1,438 matches
-
căi mai mult sau mai puțin legale, de dincolo de munți. Nevoia mereu sporită de carte era, însă, tot mai greu de satisfăcut, cu atât mai mult, cu cât tiparnița de la Râmnic își întrerupsese temporar activitatea. Nici privilegiul acordat, în 1770, tipografului vienez Joseph Kurzböck, pentru editarea cărților necesare locuitorilor neuniți din monarhie n-a schimbat cu mult situația, întrucât Kurzböck era dezavantajat de faptul că nu cunoștea nici limba, nici specificul religiei celor cărora li se adresa și, în plus, aflându
Familia de tipografi Barth () [Corola-website/Science/320682_a_322011]
-
în istoria cărții românești, întrucât, rupând cu tradiția familiei, se dedică aproape exclusiv imprimării de carte românească. Primele demersuri în scopul obținerii unui privilegiu în acest sens Barth le-a făcut încă din 1781, deși abia la 16 iulie 1788 tipograful va semna contractul prin care i se conferea dreptul exclusiv ca, timp de pe șase ani, să poată edita carte românească. Petrus Barth se stinge, la numai 55 de ani, în 1801, răpus de saturnism, boala profesională specifică tipografilor. Deși a
Familia de tipografi Barth () [Corola-website/Science/320682_a_322011]
-
iulie 1788 tipograful va semna contractul prin care i se conferea dreptul exclusiv ca, timp de pe șase ani, să poată edita carte românească. Petrus Barth se stinge, la numai 55 de ani, în 1801, răpus de saturnism, boala profesională specifică tipografilor. Deși a activat numai 13 ani în slujba cărții românești, el a reușit să imprime 37 de lucrări. Comparând activitatea sa cu numărul de cărți imprimate în acea perioadă în alte centre (18 la Viena, 10 la Buda, 22 la
Familia de tipografi Barth () [Corola-website/Science/320682_a_322011]
-
Sindicatele sunt asociații care contribuie la apărarea drepturilor salariaților și promovarea intereselor profesionale ale acestora. Prima asociație profesională organizată în România a fost "Asociația lucrătorilor tipografi din București", înființată în București la 1/13 octombrie 1858 sub numele de „Casă de prevedere și economii a lucrătorilor tipografi”. Și-a încetat activitatea în 1871. În anul 1872 a fost înființată Asociația Generală a tuturor lucrătorilor din România
Sindicatele în România () [Corola-website/Science/320832_a_322161]
-
apărarea drepturilor salariaților și promovarea intereselor profesionale ale acestora. Prima asociație profesională organizată în România a fost "Asociația lucrătorilor tipografi din București", înființată în București la 1/13 octombrie 1858 sub numele de „Casă de prevedere și economii a lucrătorilor tipografi”. Și-a încetat activitatea în 1871. În anul 1872 a fost înființată Asociația Generală a tuturor lucrătorilor din România. După anul 1900 au apărut uniuni de sindicate, create pe ramuri din aceleași profesii sau meserii înrudite. La 22 februarie 1905
Sindicatele în România () [Corola-website/Science/320832_a_322161]
-
alte elemente grafice ale tipăriturilor și mediilor electronice. Totuși, designul propriu-zis (concepția și proiectarea) al fonturilor (seturilor de caractere) și literelor individuale nu e considerat parte a termenului. Prin extindere, și textele mișcătoare de pe diverse ecrane pot profita de creativitatea tipografilor multimedia, putând fi posibil să se genereze litere (texte) mișcătoare, dar și cu mărime, formă și culoare în continuă schimbare etc. Câteva exemple de meserii strâns legate de termenul de tipografie: tipograf, zețar, designer grafic, desenator tehnic, director artistic de
Tipografie () [Corola-website/Science/324467_a_325796]
-
mișcătoare de pe diverse ecrane pot profita de creativitatea tipografilor multimedia, putând fi posibil să se genereze litere (texte) mișcătoare, dar și cu mărime, formă și culoare în continuă schimbare etc. Câteva exemple de meserii strâns legate de termenul de tipografie: tipograf, zețar, designer grafic, desenator tehnic, director artistic de producție, artiști în domeniul graffiti, designer web și multe altele. În plus, era digitală, computerizată, a lărgit enorm cercul celor care se ocupă cu tipografia sau diverse aspecte ale ei, astăzi oricine
Tipografie () [Corola-website/Science/324467_a_325796]
-
în Europa, cu litere mobile din plumb, a fost Biblia Gutemberg. Pe teritoriul actual al României primele tipografii au început să funcționeze în anul 1508, anul editării la Mănăstirea Dealu a unui Liturghier, la inițiativa voievodului Radu cel Mare (1495-1508). Tipograful acestui Liturgher a fost Macarie, călugăr care lucrase la Veneția în perioada incunabulară, de unde adusese și literele chirilice pentru tipografia de la Dealu. După Cracovia și Veneția, tipografia de la Dealu a fost cea de-a treia tipografie din Europa ce a
Tipografie () [Corola-website/Science/324467_a_325796]
-
Nicolae Sever Cărpinișan (n. 6 ianuarie 1900, Constanța - d. 28 iulie 1975) a fost un jurnalist, publicist, tipograf, regizor, dramaturg și bibliotecar român. A fost primul român licențiat în jurnalism, în anii 1930, la Sorbona. A colaborat cu ziarele „Farul”, „Dacia”, „Dobrogea socialistă”, „Foaia plugarului”, „Limanul”, „Marea Neagră”, „Nădejdea”, „Pontice”. A lăsat în urmă o impresionantă operă de specialitate
Nicolae Cărpinișan () [Corola-website/Science/322820_a_324149]
-
Alina Iliescu și Dan Patriu. După școala primară și gimnaziul absolvite la Curtici a urmat Liceul Teoretic nr. 3 Arad și Școala Poligrafică București. A absolvit apoi cursuri Postliceale la Academia Ștefan Gheorghiu din București. Până în 1990 a lucrat ca tipograf la Tipografia Gutenberg Arad și la secția culturală a județului UTC Arad. În februarie 1990, a înființat prima publicație independentă de după Revoluție din Vestul României, „Litera de tipar“ nume dat de criticul Dan Lăzărescu după o poezie semnată Petre Don
Petre Don () [Corola-website/Science/327531_a_328860]
-
britanică. În clădire se mai aflau și redacțiile unor altor ziare, sediul cenzorului britanic al presei, sediul poliției evreiești și un ascunziș de arme al forțelor de apărare evreiești Haganá. În explozie 3 persoane au fost ucise - unul din muncitorii tipografi și doi locatari ai blocului vecin, iar alte 30 rănite. Clădirea ziarului a fost greu avariată, dar nu s-a prăbușit, deoarece antreprenorul care a construit-o, la 6 ani după cutremurul de pământ din anul 1927 (care atinsese gradul
Jerusalem Post () [Corola-website/Science/330316_a_331645]
-
s-a transferat aici și Iuliu Moisil, venind de la Slatina. Astfel s-a format un grup de intelectuali entuziaști care îi mai cuprindea și pe Aurel Diaconovici, avocatul George Pârvulescu, locotenentul Emanoil Părăianu, doctorul Ion Urbeanu, avocatul Ștefan Dobrinean și tipograful Nicu D. Miloșescu. Referindu-se la acest grup, Iuliu Moisil scria: De factură poporanistă, grupul era influențat și de iluminismul târziu sau socialismul utopic. La inițiativa profesorului Piekarski, Nicu D. Miloșescu a deschis în 1894 prima tipografie modernă din Târgu
Witold Rola Piekarski () [Corola-website/Science/329235_a_330564]
-
departe de București și de casă. De la el a păstrat o imagine de protector de la distanță și amintirile unor vacanțe exuberante. A dispărut în bătălia de la Cotul Donului, în 1943. Mama sa, Sophia Lăzărescu Georgescu, casnică, era fiica unui muncitor tipograf care a devenit director-acționar de tipografie. Ea i-a transmis lui Lăzărescu voința muncii serioase și ambiția perfecțiunii. Tot ea i-a transmis gustul și tehnica desenului și a picturii. În tinerețe ea urmase o școală prestigioasă de artă. După
Cezar Lăzărescu () [Corola-website/Science/328565_a_329894]
-
Jan Stefczyk, înainte de cel de-al Doilea Război Mondial Jan Sterling (n. 14 noiembrie 1907, Varșovia - d. 5 octombrie 2007, Varșovia) a fost un lexicograf polonez, traducător, editor. S-a născut într-o familie asimilată de evrei, ca fiu al tipografului Stanisław Sterling și al Reginei din familia Willer; a fost cel mai mic copil într-o familie de șase copii. A învățat la școala generală cu profil real-filosofic Michał Kreczmar din Varșovia. A studiat engleza la Universitatea din Varșovia, dar
Władysław Kopaliński () [Corola-website/Science/329421_a_330750]
-
İbrahim Müteferrika (n.1674 Cluj, România - d.1745 İstanbul, Turcia) a fost un diplomat, tipograf, editor, gravor, scriitor și traducător otoman cu origini maghiare. Este persoana care a înființat prima tipografie din Imperiul Otoman. Datele care există în momentul de față cu privire la viața, familia și numele pe care l-a avut İbrahim Müteferrika până la ocuparea
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
aproape fiecare abilitate i-a fost pusă în practică în domenii precum diplomație, traducere, serviciu personal al sultanilor și vizirilor, găzduirea diverselor persoane de vază. Cu toate acestea, Müteferrika a fost mai degrabă un istoric, om de știință, scriitor și tipograf. Până să ocupe această înaltă funcție, se cunoaște faptul că a făcut parte din corpul 42 al spahiilor, cel mai strălucit corp al cavaleriei otomane, cu o rentă zilnică de 29 de „accele”. Pe când se afla în această poziție, a
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
cărțile tipărite de ei erau scrise în [[limba ebraică]], [[limba spaniolă]], [[limba greacă]] sau [[limba latină]], în această privință cele în [[limba arabă]] sau în [[limba turcă]] fiind interzise. Remarcați în domeniul tipografic s-au făcut și [[armeni]]i, primul tipograf armean, Abgar, instruit în acest domeniu la [[Veneția]], a construit o tipografie la Istanbul, în anul [[1565]]. Din acel moment, prin intermediul tipografiei, foarte răspândită printre armeni, pe lângă cărți au început să se tipărească și ziare sau reviste. Soarta acestor tipografii
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
de inactivitate a fost cumpărată de către Beylikçi Rașid și Vak’a-nüvis Vasıf Efendi, tipărindu-se cărțile intitulate "Sâmi", "Suphi ve Șakir tarihleri" și "Izzî Tarihi", apoi și-a continuat activitatea, în ciuda unor mici întreruperi. [[Categorie:Diplomați maghiari]] [[Categorie:Otomani]] [[Categorie:Tipografi]] [[Categorie:Traducători maghiari]]
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
convertiți autentici, ceilalți erau dependenți de opiu ce nu au călătorit niciodată în locurile în care au . Dornici să facă bani ușor, au născocit rapoarte false și au luat Noile Testamente pe care Gutzlaff le dădea și le vindeau înapoi tipografului care le revindea lui Gutzlaff. Scandalul a erupt pe când Gutzlaff era în Europa într-un tur pentru creștere de fonduri. Spulberat de expunerea acestei fraude, Gutzlaff a murit în Hong Kong în 1851. Cu toate acestea, (Societatea Chinezească de Evanghelizare) pe
Karl Gützlaff () [Corola-website/Science/335533_a_336862]
-
a ajuns curând în mâna Frontului Na-țional Democrat, forțându-i pe muncitori să se supună voinței sale, sub amenințarea de a li se tăia rațiile și a li se suprima cartelele speciale de alimente.” La 31 ianuarie 1945, sindicatele de tipografi din capitală au refuzat să tipărească ziarele Dreptatea și Viitorul, oficioasele PNȚ și PNL, întrucât ziarele conțineau răspunsurile politicienilor democrați la programul de guvernare al FND.
Frontul Național Democrat () [Corola-website/Science/331308_a_332637]
-
(n. 19 ianuarie 1910, Șimleu Silvaniei, județul Sălaj - d. 12 decembrie 1980, Sibiu) a fost un publicist, om de cultură și tipograf român. s-a născut la 19 ianuarie 1910 în Șimleul Silvaniei, raionul Șimleu, regiunea Crișana, din părinți gospodari, de clasă mijlocie care au crescut opt copii, patru băieți și patru fete. La vârsta de 13 ani a rămas orfan de
Ionel Cheregi () [Corola-website/Science/334205_a_335534]
-
copii, patru băieți și patru fete. La vârsta de 13 ani a rămas orfan de mamă. Studiile elementare și gimnaziale le-a urmat în Șimleu Silvaniei. S-a înscris la liceu în aceeași localitate. Tot aici a învățat meseria de tipograf, la tipografia „Lazăr”. Manifestând interes și fiind înzestrat cu un talent deosebit pentru scris își face debutul publicistic în anul 1927 la „Gazeta de Duminecă” din Șimleul Silvaniei, cu articole și informații culturale, impunându-se prin combativitate și concizie. În
Ionel Cheregi () [Corola-website/Science/334205_a_335534]
-
biroul de notar public Dr. Aciu din Cluj, timp de doi ani. În tot acest timp a activat în Sindicatul Grafic clujean, ca membru al acestuia. Fiind apreciat a primit funcția de corector la editura de ziare „Cultura”, la gazeta „Tipograful”, „Națiunea Română”, „Tribuna” condusă de scriitorul Ion Agîrbiceanu din Cluj unde a lucrat până în anul 1940. La gazeta „Tipograful” a publicat articole din anul 1935. A activat în PSD unde a îndeplinit sarcini de conducere și a fost de mai
Ionel Cheregi () [Corola-website/Science/334205_a_335534]
-
Sindicatul Grafic clujean, ca membru al acestuia. Fiind apreciat a primit funcția de corector la editura de ziare „Cultura”, la gazeta „Tipograful”, „Națiunea Română”, „Tribuna” condusă de scriitorul Ion Agîrbiceanu din Cluj unde a lucrat până în anul 1940. La gazeta „Tipograful” a publicat articole din anul 1935. A activat în PSD unde a îndeplinit sarcini de conducere și a fost de mai multe ori membru în Comitetul Județean Cluj. După dictatul de la Viena a fost arestat în luna septembrie 1940 de către
Ionel Cheregi () [Corola-website/Science/334205_a_335534]
-
câteva zile. În luna septembrie a anului 1940, rămas fără serviciu și fără nici o perspectivă, a trecut granița Feleacului și s-a refugiat la Sibiu. Aici, la Sibiu, unde era cunoscută activitatea sa din Cluj și era apreciat în rândul tipografilor, a fost primit de Sindicatul Arte Grafice care i-au oferit un post la tipografia „Veștemean” iar în primăvara anului 1941, la tipografia „Kraft și Drotlef”. În această perioadă este colaborator la mai multe ziare dovedind ușurință în exprimare și
Ionel Cheregi () [Corola-website/Science/334205_a_335534]