43,783 matches
-
H. Putnam, D. Kaplan, S. Kripke sau K. Fine apar dificultăți care sunt legate nu de lipsă de ingeniozitate sau virtuozitate lingvistică a traducătorilor, ci de limitele istorice sau contextuale ale semanticii vocabularului filosofic românesc actual. În unele din aceste traduceri am fost direct implicat - Wittgenstein, Quine, Kripke, Kaplan sau Fine - și în ceea ce spun aici transpare și propria mea experiență!). Cu siguranta, limba filosofica românească a făcut un lung drum în ultima sută de ani. Avem acum gândurile și filosofiile
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
ale lui Rădulescu-Motru, P. P. Negulescu și Mircea Florian admirabil exprimate și modulate într-o limbă filosofica bogată, supla, capabilă să exprime idei dintre cele mai abstracte sau profunde într-o manieră care se potrivește firescului limbii române. Avem, totodată, traduceri din opere filosofice constitutive pentru spiritul filosofic european: Platon, Aristotel, Descartes, Leibniz, Hume, Kant, Hegel, dar și mai aproape de noi, în veacul al douazecelea și începutul celui de-al douăzeci și unulea, Heidegger și Wittgenstein. Limba română este perfect aptă
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
limbaj - ce ar fi de dorit să se întâmple pentru că acest impuls către invenție lexicala și originalitate, prezent în lecturile kantiene eminesciene să prezideze spiritul limbii și de acum înainte? Introrcându-ne, pentru a și încheia, la acest exemplu prezent în traducerea lui Eminescu, impresia mea este aceea ca limbă filosofica română ar fi fost într-o stare mai bună, dacă ar fi avut la dispoziție această bogăție lexicala care surpinde diferitele aspecte și nuanțe ale conceptului logic, psihologic, juridic etc. de
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
Mihai Posada - Un nou volum al Ancăi Sîrghie, despre Radu Stanca După volumul Dăltuiri, îngrijit de universitarul sibian Anca Sîrghie împreună cu Marin Diaconu, cu texte de Radu Stanca (versuri, traduceri, teatru, eseuri, cronici) și note, respectiv 330 de pagini, apărut în anul 2012 la Editura Fundației Naționale pentru Știință și Artă, din București, a urmat în 2015 un altul: Radu Stanca: profil spiritual, cu o prefață de Eugen Simion, alcătuit
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93820_a_95112]
-
Auditorium a ICR New York, reunește artiști români și americani sub semnul poeziei, muzicii, teatrului și artelor vizuale: poeta Iulia Până, invitată pentru un stagiu literar la Ledig House, vă recita din creația să, în limba română și engleză (poeme în traducerea lui Adrian Sahlean) și va prezenta o selecție de videopoeme. Prin sprijinul ICR New York, poeta Iulia Până va participa la stagiul literar internațional de la Ledig House, în perioada 9 mai - 7 iunie. La eveniment este invitat și pianistul Cătălin Dima
IULIA PANĂ la Literary Circle “Mihai Eminescu”, în New York [Corola-blog/BlogPost/93828_a_95120]
-
cunoscută cultura română și de a-i asigura vizibilitate și prestigiu în exterior prin programe variate. Pentru anul 2013 Programul Institutului Cultural Român are drept priorități: Prezentarea în forme variate a culturii române în exterior (concerte, expoziții, târguri de carte, traduceri de cărți ale autorilor români); Finanțarea de proiecte care asigură cunoaștere, vizibilitate și prestigiu culturii române; Finanțarea de burse destinate să sprijine creatorii, în vederea propriei pregătiri și a realizării de performanțe semnificative; Sprijinirea unor acțiuni culturale și a publicațiilor comunităților
Prioritățile Institutului Cultural Român în 2013 [Corola-blog/BlogPost/93843_a_95135]
-
financiare, încadrarea în reperele europene ale cheltuielilor etc.); Trecerea tuturor formelor de sprijin material, în seama concursurilor anunțate public și decise de jurii competente și independente; Amplificarea cooperării cu institute culturale naționale din Uniunea Europeană și din alte țări (în domeniul traducerilor în reciprocitate, al prezenței în reciprocitate a personalităților culturale și a formațiunilor reprezentative, al activităților în comun etc.); Mărirea ponderii resurselor extrabugetare și accesarea de resurse financiare europene.
Prioritățile Institutului Cultural Român în 2013 [Corola-blog/BlogPost/93843_a_95135]
-
executiv adjunct și Director de comunicare, WAN-IFRA, 96 bis, strada Beaubourg, 75003 Paris Franța. Tel: +33 1 47 42 85 07. Fax: +33 1 42 78 92 33. Mobil: +33 6 10 28 97 36. E-mail: larry.kilman@wan-ifra.org Traducere Karina Tincul Membru UZPR / Resita
Congresul mondial al publicaţiilor [Corola-blog/BlogPost/93840_a_95132]
-
În anul 2012, poetul Horațiu Stamatin publică în ”România Literară”1 un studiu privitor la o traducere din Mark Twain, semnată de Mihai Eminescu în ”Fântâna Blanduziei”2, în legătură cu care, ulterior, s-a declanșat o vie polemică 3. Despre această scriere controversată s-a afirmat că este ultima creație literară a poetului. Traducere sau original ? La sfârșitul
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
studiu privitor la o traducere din Mark Twain, semnată de Mihai Eminescu în ”Fântâna Blanduziei”2, în legătură cu care, ulterior, s-a declanșat o vie polemică 3. Despre această scriere controversată s-a afirmat că este ultima creație literară a poetului. Traducere sau original ? La sfârșitul secolului al XIX-lea, această chestiune părea definitiv tranșată. Într-un articol tipărit în ”Fântâna Blanduziei”, în 1889, L. Gh. Nicoleanu (”Eminescu și Fântâna Blanduziei” 4) mărturisea că textul umoristic evocat mai sus a fost tradus
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
fără dubii, însoțită de o povestire nostimă, care demonstrează că Nicoleanu știa de la Eminescu aceste detalii. Redactorul ”Fântânei Blanduziei” nu a precizat, însă, din ce limbă a prelucrat Eminescu această scurtă povestire a lui Mark Twain. Cel mai probabil, o traducere din limba germană. Dar tot atât de plauzibil ar putea să fie și ipoteza conform căreia poetul a avut la dispoziție un text în limbile franceză sau engleză. Se știe că o serie de creații aparținând unor scriitori americani au fost traduse
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
cunoaște valorile literaturii americane. Printre motivele plauzibile trebuie însă să amintim și ecourile literaturii americane din ce în ce mai frecvente în mediile culturale românești. Allan Edgar Poe reprezintă un episod interesant în biografia poetului național. În 1876, apărea în ”Curierul de Iași” o traducere din Edgar Allan Poe: Morella ! Este a lui Eminescu, a Veronicăi sau a celor doi ? Rămâne de elucidat. Într-un recent studiu, dedicat receptării operei poetului american în România, profesorul Lucian-Vasile Szabo 11 precizează faptul că prima traducere realizată în
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
Iași” o traducere din Edgar Allan Poe: Morella ! Este a lui Eminescu, a Veronicăi sau a celor doi ? Rămâne de elucidat. Într-un recent studiu, dedicat receptării operei poetului american în România, profesorul Lucian-Vasile Szabo 11 precizează faptul că prima traducere realizată în Țara Românească din opera lui Edgar Allan Poe datează din 1861: ”Puțul și Pendula” (traducător necunoscut). Cercetătorul amintit consideră că majoritatea traducerilor s-au făcut prin intermediul limbii franceze. O altă specialistă în acest domeniu, doamna Daniela Linguraru afirmă
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
studiu, dedicat receptării operei poetului american în România, profesorul Lucian-Vasile Szabo 11 precizează faptul că prima traducere realizată în Țara Românească din opera lui Edgar Allan Poe datează din 1861: ”Puțul și Pendula” (traducător necunoscut). Cercetătorul amintit consideră că majoritatea traducerilor s-au făcut prin intermediul limbii franceze. O altă specialistă în acest domeniu, doamna Daniela Linguraru afirmă că „Receptarea lui Edgar Allan Poe ca personalitate a lumii literare (în oricare din cele trei ipostaze: poet, prozator sau critic, sau toate la
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
este o problematică pe cât de spinoasă, pe atât de fascinantă, chiar și după un secol și jumătate de la apariția operelor sale”12. Alți autori români vor transpune la rândul lor din lirica acestui mare scriitor american, desigur având în fața ochilor, traduceri franțuzești: T. Maiorescu, I.L.Caragiale (The Devil in the Belfry)13, Al. Macedonski 14 și, desigur, Eminescu. În acest context, reamintim o povestire tipărită de controversatul Octav Minar în cartea ”Eminescu povestind copiilor”15 ( Ediția I, Socec & co, București, 1928
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
de Sex, povestitorul este botezat prințul Glinka, iar insula Sullivan devine un ținut de la gurile Dunării). Lucrarea originală a lui E.A.Poe este memorabilă mai ales pentru modul în care este descrisă, pentru publicul larg, tehnica decriptării unui text. În traducerea lui Eminescu, se descrie doar partea finală a decriptării (transpoziția unor litere și cuvinte), omițându-se din varianta scriitorului american faza substituției literelor prin cifre. S-a spus despre Octav Minar că este un editor lipsit de credibilitate, astfel încât criticii
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
Creangă, câteva povești, traduse din Pușkin, la care să se adauge și alte trei creații -”Povestea indiană,,,,,Nuca, măgarul și cârja,,, inclusiv prelucrarea textului lui Edgar Allan Poe: ,,Dragă Novlene, Nu știu dacă ai primit și ai predat lui Creangă traducerile trimise de mine: ,,Cucoșul de aur”, ,,Povestea despre împăratul Saltan”, ,, Povestea despre împărăteasa moartă și despre șapte frați viteji”, ,, Povestea despre un pescar și un peștișor”, ,, Povestea despre un popă și lucrătorul lui”, ,,Balada” (corect „Balda”)- pentru a vedea dacă
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
notorietatea acestuia era destul de semnificativă pentru a trezi interesul lui Eminescu, determinându-l să îi traducă una dintre lucrările sale. Apetitul de cunoaștere pentru literatura americană debutează, de altfel, de la mijlocul veacului al XIX-lea, mai precis în 1853, cu traducerea la Iași, apoi la București (1854) a romanului ” Coliba lui Moșu Toma”, carte a scriitoarei Harriet Beecher Stowe, destinată să sprijine ideologic politica de emancipare a robilor țigani. Dar, să presupunem că nu Eminescu este autorul traducerii din Mark Twain
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
în 1853, cu traducerea la Iași, apoi la București (1854) a romanului ” Coliba lui Moșu Toma”, carte a scriitoarei Harriet Beecher Stowe, destinată să sprijine ideologic politica de emancipare a robilor țigani. Dar, să presupunem că nu Eminescu este autorul traducerii din Mark Twain. În acest caz, trebuie să ne reamintim alți posibili traducători, contemporani cu Mihai Eminescu: T. Maiorescu 19 și fiica acestuia, respectiv I.L. Caragiale (”Broasca minunată”, ”schiță americană de Mark Twain”), apărută în revista ”Vatra”20. La rândul
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
poet, în care acesta îi dezvăluie scriitorului american faptul că Eminescu i-a tradus o schiță și, pentru a fi mai convingător, expeditorul băcăuan, nimeni altul decât D.D. Pătrășcanu 27, îi trimite chiar și ziarul unde a fost publicată această traducere a lui Eminescu, sub titlul ”Obsesiune”. Astfel, la 15 februarie 1900, un cititor curajos, care semna ”Al dumneavoastră admirator, D.D. Pătrășcan, Bacău, România, Europa”, trimitea o scrisoare ”Ilustrului domn” Mark Twain, în limba franceză, mărturisindu-i că a învățat limba
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
domn” Mark Twain, în limba franceză, mărturisindu-i că a învățat limba engleză, fiind printre puținii cunoscători ai acestei limbi în România, pentru a putea citi în original lucările scriitorului. Inițial, opera acestuia îi era accesibilă tânărului băcăuan prin intermediul unor traduceri în limba germană, iar apoi prin lectura în original. Cum însă cărțile în limba engleză erau scumpe, D.D. Pătrășcanu s-a hotorât să îi scrie personal lui Mark Twain, cu rugămintea de a-i trimite câteva dintre lucrările sale. În
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
cu rugămintea de a-i trimite câteva dintre lucrările sale. În continuare, D.D. Pătrășcanu îi comunică: În interiorul acestui plic, am onoarea să vă trimit, numai pentru curiozitatea Dvs., unul dintre ziarele noastre literare, în care veți găsi ”Obsesia” Dvs. Această traducere a fost făcută de cel mai mare poet al nostru, Mihai Eminescu, care a murit acum câțiva ani.”28 Pasajul de mai sus reprezintă încă o dovadă că Eminescu este autorul traducerii. În nota ce însoțește această scrisoare, editorul Kent
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
literare, în care veți găsi ”Obsesia” Dvs. Această traducere a fost făcută de cel mai mare poet al nostru, Mihai Eminescu, care a murit acum câțiva ani.”28 Pasajul de mai sus reprezintă încă o dovadă că Eminescu este autorul traducerii. În nota ce însoțește această scrisoare, editorul Kent Rasmussen aduce câteva precizări biografice, referitoare la D.D. Pătrășcanu și M. Eminescu 29, precizând că ziarul menționat de autorul scrisorii lipsește din arhiva personală a scriitorului american. ”Este neclar la ce operă
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
29, precizând că ziarul menționat de autorul scrisorii lipsește din arhiva personală a scriitorului american. ”Este neclar la ce operă se face aluzie, fiindcă Mark Twain nu a publcat niciodată ceva purtând titlul ”Obsesie”, afirmă editorul care arată că prima traducere din Mark Twain s-a făcut la București în anul 1895, deci după moartea lui Eminescu 30. Deși nu stăpânea prea bine limba franceză, Mark Twain îi răspunde lui D. D. Pătrășcanu 31 (conținutul scrisorii nu se păstrează însă, spune
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
Pătrășcanu aparține foarte puțin umorului propriu zis, adică unei discrete demonstrații de superioritate intelectuală; el e mai mult de ordinul bufoneriei, trăind din situații mai mult caricate și din mecanizări.”32. Analizând chestiunea variantei folosite de Eminescu în 1888 pentru traducerea din Mark Twain, amintim că acesta avea la dispoziție următoarele lucrări în limba germană, traduse din opera scriitorului american Samuel Langhorne Clemens: ”Die Arglosen im Ausland ”, 1869; ”Tom Sawyers Abenteuer und Streiche”, Hesse & Becker, Leipzig 1876; ”Bummel durch Europa”, 1880
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]