1,745 matches
-
un ecou al celeilalte. Versurile urcau firesc, ca și în alte dăți, dar nu mai semănau cu celelalte. Sunau cu totul altfel. Aveau ritmul tristeții care îl copleșea. Ceasul ce trece nu se întoarce... Firul se tae, nu se mai toarce... Iancu plecase la drum cu o grămadă de lăzi burdușite de cărți. Îngrămădise volume de Anacreon, Mineele traduse și prefațate de luminatul Chesarie, Didone abbandonata, La clemenza di Tito și Estratto dall’Arte poetica di Aristotele de Metastasio, Hymnen an
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
cu mâinile ei și nici nu îl băgase vreodată în pat împăturit cu atâtea sărutări. Și, pentru specimenul ăla, stăpâna îl expediase pe el. Îl aruncase afară ca pe o javră oarecare și închisese bine ușa. Și asta în timp ce ea torcea întruna ceva despre iarbă și petale de micșunele. Eroare! lătră el. Apoi mormăi nemulțumit. Ah, cât se poate înșela parfumata! Ăla puțea pur și simplu! L-am mirosit eu! Când a intrat pâș-pâș și cu inima bum-bum în dormitor, avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
rota Fortunae sau roata norocului, o noțiune centrală în De Consolatione Philosophiae, lucrarea filozofică ce pusese bazele gândirii medievale. Boetius, filozoful roman care scrisese De Consolatione, în timp ce se afla închis pe nedrept de împărat, spusese că o zeiță oarbă ne toarce destinul pe o roată, că norocul nostru vine în cicluri. Încercarea ridicolă de a-l aresta fusese oare începutul unui ciclu nefast? Oare roata lui începuse să se învârtă, în grabă, prăbușindu-se? Și accidentul părea să fi fost tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
uzat. I-ar fi venit ușor să-i spargă toate geamurile. Aripioarele strălucitoare din spatele Cadillac-ului erau la două cvartale depărtare de ei, când Myrna coti pe St. Charles Avenue. Acum, că Fortuna îl salvase de un ciclu, încotro îi va toarce oare destinul? Ciclul cel nou urma să fie complet diferit de tot ce cunoscuse până atunci. Myrna mâna și cârmea Renault-ul în mod magistral prin traficul din oraș, șerpuind pe străduțe imposibil de înguste, până când scăpară și de ultimele lumini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
cu grijă, turma de mioare, Cum mă învăța Buna Învățătoare. A A fost odată, a fost cândva Un moș bătrân cu baba sa; Uitați de lume ei trăiau Într-o câsuță, undeva, Cu toate basmele în ea. Acul cosea, Furca torcea, Băbuța mică împletea Covor cu stele argintii Din care se cerneau pe seară Poveștile către copii. B Berzele-au făcut cuibar Cât o roată de la car, Colo sus, lângă un nor, La poarta bunicilor, Între ramuri și frunziș, Cerul li
ANTOLOGIE DE POEZIE PENTRU COPII by Lucia - Gabriela Munteanu, Carla - Daniela Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/282_a_520]
-
dragule, dar n-am priceput care este noutatea. --Lucrul nou este faptul că la acea dată “Biserica Sfântului Mucenic Gheorghie” (Mitropolia Veche de astăzi n.n), cea pe care o vedem acum, era terminată. După această precizare, Zâna cea bună, torcând ca o pisică, mi-a răspuns: --Am priceput, dragule. --Vrei să-ți spun cum s-a obținut locul pentru zidirea bisericii Sfântul Andrei? --Mă mai întrebi? --La 21 noiembrie 1794, vel logofătul Ioan Cantacuzino scria în anafora către Mihail Costandin
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
beat și avea o faimă proastă atât acasă, cât și printre străini, care a stat În fața gazdei o seară Întreagă și a discutat cu un fel de animație inocentă despre internatele pentru domnișoare. Ce bine Îi umbla Clarei mintea! Putea toarce o conversație fascinantă, aproape sclipitoare, din cel mai subțire aer care a plutit vreodată prin vreun salon. Ideea că femeia se zbătea În mizerie afectase simțul justițiar al lui Amory. A sosit la Philadelphia așteptând să i se spună că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
situație analoagă este cea din colinda românească tip Peștele și mreaja fetei (tip 50 ; cf. 26, p. 202). „Peștele de mare”, care periodic distruge grădina fecioarei, este o ipostază a lui Draco marinus : [Ioana] acasă se întoarce, Se pune și toarce, O mreajă să facă La lume să placă, Mreajă de mătase, împletită-n șase. [Ioana], ochi negri, Merge la grădină, Mreaja își anină, Mreaja își întinde, Grădina coprinde. Peștele de mare, Din mare că sare, în grădină intră Prin mreajă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
legarea” bourului, punerea lui „în frâu” (113). „Leagănul” e împletit și pus între coarne chiar de către fată : Poartă leagăn de mătase, împletit de Leana-n șase (29, p. 176). Tot așa cum, în alte colinde (dar tot „de fată mare”), fecioara toarce și împletește o „mreajă de mătase,/ împletită-n șase” pentru a prinde (a lega) tot un monstru acvatic, „cel pește de mare”. Finalitatea actului este aceeași : facerea ospățului de nuntă, înte- meierea unei noi familii, a unei noi case, a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
leagăn : Ș-atunci mi-l vâna Ș-acasă-l ducea Și-n coarne că-i puse Leagăn de mătase (36, p. 76). Din același punct de vedere, este foarte semnificativ faptul că, în toate variantele, fata, așezată în leagănul dintre coarnele bourului, toarce („Că ea-și trage-un firicel”) sau coase și brodează („Coase și chindisește”) (29, pp. 178-180). Am văzut bogatele semnificații simbolice ale acestui tip de acțiuni și, mai ales, acelea de „legare” a stihiei haotice și, implicit, de instaurare a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ploaia, sunt tot atâtea argumente în favoarea acestei ipoteze. Totuși, mai probabilă mi se pare a fi o altă soluție. În afară de înțelesul de „știulete de porumb” și de „drug”, cuvântul drugă mai are în popor semnificația de „fus gros [mare] de tors firele pentru urzeală”. Vezi în balade populare : „Una din furcă torcând,/ Alta din drugă ’ndrugând” (19, p. 608). Sunt și alte cuvinte din această familie : „drugătură” (fire groase, toarse cu druga), „drugă- noaie” (femeie care toarce cu druga) și, mai
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mi se pare a fi o altă soluție. În afară de înțelesul de „știulete de porumb” și de „drug”, cuvântul drugă mai are în popor semnificația de „fus gros [mare] de tors firele pentru urzeală”. Vezi în balade populare : „Una din furcă torcând,/ Alta din drugă ’ndrugând” (19, p. 608). Sunt și alte cuvinte din această familie : „drugătură” (fire groase, toarse cu druga), „drugă- noaie” (femeie care toarce cu druga) și, mai ales, cunoscutul verb „a îndruga”, cu sensul propriu de „a toarce
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
drugă mai are în popor semnificația de „fus gros [mare] de tors firele pentru urzeală”. Vezi în balade populare : „Una din furcă torcând,/ Alta din drugă ’ndrugând” (19, p. 608). Sunt și alte cuvinte din această familie : „drugătură” (fire groase, toarse cu druga), „drugă- noaie” (femeie care toarce cu druga) și, mai ales, cunoscutul verb „a îndruga”, cu sensul propriu de „a toarce cu druga” și cel ulterior, figurat, de „a vorbi mult, a spune nimicuri, povești, 407Folclorul copiilor. Reminiscențe magico-rituale
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fus gros [mare] de tors firele pentru urzeală”. Vezi în balade populare : „Una din furcă torcând,/ Alta din drugă ’ndrugând” (19, p. 608). Sunt și alte cuvinte din această familie : „drugătură” (fire groase, toarse cu druga), „drugă- noaie” (femeie care toarce cu druga) și, mai ales, cunoscutul verb „a îndruga”, cu sensul propriu de „a toarce cu druga” și cel ulterior, figurat, de „a vorbi mult, a spune nimicuri, povești, 407Folclorul copiilor. Reminiscențe magico-rituale minciuni etc.” (64, p. 202). Ipoteza că
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
torcând,/ Alta din drugă ’ndrugând” (19, p. 608). Sunt și alte cuvinte din această familie : „drugătură” (fire groase, toarse cu druga), „drugă- noaie” (femeie care toarce cu druga) și, mai ales, cunoscutul verb „a îndruga”, cu sensul propriu de „a toarce cu druga” și cel ulterior, figurat, de „a vorbi mult, a spune nimicuri, povești, 407Folclorul copiilor. Reminiscențe magico-rituale minciuni etc.” (64, p. 202). Ipoteza că druga, în folclorul copiilor, are înțelesul de „fus”, deci un obiect din inventarul de unelte
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sau (de „junghi”) „Că eu cu ața asta te-oi lega,/ Nouă noduri am să-ți fac,/ Cu foarfecele te-oi tăia/ Și pe pârâu te-oi da” (15, p. 124), sau (de „soare sec”) „Cu nouă fuse te-oi toarce,/ Cu acul te-oi cârpi” (15, p. 124), sau (descântec împotriva furtunii) „Bălaur, Bălaur/ Cu cap de taur/ Du-te-n pustie/ Ca nimeni să nu te știe/ Că de nu ti-i duce/ Cu drâgla te-oi trage/ Cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Balș, din Frumușica, pe când domnea Alexandru cel Bun; bisericile din Botoșani Uspenia și Sfântul Gheorghe; biserica Sf. Nicolae din Coșula; biserica de la Ștefănești, construită în stil muntenesc în anul 1616 și multe altele. Tot gândind și depănând din caierul vremii, torcând amintiri, trenul trece peste râul Sitna și intră în stația Todireni. Fochistul locomotivei își alimentează rezerva de apă spre a ajunge cu bine la Iași, iar călătorii se dau jos și beau apă, alții se urcă și cei ce au
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Balș, din Frumușica, pe când domnea Alexandru cel Bun; bisericile din Botoșani Uspenia și Sfântul Gheorghe; biserica Sf. Nicolae din Coșula; biserica de la Ștefănești, construită în stil muntenesc în anul 1616 și multe altele. Tot gândind și depănând din caierul vremii, torcând amintiri, trenul trece peste râul Sitna și intră în stația Todireni. Fochistul locomotivei își alimentează rezerva de apă spre a ajunge cu bine la Iași, iar călătorii se dau jos și beau apă, alții se urcă și cei ce au
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
făcând din acei copii oameni întregi; plini de viață; neșovăitori în chestiunile de neam și lege; păstrători a tot ce este bun și frumos, în sfârșit adevărați boieri, așa cum era tradiția moldovenească. Cu multă măiestrie, Elisa Conta a știut să toarcă firul trecutului românesc, legându-l de prezent și dându-i avânt spre viitor; iar nu întrerupându-l, așa cum se-ncearcă a face generația de astăzi. Ieșită la pensie după 35 de ani, de neobosită muncă, Elisa Conta nu poate să
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
pare ...fără-a găsi pricina Și toate iar se-ngroapă sub cerul plumburiu. Simțim încă mireasma pădurii pe aproape, Cum clipocesc pâraie, din munte care vin Și clipe curg în taină, ca roua sub pleoape, Ca pâcla cea subțire, ce toarce un destin. Privim covorul toamnei, cu frunzele în vânt... Simțim doar că iubirea ne arde încă-n în piept, Ce-i oare amintirea, ce-i veșnic pe pământ ? Ce-i Doamne nemurirea, cine-o să spună drept?
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93297]
-
totul atârna de un fir de păr. Nu mai puțin ceasurile zborului, cu avioane în urmărire, rafale trase - ficțiunea are mereu de învățat de la realitate. Zborul către libertate, cu deci tot atâtea peripeții ocupă numai ultimele pagini ale romanului, cele mai multe torcând firul vieții de zi cu zi a unei societăți agonice sub lovituri, licărul de speranță al celor ce nu abandonau. Era anume elementul pe care-l aveau în vedere cei ce adânceau groapa comună a elitelor naționale și tocmai ceea ce
Libertatea - preț și folosință by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9027_a_10352]
-
aceluia: la urma urmei, Într-un fel, fiecare din noi e ca un cantor pe o insulă pustie și, Într-un anumit sens, toate zilele sunt Zile Cumplite. Fima sesiză un fluierat ușor, slab, aproape ca al unui motan care toarce, urcând din pieptul tatălui său la fiecare respirație. De parcă bătrânul ar fi pus acolo În glumă un fluier de jucărie. —Bea-ți ceaiul, Baruch. Se răcește. Bâtrânul răspunse: —Ți-am cerut eu ceai, Efraim? Ți-am cerut să vorbești. Te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
oa meni, cei mai mulți dintre ei, în orice caz, nu și-au dat niciodată acceptul pentru ruperea acestui pact. Schim bările au venit treptat, induse extern, iar ei s-au trezit în fața faptului împlinit. Dacă Adrian Năstase s-ar putea în toarce în timp, ar mai înființa PNA? Ar mai propune și impune Parlamentului prin asumare de răspundere le gile privind conflictele de interese, cum a făcut în 2003, la presiunea UE? La asta asistăm în România din ultimul deceniu, la un
Eu votez DNA!De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
pentru mine ? Mary și-a dat ochii peste cap și s-a întins în pat, în pijamaua ei din flanel. A împins cartea într-o parte și și-a băgat picioarele sub burta călduță a lui Frisky, pisica ei. Smoky torcea lângă ea, împingându-și lăbuțele muiate în alb în partea cea mai cărnoasă a abdomenului stăpânei. Era mulțumit peste poate. Smoky îi aprecia cel mai tare defectele: abdomenul flasc și lipsa de ambiție atunci când venea vorba de lactate. Smoky îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
numai pe mine. Ajunsese, Îmi povesteau prietenii, pe la Turnu Severin cu armata și tot Într-acolo trăsese după aceea ca zilier pe la oprit spulberăturile de nisip. Pusese mîna pe el o olteancă bălaie și-l făcuse aproape bucureștean. Se În torsese la Rătești ca să-și ia un frate la muncă În sud. Vorbea românește tare și corect, ca să se audă limpede că el e domn, și Întreba pe toată lumea: Știi cum o cheamă pe nevastă-mea? Uite, o cheamă Ioana... Așa
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]