1,739 matches
-
verificat), s-a auzit un sunet slab, ca o văicăreală, și m-am trezit călcat pe picioare. „Brutus!“, am exclamat, de-a dreptul bucuros că nu sunt singur. Motanul s-a frecat omenește de pantalonii mei, apoi a început să toarcă, interesat, previzibil, ca orice semen de-al lui. N-avea rost să-l întreb dacă plătise chiria; fusese deja evacuat. L-am luat la subbraț și-am ieșit împreună. În mașină, mi-a venit o idee. Nu duceam lipsă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
dar nu ce face el. Cât privește căsătoria, se descrie târgul de fete de pe Găina (un munte înalt de 5 - 6 000 urme). În ziua Sf. Petru și Paul se ține un târg în vârful acelui munte. Fetele lucrează: țes, torc și coase ani de zile spre, a-și face zestrea. Rudele și prietenii mai dau câte ceva. Apoi se pune totul în lăzi, frumos lucrate și vopsite. Orice familie care are o fată mare [î]și întinde pe munte cort, în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
dar nu ce face el. Cât privește căsătoria, se descrie târgul de fete de pe Găina (un munte înalt de 5 - 6 000 urme). În ziua Sf. Petru și Paul se ține un târg în vârful acelui munte. Fetele lucrează: țes, torc și coase ani de zile spre, a-și face zestrea. Rudele și prietenii mai dau câte ceva. Apoi se pune totul în lăzi, frumos lucrate și vopsite. Orice familie care are o fată mare [î]și întinde pe munte cort, în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
vers (vezi debutul sonetului al doilea: "Compasu-acestei ape, prin frunze, prin secundă") reamintește, desigur, și propriile exerciții "constructiviste" din anii 1924-1925, dar nu interzice nici apropierea de discursul aceluiași Ion Barbu, cu ecou și într-o sintagmă precum: "somn fraged tors în corturi"; sau în întregul vers antepenultim " Și sună o plecare cu legături de chei", în care pare să se fi imprimat, reverberant, ceva din ceea ce în Ritmuri pentru nunțile necesare fusese un fragment de invocație, înainte de pătrunderea magică în
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
ca simplu episod. El subliniază rolul important jucat de acestea: a treia zi după naștere, vin În casă și menesc copilului soarta-i viitoare, bună sau rea, fericită sau nefericită. Ele sunt trei la număr, și adică; cea mare, Ursitoarea, toarce firul vieței; cea mijlocie, Soarta, rostește pățirile noului-născut; iar cea de-a treia, Moartea, rupe ața, și acolo va muri noul născut. Rostirile lor uneori se completează sau se contrazic rămânând În vigoare menirea celei din urmă. Aceea se scrie
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
O altă narațiune prezintă cazul copilului care moare pe ghizdurile fântânii. Tatăl aude ursirea, astupă fântâna dar la 16 ani Băiatul Își făcuse loc sub spini și acolo murise. Tot În Mitologie românească, T. Pamfile consemnează că ursitoarele fac sau torc firul unui om, care este cotit prin toate locurile pe unde cel venit pe lume va umbla În viața lui, de la ursală până la moarte. Se spune că acel fir Îl dă Dumnezeu ursitoarelor, iar acestea Îl pun pe pământ, așezând
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
mâncat puiul. De această dată, antidotul pregătit, este fierberea unei broaște cu smântână, după care urmează observarea pe furiș a copilului care mănâncă alimentul pregătit apoi pregătirea unei cămăși (după ce mama a luat cânepă de vară, În miezul zilei, a tors, a țesut și a cusut până la miezul nopții) și, mai ales, lovirea copilului cu două nuielușe de alun la al nouălea hotar; țipătul copilului o determină pe mama lui să-i aducă adevăratul copil femeii. Să observăm că elementele folosite
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
În lume. Curăță o fântână, un măr spinos, o cățea cu salbe la gât și se tocmește să Îngrijească o cloșcă cu pui de aur, o furcă de aur cu fus și un caier de aur, care se nvârte și toarce singur. Fata primește ca simbrie o mulțime de vite. Fecioru 1 de Împărat bate la tatăl Zinei la poartă; acesta Îl primește și-i spune că, dacă el va reuși să scoată inelul din degetul Zinei, o va lua de
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și să fi venit la anul, sau la câțiva ani, Îl găseai, nu-l lua nimene. Ea a lăsat niște semne peste tot: un inel la o fântână, la alta, o basma ș.a. Femeia s-a apucat de gospodărit (a tors, a țesut) În casa boierului văduvoi. Eroul pornește În căutarea soției. Găsește pe drum semnele lăsate de femeie, ajunge la boier; după moartea acestuia, averea le rămâne celor doi. Fata se hotărăște să-și viziteze tatăl. Bogăția alaiului care-i
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
o pădure, unde este găsită de un fecior de Împărat, care se Însoară cu ea . f. Prințul trece prin fața gardului unei femei care avea o singură fiică leneșă. Femeia Îi spune prințului că este supărată pe fiica ei, deoarece a tors tot ce-avea și acum ar vrea să toarcă și gardul. Impresionat de presupunerea hărniciei fetei, prințul o ia la palat. Împărăteasa Îi dă să toarcă Într-o Încăpere cânepă. Fata Începe să plângă. Apare un pitic cu degete lungi
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Împărat, care se Însoară cu ea . f. Prințul trece prin fața gardului unei femei care avea o singură fiică leneșă. Femeia Îi spune prințului că este supărată pe fiica ei, deoarece a tors tot ce-avea și acum ar vrea să toarcă și gardul. Impresionat de presupunerea hărniciei fetei, prințul o ia la palat. Împărăteasa Îi dă să toarcă Într-o Încăpere cânepă. Fata Începe să plângă. Apare un pitic cu degete lungi ca niște cârlige și puțin cocoșat, care o liniștește
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
fiică leneșă. Femeia Îi spune prințului că este supărată pe fiica ei, deoarece a tors tot ce-avea și acum ar vrea să toarcă și gardul. Impresionat de presupunerea hărniciei fetei, prințul o ia la palat. Împărăteasa Îi dă să toarcă Într-o Încăpere cânepă. Fata Începe să plângă. Apare un pitic cu degete lungi ca niște cârlige și puțin cocoșat, care o liniștește, spunându-i că va toarce el În locul ei toată cânepa. Situația se repetă de trei ori. A
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
presupunerea hărniciei fetei, prințul o ia la palat. Împărăteasa Îi dă să toarcă Într-o Încăpere cânepă. Fata Începe să plângă. Apare un pitic cu degete lungi ca niște cârlige și puțin cocoșat, care o liniștește, spunându-i că va toarce el În locul ei toată cânepa. Situația se repetă de trei ori. A treia oară, piticul Îi spune fetei că prințul o va lua de nevastă, dar el vrea, În schimbul ajutorului dat, pe primul născut. Tânăra Împărăteasă Îi cere mai Întâi
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
malefice. El e dat În stăpânirea divinităților destinului: Lachesis (trecutul), Clotho (prezentul) și Athropos (viitorul). Un nucleu epic similar Îl Întâlnim și În Cele trei torcătoare [Basme năzdrăvane, Frații Grimm]. O mamă Își ceartă fiica leneșă, care nu voia să toarcă. Ea Îi spune reginei, care trecea pe lângă casa ei, că-și ceartă fiica pentru că vrea să toarcă tot timpul și nu mai are in să-i dea. Regina Îi dă să toarcă mult in din trei camere, spunându-i că
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
epic similar Îl Întâlnim și În Cele trei torcătoare [Basme năzdrăvane, Frații Grimm]. O mamă Își ceartă fiica leneșă, care nu voia să toarcă. Ea Îi spune reginei, care trecea pe lângă casa ei, că-și ceartă fiica pentru că vrea să toarcă tot timpul și nu mai are in să-i dea. Regina Îi dă să toarcă mult in din trei camere, spunându-i că, după ce-l va termina de tors, Îi va da În căsătorie pe fiul ei cel mare. Fata
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Își ceartă fiica leneșă, care nu voia să toarcă. Ea Îi spune reginei, care trecea pe lângă casa ei, că-și ceartă fiica pentru că vrea să toarcă tot timpul și nu mai are in să-i dea. Regina Îi dă să toarcă mult in din trei camere, spunându-i că, după ce-l va termina de tors, Îi va da În căsătorie pe fiul ei cel mare. Fata izbândește cu ajutorul celor trei torcătoare ciudate: Prima torcea câlții și rotea vârtelnița; cea de-a
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
să-i dea. Regina Îi dă să toarcă mult in din trei camere, spunându-i că, după ce-l va termina de tors, Îi va da În căsătorie pe fiul ei cel mare. Fata izbândește cu ajutorul celor trei torcătoare ciudate: Prima torcea câlții și rotea vârtelnița; cea de-a doua Înmuia firul; cea de a treia Îl răsucea și-l apăsa cu degetul mare și, după fiecare lovitură de deget, cădea pe jos un scul din cele mai fine fire. Speriat de
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
fine fire. Speriat de Înfățișarea celor trei torcătoare, prințul o eliberează pe fată de această ocupație respingătoare. Și În basmul englezesc Tom Tit Tot, o mamă, rușinându-se de isprava făcută de fiica ei, Îi răspunde regelui: Fiica mea a tors cinci caiere, cinci. Regele, bucuros, Îi spune că el Își caută o nevastă și Îi propune: Unsprezece luni poate mânca tot ce-i poftește inima, poate Îmbrăca tot ce Îi place, poate avea câte prietene dorește, dar În luna a
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
bucuros, Îi spune că el Își caută o nevastă și Îi propune: Unsprezece luni poate mânca tot ce-i poftește inima, poate Îmbrăca tot ce Îi place, poate avea câte prietene dorește, dar În luna a douăsprezecea trebuie să-mi toarcă zilnic câte cinci caiere de in; de nu, e vai de ea, Îi tai capul! O mogâldeață neagră Îi propune fetei să o ajute cu condiția ca În fiecare seară să Încerce de trei ori să-i ghicească numele; dacă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
LA ÎNTREBĂRILE: ce? Ion scrie tema; pe cine? Anca 1-a văzut pe Mihai în sala; la ce? Seară ne uităm la televizor; cu cine? Am fost la munte cu prietenii mei; cui? I-am dat cartea ei; unde? Bătrână torcea pe prispa; când? Mâine voi reveni cu drag; cum? Floarea a crescut înaltă. Alte întrebări: din ce cauză? pentru cine? pentru ce? de când? până când? etc. 3) COMPLEMENTUL POATE FI EXPRIMAT PRIN: substantiv: La vară voi pleca la mare; pronume: Ana
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
bărbătească era croită dintr-o bucată, reprezentând acel tip de cămașă românească dreaptă de dimensiuni impresionante, pentru care se folosea, la o scară neîntâlnită în altă parte a țării, pânza de lână tigaie (o foarte frumoasă țesătură realizată din fire toarse extrem de subțire). Cămașa cu fustă, piesă de port de origine sudbalcanică existentă în toate provinciile țării, este nelipsită aici.Ițarii sunt încrețiți pe picior, au o origine dacică și un caracter aparte prin bogăția de crețuri care le-a atras
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
arterio-venoase. Simptomele clinice sunt polimorfe și explicate de fiziopatologie. Ceea ce domină sunt semnele locale: trilul și suflul sistolic. Trilul este un freamăt care se percepe atât palpatoriu cât și auditiv. A fost comparat cu zgomotul produs de o pisică care toarce sau cu zumzetul de albine. Este un zgomot continuu cu accentuare sistolică cu maximum de intensitate la nivelul comunicării și se propagă atât distal cât și proximal. Suflul este continuu, intens, cu accentuare sistolică, aspru, care se propagă ca și
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
etapă de creație pictorul vede un exemplu emblematic atât pentru experiența și condiția umană, cât și pentru valorile universale. Artis‑ tul se concentrează pe o narațiune bazată pe mijloace exclusiv picturale: lumina și culoarea care dezvăluie povestea tânărului decăzut în‑ tors acasă pentru a cere iertare tatălui. În aceas‑ tă simfonie de tonuri luminoase și întunecate, de străluciri vii și de umbre misterios tempera‑ te, energia pictorului ajuns în pragul bătrâneții, rămâne în ciuda vârstei, nealterată. Intrând în profunzimea acestei parabole Rembrandt
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
sculptura și pictura încep să reprezinte din ce în ce mai fidel omul și natura. Ele se apropie de natură tratând mai liber temele religioase și mai exact realitatea care le servea de model. Figurile reprezentate încep să devină portrete. Sculptura Renașterii se în‑ toarce la materiile nobile ale antichității, la marmura cu grăuntele fin care cu timpul ia tonul cald al pielii și la bronzul care permite modelajul fin și mișcările vii. Arta Renașterii a creat genuri noi cum ar fi: bustul‑portret, medalia
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
de 4, de jos în sus. Poziția capului pacientului cu privirea în sus este de interes vital. Prin rotația capului se diminua lumenul căilor respiratorii superioare, blocându-se expulzarea corpului străin . Dacă apare voma în timpul manevrei, capul pacientului se în- toarce rapid pe o parte și se curăță oro-faringele. Tehnica HEIMLICH vizează exclusiv țesutul moale, dar forța și durata procedurii trebuie să elimine riscul traumatizării elementelor și organelor de vecinătate: stern, coaste, ficat, splină, pulmoni etc Este o metodă alternativă metodei
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]