1,724 matches
-
ușile unor familii de unde se auzeau mereu certuri. Tot la parter stătea și domnul Popescu, un individ slab, pipernicit, plăpînd ca o femeie, care se pricepea de minune la table, cînd juca pe bancă împreună cu domnul Golescu, dar care își toca soția în mod siste matic și bestial - după cum ziceau ai mei. Chinul începea după ce urcam primul rînd de scări și ajungeam la etajul unu. La etajul unu stătea o femeie blondă, cam pe la treizeci și ceva de ani, căreia îi
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
Noi am văzut și capete explodând la impactul cu glonțul, și capete zburând artistic și lăsând în urmă gâtul ca o fântână arteziană. Ce ne mai poate impresiona? În viața reală, ne impresionează și dacă ne tăiem la deget, în timp ce tocăm legumele în propria noastră bucătărie. Noi, care am asistat satisfăcuți la scene cu valuri de sânge și pereți împroșcați, facem o tragedie când vedem câteva picături căzute pe podea din degetul nostru. Am urmărit o groază de imagini cu mașini
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
apară în presă, împreună cu câteva articole bine plasate. Iar efectul lor asupra profilului companiei va fi uriaș! — Și Michael de ce n-a văzut lucrurile în felul ăsta? — Pentru că nu m-a ascultat cu atenție. N-a făcut decât să mă toace la cap că „am stabili un precedent nefericit“. — Păi, poate că chiar așa e! Din câte știu eu, când angajezi oameni, îi pui să lucreze pentru tine, și nu pentru cine știe ce... — Asta e o excepție, nu poate fi luată în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
tati, legați fedeleș de scaune și cu căluș la gură. — De unde... ai făcut rost de toate numele astea? o întreb, sforțându-mă să fac să sune ca o întrebare relaxată. — De la Luke! Ne-a dat el o listă! L-am tocat la cap până când a căutat și el prin casă la voi. Mi-a zis că a găsit-o ascunsă sub pat sau așa ceva, în orice caz într-un loc ciudat. I-am zis că nici că există un loc mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
demonizării evreului, pentru că - așa cum apar În descântecele românești - coordonatele acestui spațiu mitic extramundan sunt : „În talpa iadului”, „În gheena focului nestins”, „În fundul Mării Roșii”, „unde se duc toate apele” („Apa Sâmbetei”), „unde de Hristos nu se pomenește”, „unde popa nu toacă”, „unde clopot nu se trage” etc. <endnote id="(150, p. 125 ; 171, p. 473)"/>. În colindele românești, după crucificarea lui Isus, Sfânta Maria pleacă În căutarea fiului tot Într-o „lume de dincolo” (numită uneori „țările jidovești”, „ulițele jidovești”, „orașu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe front iar în august acelaș an, generalul a fost avansat la rangul de mareșal de către Majestatea Sa regele Mihai I. Costache era din ce în ce mai chinuit de durerile reumatice pe care le trata cu felurite leacuri și unsori băbești. Degeaba îl toca Maria să vândă niște pământ iar cu banii să-și caute de sănătate. De fiecare dată când venea vorba, Costache spunea: „Nu pot să fac așa ceva, pământul este al copiilor și dacă îl vând, și dau banii pe doctori, nu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
însă parcursul revoluționar este deturnat către cel al fiestei, iar glisarea se face aproape firesc. La ora 6 populația se adună în Piața Unirii, iar naratorul ține să precizeze, pe locul actualului monument, iar „Prezidentul, urcat pe un scaun de tocat cârnați, citește actul solemn de întemeire a Republicii”. Următorul pas este radical schim- bat, el marchează spiritul sărbătorii, „La 7, se desfundă în toate răspântiile boloboace, în sunetele marșului eroic de la ’48”, urmează, „La 8, o parte din popor, cu
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
nu cred în stele. Stelele-s îndepărtate și-s reci, măcar că strălucesc. N-au ele habar de suferințele oamenilor. Cu siguranță, e "Luceafărul"! bate din palme cu bucurie Voichița. Ași... Măcar de n-ar fi una din cele "căzătoare"... O toacă prinde a bate repede-repede, apoi dangătul grav al clopotului Mirăuților ține isonul clopotelor vesele de la Sfântul Dumitru. Ce se mai aude cu principele Alexandru, acu, după ce a cucerit Mangopul? aruncă Ștefan o vorbă, așa, ca din întâmplare. Mi-a spus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cârd de rațe sălbatice zboară spre zări mai însorite, gâgâind răgușit a jale că-și părăsesc cuibul unde au bătut din aripi dintâi... Undeva, departe, un clopot bate rar, greu și dangătul strecoară o undă de tristețe. La biserica Mirăuților toacă de vecernie. Ștefan respiră adânc... Într-un târziu, spune încetișor: ...Vezi tu, Alexandre, eu n-am fost niciodată prințișorul fericit. Soarta nu mi-a prea cătat în coarne, m-a lovit de cum am deschis ochii. Născut în pribegie, mereu fugar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
dumneavoastră? V-ați înghițit limba? îi întreabă văzându-i că stau tăcuți, cu privirile în pământ. Într-adevăr, ce-ați putea răspunde? Parcă eu știu? Tace și el, privește și el pământul, pe gânduri... O ciocănitoare bate parcă le-ar toca creierii. Acu, șezum și plânsem!" izbucnește Stanciu. O moarte are omul! Fie ce-o fi! Mergem cu tine, Doamne! Mergem!! strigă boierii. Fie ce-o fi!!... Îți mulțumesc Stanciule... Vă mulțumesc, vouă, tuturor... Om face ce-om face... Deși, mărturisesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
într-o Moldovă ce-i sta ca spinul în ochi, scurtează nasul "moldoveanului obraznic", ce-l înțeapă mai abitir ca săgeata ceea buclucașă, și, nu în ultimul rând -, dă socoteală de aurul Papii, pe care Dumnezeu știe cum l-a tocat, că prin lupte cu turcii, nu s-a prea văzut... Să recunoaștem, "Rex" aista-i mare! Jos pălăria! L-a întrecut până și pe Vodă Ștefan, la trasul sforilor. Puțin murdară, dar bine jucată politichia... Se spală, iese la spălat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
roata s-a dezumflat. Îar a demontat, iar a căuta și iar a găsit o altă înțepătură în camera roții și iar a lipit-o, dar iar s-a dezumflat. Foarte nervos, a scos camera, a lua toporul și a tocat camera ca pe varză, pe butucul pe care se tăiau lemne, a lăsat totul baltă și a plecat în sat. A venit seara târziu, nu s-a mai dus la bicicletă iar a doua zi de dimineață a verificat cauciucul
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
îngerii? Sunt niște făpturi infame, acum știu. Să vă spun cum au izbucnit în râs îngerii? Cândva, în Lobns, lângă gară, un om a fost tăiat de tren într-un fel de neînchipuit: toată jumătatea de jos i-a fost tocată, iar jumătatea de sus de la brâu i-a rămas vie și stătea drept lângă șine așa cum stau busturile. Trenul plecase și jumătatea aceea rămăsese cu fața nedumerită și gura întredeschisă. Mulți întorceau capul. Niște copii au dat fuga la mort
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
curioși decât ai noștri să-l audă pe președintele României. Acesta și-a ținut discursul, așa cum se cuvenea, în românește, iar două persoane anume desemnate pentru asta asigurau tălmăcirea în franceză și engleză. Treaba mergea greu, discursul era încetinit și tocat mărunt. Președintele, în plină formă fizică și psihică, nu părea mulțumit. Terminase cu citatele din Ovidiu, nu mai avea nevoie de hârtia din fața lui și era nerăbdător să-și dezvolte o întreagă teorie cu privire la necesitatea statului social-democrat în corectarea exceselor
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
venit dintr-o țară în care cîștigul mediu e de aproape o mie de dolari pe lună, va trece cu batista la nas prin fața locantelor unde se servesc specialități din cîine. Danezii, viitorii noștri adversari pentru Euro 2004, își vor toca și ei puterile la capătul pămîntului, prin coclaurile unde chirurgul Hawkeye Pierce din MASH îndepărta schijele din plămînii militarilor americani. Deși danezii vor mînca europenește pe pămînt asiatic, niciodată nu se știe ce încurcături se pot produce într-o bucătărie
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
tradiție și eficiență. La Chelsea, eficiența există doar în deziderate, tradiția e incertă, forța e discutabilă, iar sobrietatea pălește sub dimensiunea scrîntelii piramidale a lui Abramovici. Așadar, premisele ratării boeme sînt îndeplinite cu vîrf și îndesat. Cînd mister gospodin Roman toacă agoniseala petrolului siberian pe băieți cu cercei mulți și victorii puține, ai toate șansele să te molipsești de nebunia generală și să ajungi, ca în cazul lui Mutu, din vîrf retras, vedetă în rezervă. De vină sînt și accidentările, izvorîte
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
ale Marii Britanii nu scîrțîie la fiecare contact și nu ruginesc la prima picătură consumată după lăsarea serii. Timpul nu e, însă, pierdut. Fotbalul e universal și se joacă peste tot, nu numai în cartierul aristocratic al lui Stamford Bridge. Londra toacă fotbaliștii veniți din patru zări, așa cum Bucureștiul mistuie fătucile îmbujorate sosite cu rata din fundul Moldovei. Verona și Parma au fost laboratoare ale evoluției, capitala Regatului Unit e un malaxor unde se fărîmițează inclusiv bolovanii de aur tip Beckham. Adrian
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
de o masă de manevră. Aceasta poate fi alcătuită din foste despuiate redeșteptate la simțirea de performere în schimbul vreunui post de antrenoare. Sau din părinți de performanță, redutabili în finalele pe aparate. Aparat represiv, aparat de respirat enormități, aparat de tocat conștiințe sau de măsurat integritatea himenului fiicelor de performanță. Acum toți își exprimă atașamentul la cauza flick-flack-urilor și la ciudățeniile doamnei Bitang. Însă din rîndul lor se recrutează aceia care, peste cîțiva ani, vor da buzna pe ușa redacțiilor fluturînd
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
ca ș-un juncan Dragoșin rage Și cu dinții beliți clănțănește; Căci Sperlea îi sburasă nasu în două, Și mustețele cu buzele amândouă. Giolban încă dete să deie În Căcîga cu o bardă lată, Iar acela aruncând o bebeie, Îl tocă tocmai în gura căscată, Și așa-i fu de crudă lovitura, Încât îi zdrobi toți dinții din gură. DINICU GOLESCU Scopul pentru care Dinicu Golescu (1777-1830), boier luminat, compuse Însemnarea călătoriei sale în Occident (Austria, Italia imperială, Bavaria, Elveția) este
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
roata s-a dezumflat. îar a demontat, iar a căuta și iar a găsit o altă înțepătură în camera roții și iar a lipit-o, dar iar s-a dezumflat. Foarte nervos, a scos camera, a lua toporul și a tocat camera ca pe varză, pe butucul pe care se tăiau lemne, a lăsat totul baltă și a plecat în sat. A venit seara târziu, nu s-a mai dus la bicicletă iar a doua zi de dimineață a verificat cauciucul
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
fără soț” Pe scurt: născută în 1838, fiica pictorului C. Lecca din Craiova s-a căsătorit în 1865 cu un militar, Grigore Poenaru pe numele lui, maior și apoi colonel, mare jucător de cărți, bețiv, scandalagiu, bătăuș, care i-a tocat averea făcând-o să divorțeze de el în 1878. Au avut împreună 5 copii, născuți între 1865 și 1873, iar la divorț mai trăiau trei: două fete și - atenție, un băiat, primul născut, care se numea Petru Poenaru. Dl. C.
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
țintirimul singur cu strâmbe cruci veghează / O cucuvaie sură pe una se așează / Clopotnița trosnește, în stâlpi izbește toaca,/.../ Biserică ’n ruină / Stă cuvioasă, tristă, pustie și bătrână /.../ Drept preot toarce-un greer un gând fin și obscur, / Drept dascal toacă cariul sub învechitul mur...” Așa se vede lumea din cerdacul casei lui Eminescu de la Văratic, într-un ianuarie fără zăpadă. Vedeți că nu e vorba de o biserică din piatră, ci de o frescă așternută pe lemn, scorojită, în câlții
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Ary Murnu, de pildă) înfățișează o ruină imensă din zid sau piatră. Este, dimpotrivă, o construcție mică din lemn: „Biserică ‘n ruină / Stă cuvioasă, tristă, pustie și bătrână (...) Drept preot toarce-un grier un gând fin și obscur, / Drept dascal toacă cariul sub învechitul mur.” (Ca să fie cari, nu poate fi vorba de ciment sau cărămidă: trebuie lemn; aici se referă la câlții care leagă fresca de peretele cioplit al bisericii). Când compară atât de aplicat sufletul omului cu o biserică
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
fac asta, că nu eram singur. Mai erau și cei doi colegi care ar fi putut să sufere la fel. Toată lumea a rămas Înmărmurită, inclusiv gardienii... Toți așteptau reacția șefului. Și reacția șefului a fost surprinzătoare. În loc să sară să mă toace În picioare, Goiciu, care călca În picioare, sărea cu picioarele pe oricine și-l omora, a spus să ne scoată cătușele și să ne ducă la celulă, la izolare. Vă mai amintiți ziua aceea? Nu, dar era sigur În septembrie
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
o frecai În mână și mâncai ca porcu’... Mâncai toată ziua verdeață. Și mâncam sfeclă furajeră... Ne duceam cu lingurile și scormoneam cu ele și beam suc de ăla de la sfeclă... Sau, cu coada lingurii, că le ascuțiserăm pe pietre, tocam mărunt verdeață, o dumicam cu lingura și făceam glume: „Ia, bă, clorofilă, ia vitamina, băi, ia vitamina!”. Dar am auzit că unii au murit din cauza sfeclei furajere... Au murit, au murit, că sigur erau oameni care, dacă dădeau de vreo
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]