5,887 matches
-
nu a fost mai importantă decât introducerea căilor ferate și a telegrafului. Aceste două tehnologii, singure, au străpuns vechile bariere spațio-temporale, care i-au ținut pe europeni În relativă izolare unii față de alții de la căderea Imperiului Roman. În 1780, o trăsură făcea călătoria de la Londra la Manchester În patru-cinci zile. În 1880, trenul putea să acopere aceeași distanță În mai puțin de cinci ore30. Calea ferată a permis mobilizarea rapidă a trupelor militare, transportul rapid și eficient al materiilor prime și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
erau suspendate dezonoarea și sancțiunea, să facă apel la modalitățile de întrerupere a sarcinii. Erau mijloace empirice, puse în mișcare de „specialistele” comunităților („vrăcițe”, „vrăjitoare”, la care se apela și în cazul altor boli 551), posibile instrumente și metode „tradiționale” („trăsuri” și „frecături de poale”, cum scrie bănățeanul Virgil Pop; Cronica sa parohială este de la începutul secolului al XIX-lea, dar ea transcrie, desigur, niște modalități de intervenție vechi de secole 552), fierturi sau infuzii din ierburi contraceptive („băuturi stricăciose fătului
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
aflam În drum spre Mint, pe care doream să-l vizitez; și, cum costumul meu oriental mă făcea cunoscut În orice loc m-aș fi aflat, Marea Ducesă mă salută cu multă amabilitate de Îndată ce mă zări În momentul În care trăsura acestei nobile doamne trecu pe lângă mine. Călătoria spre Brașov, portul Sankt-Petersburgtc "Călătoria spre Brașov, portul Sankt‑Petersburg" Fiind originar din Brașov, În Transilvania, și aflându-mă În vecinătatea orașului rusesc purtând același nume șKronstadtț, m-am gândit că ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ajunul Crăciunului, În 1834tc "Sosirea la Brașov, În Transilvania, de ajunul Crăciunului, În 1834" Ne aflam În plină iarnă și pământul era acoperit de zăpadă când, pe la mijlocul lui noiembrie, am părăsit bătrâna și venerabila capitală a Rusiei. Aveam propria mea trăsură și am trecut prin guberniile Tulai, Orel, Kiev, Volnia și Bucovina, și de asemenea prin Cernăuți, Dorna și Bistrița până În Brașov, scumpul și iubitul meu oraș natal 195, unde am sosit În ajunul Crăciunului, În anul 1834, venind pe același
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
după ce am lăsat În urmă frontiera austriacă, Îmi imaginam că zăresc pământul natal, era cât pe ce să-mi pierd viața. Era la mijlocul lui decembrie când urcam una dintre acele culmi Înzăpezite ale Carpaților, puțin Înainte de apusul soarelui. Coborâsem din trăsură din pricina drumului abrupt, când vehiculul se răsturnă brusc și, trăgând după el cei trei cai și pe vizitiu, alunecă Într-o prăpastie Înspăimântătoare În care atât omul, cât și animalele rămaseră pe tot timpul nopții. Cât despre mine, m-am
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
de boi aduși din satul vecin, echipajul meu a fost scos din prăpastie. Cine oare și-ar fi putut Închipui că vizitiul și caii vor supraviețui unei asemenea căderi teribile? Și totuși omul avea doar câteva răni, iar caii șchiopătau. Trăsura Însă era sfărâmată și necesita reparații. Nu pot Încheia relatarea acestei prime părți a aventurilor mele fără a aminti de profundele impresii cu care am pășit din nou pe pământul țării natale după o absență de atâția ani În care
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
aceștia până În Lahore, servindu-le totodată drept translator, căci ei nu știau să vorbească hindustani. Din Bombay ne-am urcat la bordul unui vapor local și am călătorit astfel până În Gogo, după care ne-am continuat drumul În parte cu trăsura, În parte pe cămile. Printre tovarășii noștri de călătorie erau și niște comercianți de șaluri originari din Amritsar. Am ales drumul cel mai scurt, trecând prin Pali, Ajmir, Hansi și Ludiana. Nici nu trecură bine două zile de când părăsirăm orașul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
o autodefiniție a eului liric, așa cum îl lasă traversarea „patimilor”, trăirea contingenței, finitudinea sau „urgența” morții, absența scopului ultim, lipsa libertății, precaritatea sufletească. Fără trecut, amnezic, dar și fără viitor, eul liric se percepe ca obiect („dus de viață cu trăsura”, Palma), piatră sau lemn, copac (Eu, copacul sau, într-un scenariu mai complicat, Moartea unui baobab), „de plumb”, „păpușă” (Nu-s bun de tipar, Joc de păpușă), „marionetă”, „paiață/în iarmarocul inutil” (Sau poate), „ceasornic” (Obsesie), actor cu o colecție
SESTO PALS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289648_a_290977]
-
afacerilor străine după Congresul de Pace de la Berlin au avut repercusiuni și asupra ceremonialului referitor la primirea miniștrilor străini, fie ei miniștri rezidenți sau plenipotențiari. Astfel, În ziua stabilită pentru audiență, „un adjutant domnesc merge la ospelul legațiunii cu două trăsuri ale Curții, din care cea destinată ministrului străin va fi de mare gală, și Îl conduce la Palat. Adjutantul invită pe șeful de misiune a se urca În prima trăsură, punându-se la stânga sa. Ceilalți membri ai legațiunii iau loc
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
audiență, „un adjutant domnesc merge la ospelul legațiunii cu două trăsuri ale Curții, din care cea destinată ministrului străin va fi de mare gală, și Îl conduce la Palat. Adjutantul invită pe șeful de misiune a se urca În prima trăsură, punându-se la stânga sa. Ceilalți membri ai legațiunii iau loc În a doua trăsură” <ref id="15">15 Organizarea instituțională a Ministerului Afacerilor Externe. Acte și documente, vol. I, 1859-1919, ediție Îngrijită de Ion Mamina, Gheorghe Neacșu, George Potra, București
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
care cea destinată ministrului străin va fi de mare gală, și Îl conduce la Palat. Adjutantul invită pe șeful de misiune a se urca În prima trăsură, punându-se la stânga sa. Ceilalți membri ai legațiunii iau loc În a doua trăsură” <ref id="15">15 Organizarea instituțională a Ministerului Afacerilor Externe. Acte și documente, vol. I, 1859-1919, ediție Îngrijită de Ion Mamina, Gheorghe Neacșu, George Potra, București, 2004, p. 242. </ref>. O dată, ajunși la Palat, gărzile pregăteau armele, tobele sunau, iar
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
acest fel văduvele, femeile infirme, tinerele, femei sărace prin activitatea aceasta își puteau asigura traiul . Tinerele erau implicate în astfel de activități deoarece Elisabeta avea o preocupare deosebită ăn ceea ce priveste educarea acestei categorii de femei. Exercițiul, plimbarea, excursiile în trăsură pe la locurile și priveliștile cele mai frumoase și mai încântătoare ale parcului și ale pădurii, în sfârșit lecturile și convorbirile, acestea sunt, pe scurt, îndeletnicirile zilnice ale Reginei Elisabeta. Măria Sa Regina Elisabeta, obișnuia să-și invite și apropiații la plimbările
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
derealizare a realului. Dezarticularea senzațiilor, lipsa de coerență a eului sunt transpuse în plan morfosintactic prin sintaxa discontinuă, prin aglomerările substantivale sau verbale, prin lipsa majusculelor. Ceea ce asigură, în ultimă instanță, unitatea este memoria, amintirea copilăriei: „dispunem întotdeauna de o trăsură unde memoria / noastră crudă te va răstigni”. Înregistrând aspecte fragmentare ale realului, eul se pierde, se risipește în fiecare clipă: „atâta risipă în noi atâta risipă în noi / încât a privi în gol nu este oare / începutul unei lumi privite
ZANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290703_a_292032]
-
ridice. 5. Găsește cuvinte cu sens opus: târziu, sălbatic, goi, alerga, râdeau, stăteau. 6. Găsește un cuvânt care să înlocuiască următoarele expresii: Se uită cu băgare de seamă. A umbla pe drumuri. 7. Desparte în silabe următoarele cuvinte: moșneagului, meșteșug, trăsură, boierului. 8. Alcătuiește un text cu titlul “Vietățile pădurii” TESTUL NR. 6 1. Citește cu atenție textul: Și deodată clipiră candele verzi de licurici în două șiraguri și văzu pajiștea de flori deschisă către un perete de stâncă, fără zgomot
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
lui sunând „de nuntă sau de moarte”. În atmosfera de patriarhalitate, în legănarea molcomă a distihurilor pline de mireasma holdelor de secară, e o melancolie dulce, o împăcare înfiorată: „Ca ieri sosi bunica și vii acuma tu:/ Pe urmele berlinei trăsura ta stătu.// Același drum te-aduse prin lanul de secară./ Ca dânsa tragi, în dreptul pridvorului, la scară”. Înapoiat la origini, lăsându-se absorbit în tiparele eterne ale existenței petrecute lângă pământ, poetul coboară, vorbind în limbaj goethean, la „mume”. Regăsindu
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
eseist. În Amintirile unui băiat de familie (1938) se relevă ca un remarcabil evocator, cu darul povestirii, știind să reconstituie atmosfera unei lumi apuse, care generează fie inevitabile melancolii, fie un îngăduitor zâmbet ironic. Temele sunt orașul provincial (Tecuci), cu trăsurile lui și cu tristețea despărțirilor, vacanțele la moșie, valsul, plimbările singuratice, primii fiori ai dragostei, deniile, vilegiatura la Slănic, Bucureștiul tramvaielor cu cai, mai toate paginile amintind proza lui Duiliu Zamfirescu. Nu mai puțin dăruit este portretistul din Amintiri universitare
PETROVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288800_a_290129]
-
cânta./ Caleașca gonea spre departe,/ străina cânta și plângea.// Când zbori fulgerat peste margini/ prin vânăt, pe cât înțeleg,/ ți-e teamă că drumul împarte/ în două pământul întreg.// Cu creieru-n flăcări, o lună/ am fost așteptat-o, năuc,/ privind la trăsuri și la roate/ prin galben cum vin și se duc. Dar, iată, că-n zi blestemată/ de toamnă, cum stam la uluc,/ sosi până-n seară caleașca/ prin roșu cu caii clăbuc.// Și nu era nimeni pe capră,/ de mint, să
MIRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288168_a_289497]
-
paginile revistei cel mai statornic a fost C. Jiquidi. Linia generală a publicației nu urmează o anumită orientare politică sau culturală. Totuși se poate observa o atitudine comună, de la număr la număr, mai puțin de la un colaborator la altul, o trăsură de unire inclusă celor mai multe texte, în afara valorii lor literare și a intenției satirice. Este vorba de ceea ce s-ar putea numi o cenzură a bunului-simț, aplicată cu detașare „teatrului social al epocii” de cetățeanul simplu, de pe stradă. Sub ochiul lui
MOFTUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288205_a_289534]
-
călător englez, pomenit în cartea de călătorii a bătrînului Harris, vorbea despre o moschee turcească durată în onoarea lui Iona, moschee în care se afla o lampă miraculoasă, ce ardea fără pic de ulei. Capitolul LXXXIII ARUNCAREA LĂNCII Pentru ca osiile trăsurilor să se învîrtească mai ușor și mai repede, ele sînt unse; în același scop, unii vînători de balene ung fundul ambarcațiunii lor. Nu încape nici o îndoială că această operațiune este cu totul nevătămătoare, ba chiar poate oferi unele avantaje, deloc
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
surghiunit solitar ca și el, deși mai înalt și mai strălucitor. Pe o vreme calmă, a înota în plin ocean este un lucru la fel de ușor pentru cineva cu experiență, pe cît e de ușor să circuli pe uscat într-o trăsură cu droturi. Dar pustietatea oceanului este de neîndurat. Cine-ar putea să descrie intensa concentrare a omului pierdut în mijlocul unei asemenea pustietăți nemiloase? Observați cît de aproape de vasul lor se țin marinarii cînd se scaldă într-o mare calmă, înotînd
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
să strigi „ajutor“, cerînd o barcă de salvare... Uite piciorul cocostîrcului! lung și zvelt, firește! La mai toți oamenii o pereche de picioare ține o viață întreagă, cînd le folosesc cu blîndețe, cum își folosește o bătrînică inimoasă caii de trăsură. Dar Ahab ăsta, e un vizitiu năpraznic. După ce și-a lăsat un picior în fălcile morții și-l obosește rău pe celălalt, ba mai și tocește picioarele de os, cu nemiluita! Hei, moș Funingine! dă-mi o mînă de ajutor
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
arată starea de spirit a masselor din satele Hotare, Salcia, Vădastra, Vladomira și apoi izbucnirea răscoalei În satul Vădastra, distrugerea conacului Eleonorei Smadoviceanu, fuga surorii acesteia Elena Vorvoreanu Împreună cu fiica sa Elvira și cu arendașii Alexiu și Ivancea Într-o trăsură, noaptea. Trăsura este oprită de țărani și arendașii prinși sunt decapitați cu securea. Femeile scapă datorită faptului că atenția țăranilor fiind concentrată asupra arendașilor, Elena dă bice cailor și reușește să fugă. (Ă). În O sută de kilometri apărută anterior
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de spirit a masselor din satele Hotare, Salcia, Vădastra, Vladomira și apoi izbucnirea răscoalei În satul Vădastra, distrugerea conacului Eleonorei Smadoviceanu, fuga surorii acesteia Elena Vorvoreanu Împreună cu fiica sa Elvira și cu arendașii Alexiu și Ivancea Într-o trăsură, noaptea. Trăsura este oprită de țărani și arendașii prinși sunt decapitați cu securea. Femeile scapă datorită faptului că atenția țăranilor fiind concentrată asupra arendașilor, Elena dă bice cailor și reușește să fugă. (Ă). În O sută de kilometri apărută anterior, scriitorul trasează
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
1936/1987). Un fragment din povestea „Omului cu șobolani” (1909b/1979) ilustrează cea de-a doua formă de anulare retroactivă, care constă în anularea primei acțiuni prin repetarea sa în sens invers. Tânărul ridică de pe drumul pe unde va trece trăsura femeii pe care o iubește și o urăște în același timp o piatră periculoasă. Se răzgândește însă și o pune imediat la loc. Omul cu șobolani nu anulează un eveniment suflând asupra lui, ci face pur și simplu două gesturi
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
este o reminiscență a megalomaniei infantile, el atașează cu siguranță acestor gesturi anodine o însemnătate excesivă, poate chiar magică. Potrivit lui Freud, „el ridică piatra din calea iubitei sale, dar anulează apoi acest gest de iubire, așezând-o la loc pentru ca trăsura să treacă peste ea, iar iubita lui să se rănească”. Freud mai subliniază că „asemenea acte compulsionale, în două etape, în care prima este anulată de a doua, sunt fenomene caracteristice nevrozei obsesionale”. Janet (1903/1976), care folosește termenul „psihastenici
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]