5,710 matches
-
istorie, care, de altfel, este continuitate în sine. O dată acceptată ideea continuității și înțelegerii bi-direcționate temporal a conceptului de tiranie, teoria degenerării politice prezentată de Platon în Republica pare un demers care poate fi studiat cu interes maxim deoarece prezintă tipologia, în sens larg, ca mod de apariție și manifestare, a tiraniei. Filosoful grec descrie întreg parcursul politic și psihologic prin care se ajunge la tiranie de la nivelul interacțiunilor care se produc între membrii societății până la nivelul cel mai individual, transpunând
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
declanșa emoții și mai puternice, uneori incontrolabile, la persoanele nevrotice. Nevoia de explicație și predicție i-a făcut pe diverși cercetători să caute indici constanți și ușor observabili asociați unor manifestări de ordin psihologic. Astfel, au apărut o serie de tipologii constituționale, bazate pe parametrii constituției fizice, corporale. Una dintre cele mai cunoscute tipologii este cea propusă de E. Kretschmer, care descrie următoarele tipuri: a) tipul picnic Ă statură mijlocie, exces ponderal, față plină, mâini și picioare scurte, abdomen și torace
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și predicție i-a făcut pe diverși cercetători să caute indici constanți și ușor observabili asociați unor manifestări de ordin psihologic. Astfel, au apărut o serie de tipologii constituționale, bazate pe parametrii constituției fizice, corporale. Una dintre cele mai cunoscute tipologii este cea propusă de E. Kretschmer, care descrie următoarele tipuri: a) tipul picnic Ă statură mijlocie, exces ponderal, față plină, mâini și picioare scurte, abdomen și torace bine dezvoltate Ă căruia îi sunt asociate următoarele trăsături psihice, grupate într-un
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
capitolul de față. Descoperirea punctelor comune între cazuri diferite poate fi asociată metodei de portretizare compozită a lui Francis Galton (1883): după ce sunt aduse la aceleași dimensiuni, peste fotografiile portret se suprapun numeroase ipostaze diferite. Portretul compus reprezintă „portretul unui tipologii, și nu portretul unui individ” (p. 222). Galton a aplicat metoda unor tipologii precum cea a „englezilor”, criminalilor, ofițerilor din armată, a membrilor de familie și a unor grupuri rasiale. Galton susține că acele imagini „generice” reprezintă „mai mult decât
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de portretizare compozită a lui Francis Galton (1883): după ce sunt aduse la aceleași dimensiuni, peste fotografiile portret se suprapun numeroase ipostaze diferite. Portretul compus reprezintă „portretul unui tipologii, și nu portretul unui individ” (p. 222). Galton a aplicat metoda unor tipologii precum cea a „englezilor”, criminalilor, ofițerilor din armată, a membrilor de familie și a unor grupuri rasiale. Galton susține că acele imagini „generice” reprezintă „mai mult decât media... Ele sunt generalizări realiste pentru că asimilează toate informațiile și interpretările” (1983, p.
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
împrejurări, unele dintre ele se pot constitui în instanțe concurente ale elitei conducătoare. Aceste diverse elite vor face obiectul capitolului 3. Numărul mare de concepții și puncte de vedere a ocazionat multiple încercări de clarificare sub forma unor clasificări și tipologii mai mult sau mai puțin elaborate. Acestea au făcut apel atât la criterii subiective, cât și obiective. Într-adevăr, elitele, oricare ar fi ele, pot face obiectul unor judecăți diverse, iar propriul sentiment de apartenență poate să nu coincidă cu
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
conduce, în capitalismul organizat, la diferite forme de fascism”; de asemenea, aceste grupuri pot căpăta importanță în regimurile „etatiste colectiviste” corespunzând „primei etape a structurii globale comuniste” (ibidem, pp. 433-434). Chestiunea îl preocupă suficient de mult ca să adapteze, în consecință, tipologia sa a societăților globale (1963, t. I, p. 506; 1967, t. I, p. 218). Teoriile manageriale moderne Mult mai târziu, John Scott (1990) - din care ne-am inspirat în cele ce urmează - va face un bilanț al teoriilor manageriale. În
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
recunoaștem nimănui dreptul de a pretinde ceva de la noi”. Atunci când elitele încetează să se mai considere niște grupuri de influență, are loc o șubrezire socială și o sărăcire a formelor de viață ce rezultă din aceasta. CAPITOLUL 4 ÎNCERCĂRI DE TIPOLOGIE ȘI ABORDĂRI EMPIRICE Folosirea foarte frecventă a pluralului noțiunii de elită sugerează un ansamblu compozit, alcătuit din grupuri distincte. Apare, așadar, tentația de a formula o definiție cuprinzătoare, care să țină cont de toate aspectele obiectului. Astfel, pentru Hans Dreitzel
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Evident că o definiție de acest gen nu face decât să producă din nou o confuzie pe care încerca s-o depășească și nu contribuie deloc la clarificarea chestiunilor teoretice și metodologice care apar. Diversele încercări de a schița o tipologie și lucrările empirice referitoare la obiecte scrupulos delimitate vizează risipirea impresiei de complexitate de nedepășit lăsată de teoriile cu finalitate generală. Elita: un obiect socialmente preconstruit După cum notează Lewandowski (1974), este adevărat că „diversitatea fenomenală” a elitelor pare să se
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
cuvinte, gama chestiunilor asupra cărora puterea elitei se poate exercita în mod efectiv). În societățile moderne, puterea elitelor este în general limitată, prin definirea strictă a domeniilor în care aceasta se poate exercita. Combinând dimensiunile menționate, Giddens ajunge la o tipologie care poate servi drept cadru conceptual pentru studierea elitelor. În opinia sa, o elită uniformă este una care combină o procedură de recrutare relativ închisă, cu o mare densitate de contacte în cadrul ei. Cele două dimensiuni nu sunt independente una
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
un model autoritar sau totalitar, în care partidul la putere asigură accesul la elită unor membri ai categoriilor sociale inferioare, stimulând în același timp un grad înalt de integrare morală și socială. Acesta a fost cazul regimului sovietic. O altă tipologie utilă pentru analiza noastră poate fi obținută prin combinarea difuzării puterii (centralizată sau difuză) cu domeniul său de aplicare (restrâns la anumite domenii). Pentru Giddens, exercițiul puterii este autocratic atunci când este centralizat și nu este limitat în posibilitățile sale de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
și la posibilitățile de cuantificare oferite de ea. În legătură cu aceasta, trebuie să cităm lucrările lui Laumann și Pappi, care sunt fundamentate pe modelul structural-funcțional al lui Parson (1976). Pe baza celor patru funcții din schema AGIL, a fost elaborată o tipologie a instituțiilor și organizațiilor locale. Funcția de adaptare A (sau subsistemul economic) este concretizată aici de întreprinderi și bănci; funcția de elaborare a finalităților G (sau subsistemul politic) de instituțiile municipale și de justiția locală; funcția de integrare I (sau
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
al rațiunii. Nu există nimic mai de folos pentru suflet decît amintirea faptului că ești o gînganie neînsemnată În timp și spațiu, a cărei forță stă doar În Înțelegerea acestei lipse de importanță”. Viața ne pune, Într-adevăr, În fața unor tipologii interesante: unii duc controversele doar din trufie, alții pentru a Înțelege tot mai bine un lucru; unii se Împotrivesc prin violență, alții prin iubire; unii se roagă În public, alții În singurătate; unii Își trăiesc viața pur și simplu, alți
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
într-un caz particular al unei căsătorii sau al unui partid politic, de exemplu, acel eșec nu va afecta prin el însuși modelul instituțional (Offe, 1996). Instituțiile informale și efectele lor sociale Există mai multe criterii în funcție de care putem realiza tipologii ale instituțiilor. După modul de apariție, avem instituții care apar deliberat, ca produs al acțiunii colective, și instituții ce se nasc spontan, în procesul interacțiunii sociale. Diferența dintre ele este că, în cazul celor ce apar spontan, agenții nu trebuie
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
alt regim decât în cazul datelor cantitative. În acest caz, abilitățile metodologice și experiența cercetătorului au o influență asupra calității acestora. Pe de altă parte, trebuie avut în vedere că informația produsă de m. c. este fundamental una descriptivă, cu tipologii slabe, nepermițând, de regulă, generalizări dincolo de aria de culegere. Raportul de cercetare/evaluare, la care trebuie să se aștepte cei interesați de rezultatele evaluării, va fi unul în care „informația este prezentată ca text descriptiv, lipsită sau cu slabe categorizări
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
pe piață, centrarea pe acțiuni care să conducă la rezultate concrete, fixarea de indicatori de performanță, acceptarea tipului de management, planificarea tuturor detaliilor, existența unei flexibilități în viitoarele activități, stabilirea termenelor de execuție, redactarea unui angajament care să fie formalizat. Tipologia parteneriatului public - privat În funcție de partenerul care finanțează și de cel care produce/furnizează serviciul public, putem avea două tipologii principale: finanțare publică - furnizare privată și finanțare privată - furnizare publică (Mitchell, Marc în Yidan Wangcoord, p. 62). Finanțare publică - furnizare privată
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
management, planificarea tuturor detaliilor, existența unei flexibilități în viitoarele activități, stabilirea termenelor de execuție, redactarea unui angajament care să fie formalizat. Tipologia parteneriatului public - privat În funcție de partenerul care finanțează și de cel care produce/furnizează serviciul public, putem avea două tipologii principale: finanțare publică - furnizare privată și finanțare privată - furnizare publică (Mitchell, Marc în Yidan Wangcoord, p. 62). Finanțare publică - furnizare privată Unul dintre rolurile statului în asigurarea bunăstării sociale presupune realizarea bunurilor publice care să fie disponibile pentru toată populația
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
concepția acestuia și implementarea sunt suficient de clare - se înscrie în tipul descris cu ajutorul numerelor. În timpul implementării, dacă apar factori neprevăzuți cu caracter perturbator, proiectul poate trece la tipul căutare sau, mai mult chiar, la tipul greoi (tabelul 1). Aceste tipologii își găsesc aplicabilitatea în procesul de planificare al proiectului. Tabelul 1: Clasificarea proiectelor Tipul de proiect (descris de Obeng) Descriere generală Proiect Abordare din punct de vedere al MP Proces Instrumente Nedeslușit: - (de la) cercetare pură; - schimbarea inițiativelor; - lipsa experienței în
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
eșec dacă nu este definită și în funcție de contextul instituțional și legislativ concret, de capacitățile actorilor sociali ce o implementează. În plus, p.s. trebuie să fie inteligibilă, aplicabilă și să prevină posibilitatea abuzurilor, pentru a fi fezabilă, eficace și eficientă. O tipologie a politicilor sociale În funcție de modul în care este definită bunăstarea socială și de elementele considerate a fi constitutive pentru aceasta, statul redistribuie, prin intermediul diferitelor p.s., bunurile materiale și nemateriale considerate a fi a relevante și valorizate sub aspect social, ca
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
protecție a persoanelor cu dizabilități, politicile de protecție a copilului și familiei, protecția victimelor unor abuzuri, protecția imigranților etc. Toate aceste categorii de politici au un caracter social, în măsura în care vizează o redistribuire a bunăstării la nivelul societății. O a doua tipologie, vizează modalitățile concrete și condițiile de realizare a acestei redistribuiri. Din această perspectivă, p.s. se împart în politici de tip asiguratoriu și non-asiguratoriu. Politicile de tip asiguratoriu presupun condiționarea acordării unor beneficii sau servicii de contribuție. În cazul sistemelor de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
creșterii economice, cât și prin protejarea resurselor naturale și a mediului înconjurător, prin crearea unui echilibru între acțiunile și responsabilitățile pe care și le asumă companiile, guvernele/autoritățile publice și cetățenii. Programele de r.s.c. pot fi împărțite, conform tipologiei propuse de Philip Kotler și Nancy Lee în 2005, în: Programe centrate pe promovarea unei cauze - în cazul acestora, compania contribuie cu resurse pentru a crește notorietatea și preocuparea publicului pentru o cauză. Este folosită îndeosebi pentru sublinierea poziționării unui
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ci și rezultatul succeselor sale trecute (Vic și Taylor-Gooby, 1996, p. 5). Modele de stat al bunăstării Peter Baldwin (1996, p. 29), un analist proeminent al s.b., aprecia că tipologizarea este cea mai limitată formă a demersului intelectual. Plasarea tipologiilor la limita demersului științific se datorează subordonării acestora față de procesul de construcție a teoriilor. În timp ce maturitatea științelor empirice ține de capacitatea acestora de a formula teorii, construcția tipologiilor rămâne apanajul științelor empirice aflate într-un stadiu incipient de dezvoltare. Tipologizarea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
aprecia că tipologizarea este cea mai limitată formă a demersului intelectual. Plasarea tipologiilor la limita demersului științific se datorează subordonării acestora față de procesul de construcție a teoriilor. În timp ce maturitatea științelor empirice ține de capacitatea acestora de a formula teorii, construcția tipologiilor rămâne apanajul științelor empirice aflate într-un stadiu incipient de dezvoltare. Tipologizarea s.b. se înscrie într-un demers weberian de construcție a unor ideal-tipuri care, prin abstractizarea diversității fenomenelor, permit o înțelegere a particularităților și a realităților s.b
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
apanajul științelor empirice aflate într-un stadiu incipient de dezvoltare. Tipologizarea s.b. se înscrie într-un demers weberian de construcție a unor ideal-tipuri care, prin abstractizarea diversității fenomenelor, permit o înțelegere a particularităților și a realităților s.b. Construirea tipologiilor presupune identificarea unor logici de organizare în jurul cărora se grupează statele, fiind considerate utile doar în măsura în care sunt elaborate ca un instrument pentru explicarea evoluției s.b. Începând cu cea de-a doua jumătate a secolului trecut, incercările de identificare a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
diferențelor și deosebirilor dintre acestea abundă în literatura de specialitate. Primele încercări de tipologizare a s.b. s-au concentrat pe analiza efortului statului în direcția redistribuirii bunăstării, ca indicator pentru acest efort utilizându-se ponderea cheltuielilor sociale în totalul PIB. Tipologia rezultată a fost una bipolară, statele fiind împărțite în s.b. dezvoltate și s.b. codașe. Evaluarea s.b. doar în funcție de nivelul cheltuielor sociale a ridicat, totuși, o serie de probleme legate de capacitatea indicatorului de a descrie complet și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]