3,898 matches
-
Copacii din scuaruri își țin capul în pământ și copertinele de pe stradă acoperă cu grijă fațadele ude și roșii ale magazinelor. Ziarul de seară din cutia lui e stânjenit Ceasul de deasupra ușii de unde vorbește bătrânul e stânjenit. Până și toba e așa de stânjenită. * — Pentru numele lui Dumnezeu, cum ai reușit să ajungi în halul ăsta? — Ai dreptate, cățea ce ești, asta e! — Asta e ce? — Fir-ar al dracului să fie, că niciodată nu ești aici când dau telefon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
plină de istorioare de amor care se plimbă agale ținându-se de mână. Întâlnești în forfota străzii cele mai ciudate perechi, de toate culorile și vârstele, de toate sexele, dame și juveți, valeți și decari, trefle și carouri, ghinde și tobe, plimbându-se mână-n mână. Vezi o fată posomorâtă, umflată din cauza băuturii sau a vreunei glande, de care se sprijină mai vârstnicul ei însoțitor, un bărbat cu picioarele în X ca un compas frânt. Nici o legătură. Vezi o punkistă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
și greu: Vrei să-ți dau pătucul meu? Poate-ai obosit, ești mică! -Cum să dorm, măi ursulică? Doar nu-i vremea de culcare, Vreau să-ncingem hora mare. Saltă sprinten păpușica, Mărioara și Florica Și păpușile cu toate, Ursulică toba bate.
PĂPUŞICO, CE MAI VREI?. In: Călătorie în lumea poeziei : o strângere de inimă pentru micii mei prieteni din Laza by VIRGINIA ANIŢESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/404_a_829]
-
rusească și curând după aceea una franceza (cu lucrări de Apollinaire, Max Jacob, André Salmon, A. Jarry, Laforgue și Rimbaud). Pe 26 februarie, Richard Huelsenbeck vine din Berlin și pe 30 martie am cântat Negro music (mereu cu o mare toba, boom, boom, boom-drabatja mo gere drabatja mo boonooo...). Următoarea țintă a artistilor reuniți aici este publicarea unui periodic internațional. Acesta va apărea la Zürich și se va numi 'DADA Dada Dada Dada Dada.'” De obicei mișcările artistice încearcau să distrugă
Mişcarea dada şi influenţa asupra artei contemporane. Conceptul de urât la dadaişti. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Oana-Maria Nicuţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_944]
-
de otel sau de bronz, al căror sunet da iluzia perfecta a sunetelor de clopote obișnuite. II.5.5. Membrane sonore Membranele și plăcile pot fi dreptunghiulare, pătrate, circulare. Să presupunem că o membrană flexibilă și bine întinsă a unei tobe este lovită într-un punct. Din acest centru de oscilații se propagă un puls bidimensional divergent, puls care se reflectă de mai multe ori când ajunge la marginea membranei. În cazul că un punct al membranei vibrează periodic, atunci în
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
orb cântă dintr-o muzicuță de demult, cehească, „Harmonia“, cu două rânduri de bași, masivă, cu sunete grave, profunde. Am avut și eu una asemănătoare, în copilărie. Cântam din ea când mergeam, în alai, cu steagul unității de pionieri, cu toba și goarna, să ducem salutul nostru pionieresc la adunările de bilanț de la gospodăria colectivă sau când se premiau mulgătoarele fruntașe ori se încheia anul de învățământ politic. De la școală până la sediul gospodăriei mărșăluiau toți, în frunte cu directorul școlii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
niciodată. Amăgirea lui niciodată o închideam și în zelul cu care răsuceam cu talpa pantofului creionul, făcându-l să scoată gemetele acelea care, în avântul meu artistic, exprimau tot ceea ce mandolina nu era în stare să sugereze. Poate doar o tobă, dar nu știam să cânt la ea, ar mai fi cuprins atât zbucium sufletesc. Era bucuria plecării, poate, dar era și surda spaimă de necunoscut, de ceea ce vor găsi acolo, departe, în țara promisă, în pământul făgăduit și atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
de mult, cât timp stătuserăm noi în bodegă. I-am amintit că risca să nu mai găsească deschis la ambasadă. „Nu-i nimic“, a mormăit Matvei. „Chiar de-a închis, tot mă primește. Acu’ la șapte avem repetiție. Cânt la tobe în formația de jazz a ambasadei. Avem repetiție. Dăm concert de șapte noiembrie.“ Mi-am privit ceasul, de care și uitasem până atunci: opt fără un sfert. I-am spus lui Matvei. A oftat. „De data asta mă duc. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
al lui? Nici nu poți ști ce greu suflet ai când nu ți-l spovedești. Parcă duci toată jalea și păcatele Lumii în tine. Știi tu, frate Simioane, cum doare sufletul? Inima cum doare dacă... De-asta și cânt la tobă. El m-a învățat. A făcut războiul ca toboșar la drapel. A mers până la Berlin cântând din tobă. Cânt și eu și atunci discut cu el și mă spovedesc de toate care le fac și nu am cui să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
jalea și păcatele Lumii în tine. Știi tu, frate Simioane, cum doare sufletul? Inima cum doare dacă... De-asta și cânt la tobă. El m-a învățat. A făcut războiul ca toboșar la drapel. A mers până la Berlin cântând din tobă. Cânt și eu și atunci discut cu el și mă spovedesc de toate care le fac și nu am cui să le spun. Îl dojenesc, de ce m-ai trimis, tată al meu, sufletul meu de tată, milostivule, cum de m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
treceam prin fața casei omului aceluia. Am privit maidanul din fața porții lui. Căutam urmele mașinii. Zăpadă bătătorită de pași, de parcă se jucase acolo hora. Peste drum era casa amărâtă a lui Sulache. Un țigan bătrân, cu vreo opt-nouă copii. El bătea toba la nunți sau la înmormântări. Una dintre fete era colegă de clasă cu mine. Mergeam uneori cu ea spre școală. În dimineața aceea mă aștepta în poarta casei lor, unde ar fi trebuit să fie poarta. Doi pari înfipți în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
din poșirca lui fără să mă mai Întrebe. Am golit-o dintr-o Înghițitură. Avea gust de benzină călduță. Tomás mă observa În tăcere, cu privirea impenetrabilă și Întunecată. — Ați auzit domniile voastre? zise Fermín dintr-o dată. Ca un răpăit de tobe la un salt mortal. Nu. — Mațele slugii dumneavoastră. Uitați-vă, deodată mi s-a făcut o foame... Vă supărați dacă vă las singuri o țîră și dau fuga pînă la cuptor să văd dacă pot să fac rost de niscaiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
pe deasupra ziarului, gîndind probabil la fel ca mine. Nu știu unde izbutești dumneata să vîri toate astea, Fermín. În familia mea am avut dintotdeauna un metabolism accelerat. Soră-mea Jesusa, fie-i țărîna ușoară, era În stare să Înfulece o omletă cu tobă și usturoi proaspăt, din șase ouă, În toiul după-amiezei, iar apoi să se remarce la cină ca o hămesită. Era numită „Ficăței“, fiindcă suferea de halenă. Sărăcuța. Era leită eu, știi? Avea exact aceeași mutră și același trup de la munte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Și sunt actorul cabotin Ce-și uită replica pe scenă Sunt taurul și sunt ucis Hebdomadar într-o arenă Un pictor parkinsonian Ce-împroașcă pânza cu vopsele, Un astronom buimac, miop, Holbându-se pierdut la stele Sun fals precum o tobă spartă Sunt putred ca un măr stricat, Ratarea unei lumi banale În mine parcă-am adunat Să fugi dacă îți ies în cale Din fața mea să te ferești Și numai dacă-auzi de mine Să scuipi în sân și să crucești
Autoportret. In: Gânduri şi doruri by Bogdan NEDELCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/509_a_840]
-
se ferise să se atingă de frigăruile lui Satanovski, se molipsi și el de ciudatul sindrom de care fusese cuprinsă În Întregime Corso, numai că, În loc să cânte cocoșește, scoase un pe gâtlej niște sunete ce aduceau cu un răpăit de tobe, acompaniat de o trompetă. Terasa arăta ciudat. Acompaniați ca de o baghetă nevăzută, mesenii, cu mic, cu mare, indiferent de sex și vârstă, se ridicau de pe scaune, slobozeau În aer câte un cucurigu, apoi se lăsau Încă tremurând pe scaune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
aștepte. Vraciul îi povesti tatălui și tatăl, băiatului. Tânărul rupse cu gândul un șal dintr-o bucată de cer și făcu cum i se spuse, vreme de cinci luni și a șasea se duse cu tatăl său. Când luă bețele tobei în mână și începu să bată, se simți dus de un val și la un moment dat sufletul îi fu străbătut de un fior atât de puternic, încât rămase pironit locului. De atunci deveni și el ca ceilalți bucurându-se
MINUNEA. In: Cartea binelui : poezie şi proză : antologie by Sanda Sfichi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/544_a_725]
-
acestuia. Armata a sosit fără întârziere la granițele Franșei și, unindu-se cu trupele lui Deziderius, regele Lombardiei, au intrat în Provența. Dar armatele aliate nu au mers prea mult, prin această veselă regiune, că au și auzit zvon de tobe și famfare îndărătul dealurilor, trădând luptele ce se dădeau între păgânii de sub comanda lui Rodomont și forțele creștine. Rinaldo, văzând de pe culmea unui munte, vitejia cu care lupta Rodomont, și-a lăsat trupele în grija prietenilor săi și o porni
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
generală. Ungurii fuseseră puși pe fugă, iar Rinaldo, la întoarcerea sa, avu durerea să afle că Ottachirro fusese rănit, iar Dudun luat prizonier. In vreme ce-l căuta pe Rodomont pentru a continua lupta, s-a auzit un zvon de tobe și trompete, iar Carol Magnul cu grosul armatei sale a fost văzut înaintând în linia de bătaie. Văzând aceasta, Rodomont, călare pe calul lui Dudon, l-a lăsat pe Rinaldo, care era pe jos și a galopat în întâmpinarea noului
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
rânjit, fără să se descurajeze la cel mai răutăcios și condescendent ton pe care am reușit să-l mobilizez. Impresionant. Chiar lua În serios chestia asta. — Am dat niște telefoane, m-am informat și am găsit pentru noi - să bată tobele, te rog! - un câine hipoalergic. Poți să spui „hipoalergic“? Hai, B, repetă după mine: „hipo... —Ai găsit pentru noi un câine hipoalergic? Păi, cum, Îi Încrucișează special ca să fie așa? Ultimul lucru de care am nevoie În viață e un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
mâinile pe șoldurile mele cu o forță surprinzătoare și mă trase În poala lui. — Toată lumea crede că ești prietena mea, iubire. Iar bolborosea. Mda, ciudat, nu-i așa? Mai ales că niciodată n-am fost... ăă... intimi. — Doar nu bați toba pe chestia asta, nu? Întrebă el repede, părând pe fază pentru prima oară de când intrase În casă. Să bat toba despre ce? — Vino mai aproape, păpușă. Sărută-mă. — Sunt aici, Philip, am spus, respirând pe gură. Își strecură mâna sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
iubire. Iar bolborosea. Mda, ciudat, nu-i așa? Mai ales că niciodată n-am fost... ăă... intimi. — Doar nu bați toba pe chestia asta, nu? Întrebă el repede, părând pe fază pentru prima oară de când intrase În casă. Să bat toba despre ce? — Vino mai aproape, păpușă. Sărută-mă. — Sunt aici, Philip, am spus, respirând pe gură. Își strecură mâna sub tricoul meu și Începu să mă mângâie pe spate. Era așa de plăcut Încât am reușit să uit pentru o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
uitat la ceas. Era doisprezece fără cinci minute, iar spectacolul avea să Înceapă din clipă-n clipă. Am alergat sus și i-am făcut semn DJ-ului, care a oprit „Dancing Queen“ la jumătate și a pus sunetul electronic de tobe. Ăsta era semnalul. Hef se extrase din cârdul său de iubite și urcă Încet la nivelul superior al scenei, apoi bătu o dată În microfon și tună: —Vă mulțumesc tuturor pentru că ați venit. Fu Întrerupt de ovațiile frenetice și țipetele mulțimii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
dezinvolt - asemeni unei fotografii cu scena unei crime, cu tot soiul de impurități care rup simetria și te fac să remarci ce nu e în regulă. Începură să cânte: pianul lansă o melodie, apoi o predă trompetei, după care veniră tobele și saxofonul lui Healy văitându-se, văicărindu-se, alunecând de la refrenul de bază spre variațiuni pasionale. Muzica lunecă în hărmălaie. Danny remarcă o serie de telefoane publice în dreptul toaletelor și se întoarse la munca de polițist. Prima fisă îl duse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Central ca de ciumă. Dar se simțea bine aici, la adăpost și în întuneric. Închise ochii și ascultă muzica, timp în care mâna lui Claire, pusă peste mâna lui, bătu în continuare ritmul. Ritmul lansat de formație era unul complex: tobele lansau ritmul melodiei, care era preluată de saxofon, iar saxofonul se lansa într-un șir de variațiuni, revenind mereu la acorduri tot mai simple, apoi la tema de bază, în timp ce contrabasul și trompeta se avântau în triluri din ce în ce mai complicate. Trecerile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
catedră, din prima lecție de după vacanță, și a-nceput să asculte: ― Să puftească buierii: Azimioară Ion... Boroianu Ion... și Condurățeanu Vasile! Statistica imediată: 2X3=6 în total, și "la revedere, mogarilor!" Chiorul dormea sforăind ușor și poate visa la caltaboșii, tobele și trandafirii mâncați de sărbători, în familie, la Focșani! Fischer continuă: ― Să mai puftească și buierii: Cohn Zalman, Constantinescu Teodor... și Dinulescu Stelian! Löbel, când aude că-l cheamă pe Chiorul la lecție, se zăpăcește și-i face semn cu
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]