, între
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
inferiorități sau incompetențe. Persoana care nu a reușit, de exemplu, să „strălucească” deloc la serata dansantă la care a fost invitată, poate să se simtă, cu adevărat nefericită, dar să vadă cauza acestei nereușite nu în exterior, ci în propria, timiditate exagerată. În aceste cazuri se manifestă față de celelalte persoane (care au înregistrat un succes) cel mult un sentiment de invidie; reacția de nemulțumire și ostilitate este îndreptată nu spre exterior, ci spre propriul eu. Ceea ce considerăm, prin urmare, că este
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
apropiere-evitare”. Astfel, în atitudinea marii majorități a părinților se observă disputa între tendința acestora de a acorda copiilor lor dreptul natural la o viața independentă și dorința ca, în continuare, aceștia să depindă totuși de ei; de asemeni, crizele de timiditate își au originea, îndeosebi, în acest tip de conflict. Mecanismele de rezolvare a conflictelor sunt numeroase și de valoare adaptativă inegală. Alegerea lor va depide de tipul conflictului în cauză și de particularitățile personalității individului aflat în conflict. Asemenea conceptului
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
fi învinse fie prin vindecare, fie prin „mecanismul compensației”. Barierile psihice cuprind acele însușiri ale personalității care împedică individul să adopte cele mai eficiente modalități de răspuns la propriile nevoi, sau la situațiile frustrante exterioare (cum ar fi, de ex. timiditatea excesivă, teama exagerată, sentimentele de inferioritate sau cele de superioritate, tendințele masochiste, susceptibilitatea crescută, orgoliul accentuat etc.). S. Rosenzweig - cercetător recunoscut în domeniul teoriei frustrației - consemnează trei tipuri de sitații frustrante: a) lipsa mijloacelor necesare pentru atingerea scopului atins, b
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
două situații extreme ne obligă, prin urmare, să luăm în considerație, în înțelegerea corectă a problematicii sentimentului de inferioritate, pe lângă condiționările negative exterioare, și importanța unor particularități psihologice și nervoase individuale, de tipul: introversiunea exagerată; impresionabilitate și, implicit, sugestibilitate crescute: timiditate / neîncredere în sine; greutate în a stabili contacte psiho-sociale; trăirea îndelungată a propriilor impresii sau amintiri defavorabile cu privire la sine etc. Sunt, de exemplu, destul persoane care se introspectează exagerat și repetat. Acest exces de autoanaliză ele îl realizează fie în timpul
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
cu o tânără mai emancipată), va diseca / analiza în mod excesiv această nereușită de moment (ex. lipsa spontaneității, a umorului) transformând-o prin acest act de repetată conștientizare în finalul ??188 unui șir de alte nereușite în situații asemănătoare; efectele timidității (diferitele reacții neadecvate) se pot transforma, așadar, în cauza care determină, la rândul lor, alte efecte, opuse celor normal (celor așteptate). Acest excesiv spirit de autoanaliză este întâlnit frecvent numai la timizi, dar și la adolescenți: nevoia acestora de a
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
lume: "adio, tuturor adio,/ doar umbra mea vă mai salută" (Ploaia de pe manuscrise). Astfel de idei se repetă obsesiv, dovedind că Eugen Simion avea dreptate să descopere, dincolo de "limba, gesticulația și răsfățul de sine" al lui Ioanid Romanescu, "o mare timiditate și un complex al singurătății mândre". O atitudine firească, s-ar putea spune, a celui care tinde spre extramundan și extrasenzorial, care "tentacular" caută altceva, "nordul obiectelor/ noaptea lor boreală în care supraviețuiesc" (Presiunea luminii). Nu obiectele, așadar, ci nordul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
mai îndrăznețe. Pentru acela care deține această putere rolul esențial este al inițiatorului, al călăuzei în viața adultă. Fiecăruia dintre cei care îl urmează el îi deschide porți pînă atunci închise, îi autorizează o cutezanță încă neexprimată, îi înlătură o timiditate mult timp resimțită. Se impune ca un model, un model deosebit de apropiat, în care fiecare poate opera și poate încerca să se recunoască. El uimește, emoționează, captivează și subjugă, e capabil să exercite în jurul său un fel de fascinație senzuală
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
activității autoarei. Hortensia Papadat-Bengescu. Universul citadin, repere și interpretări, cartea ei cea mai cunoscută, realiza - după bine primita antologare a receptării scriitoarei într-o colecție de profil (Hortensia Papadat-Bengescu interpretată de..., 1976) - o critică a criticii oportună (chiar dacă mascată de timidități și dependențe). Materia e structurată în șase secțiuni, ierarhizând temele cele mai preocupante pentru exegeți: Structura artistică, O creatoare de tip vizionar, o creatoare din familia artiștilor plăsmuitori, Creație și analiză, O „poetică” a romanului citadin, Elemente ale unei genealogii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
învățămîntului din 1948, care a provocat transformări esențiale în conținutul învățămîntului, pe o perioadă mai lungă de timp accentul s-a pus pe problemele elaborării programelor și manualelor școlare. Chestiunile de tehnologie didactică au fost abordate, la început, cu oarecare timiditate, și ele au vizat, mai ales, structura lecției. Deși teoria pedagogică românească din perioada interbelică a fost dominată de spiritul "școlii active", practica pedagogică păstra încă multe elemente din didactica herbartiană, îndeosebi modul de desfășurare a lecției după schema "treptelor
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
În concepția tânărului care-i calcă cu timiditate, dar și cu bucurie, pentru prima dată pragul, școala constituie locul, centrul, în care descoperă cu certitudine adevărul, asimilează tot ce e nou, învață, se educă, se instruiește. Școala este un tot unitar prin concepția ei. Asimilarea cunoștințelor trebuie să
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
pot exista unele rețineri ale subiecților de a-și exprima opiniile, unul dintre motive fiind acela că ei nu înțeleg sensul exact al întrebării și la ce se referă aceasta; de asemenea, refuzul poate fi justificat de teama, neîncrederea sau timiditatea persoanei. Nereușind să se exprime rapid și coerent, unii refuză să spună adevărul crezând că este vorba doar de o "minciună inocentă". 132 Referindu-se la importanța întrebărilor deschise, sociologul ieșean Vasile Miftode arată, în Tratat de metodologie sociologică. Tehnici
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sus, sechestrat, răpit exprimă încătușarea forțelor vitale. Subiectul este frânat, stopat în evoluția sa. «Ceva» îl împiedică să se exprime, să fie el însuși. Acel «ceva» poate fi propriul său psihic. Răpitorul poate fi interior. Poate fi vorba de o timiditate excesivă, dar și de o conștiință morală prea severă care îl împiedică să își trăiască dorințele. Dacă, în scenariul oniric, cel ce visează scapă de agresori, interpretarea este ambiguă. Ea poate fi pozitivă: subiectul găsește soluții, iese dintr-o situație
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
fiziologice: nașteri premature, boli cronice sau contagioase care presupun o absență Îndelungată de la grădiniță/școală, probleme hormonale, probleme metabolice etc; cauze psihologice: nivel intelectual situat În zona intelectului de limită, tulburări afective, tulburări de limbaj și tulburări de schemă corporală, timiditate excesivă, fobie școlară etc.; cauze ambientale/de mediu: cauze care provin din mediul școlar: afectarea comunicării optime dintre elevi și Învățător, supradimensionarea conținuturilor, organizarea deficitară a Învățării etc.; cauze care provin din mediul familial: condiții socioculturale și materiale precare, familii
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Liliana OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2163]
-
determinat eșecul școlar: intelect liminar; Întârziere În dezvoltarea limbajului (recepție, Înțelegere, pronunție); dezinteresul părinților pentru pregătirea lui școlară (nu a frecventat grădinița); tulburări de schemă corporală, orientare, organizare spațio-temporală; probleme de relaționare cu ceilalți colegi din cauza limbajului sărac și a timidității; deficit de atenție și motivație, stimă de sine scăzută. Plan de intervenție Acțiuni la nivelul clasei: cunoașterea elevului pentru stabilirea unui profil al personalității sale (aptitudini, caracter, temperament); cunoașterea problemelor cu care se confruntă copilul acasă și la școală; prezentarea
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Liliana OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2163]
-
unor legende în care, mitomania lui esențială se satisfăcea." Complexul portret realizat din lumini și umbre rembrandtiene e al unui exilat în această lume, al unui Don Quijote tragic, al unui vînător de iluzii; sufletește, e un alchimist năzuind să asocieze timiditatea și orgoliul, izolarea și revolta, inutilul și inactualul, postura de fanariot decadent și cea a spiritului imperial bizantin; această coabitare dihotomică pur-impur, nobil-ignobil o percepe Vasile Lovinescu ca un izvor al dramei interne ce se va distila în frumusețea stilului
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]