1,894 matches
-
supunerii din partea domnului moldovean. Acesta, închinat regelui polon, a profitat și de conflictul ivit între Cazimir al IV-lea și Matia Corvinul, regele polon pretinzând pentru sine coroana Ungariei. În 1467 Ștefan a sprijinit răscoala sașilor și a marii nobilimi transilvănene împotriva regelui Matia. După ce acesta a redobândit controlul asupra situației, unii dintre capii răscoalei s-au refugiat la curtea lui Ștefan. Matia Corvinul a profitat de venirea sa din Ungaria în Transilvania însoțit de o oaste compusă din 8.000
Politica externă a lui Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/302618_a_303947]
-
bastionul a fost construit în timpul lui Ștefan Báthory (1571-1575). Comandantul italian mai menționează că, întrucât a stat mult timp neterminat, bastionului i s-a zis „Ciunt”. Cel mai probabil este că a fost edificat cândva între 1574-1580. În 1581, principele transilvănean Ștefan Báthory menționează într-un document trei bastioane terminate în cetatea Oradiei. În zilele 17 și 21 octombrie 1598, în timpul asediului, Bastionul Ciunt a fost minat și avariat grav de două ori. În 1599, refacerea vârfului acestuia se face sub
Cetatea Oradea () [Corola-website/Science/302627_a_303956]
-
calcar de Betfia, piatră profilată din vechile construcții medievale, cărămidă, șisturi cristaline, gresii - a determinat ipoteza că ea ar fi fost construită de garnizoana austriacă rămasă în cetate până prin 1606. Teama de un atac fie din partea turcilor, fie din partea adversarilor transilvăneni, i-ar fi determinat să treacă ei la construcția acestei curtine, chiar dacă nu dispuneau de forță de munca specializată. Curtina dintre Crăișorul și Roșu a fost construită odată cu cu lucrările la bastionul Roșu, între anii 1584 și 1598. La baza
Cetatea Oradea () [Corola-website/Science/302627_a_303956]
-
cu biserica barocă. El adăpostește în interiorul său Direcția Județeană a Arhivelor Statului, filiala Bihor. Corpul C, latura sud-estică a Palatului Princiar, a fost construit între anii 1638-1648, în timpul principelui Gheorghe Rakoczi I. Planurile sale au fost elaborate la comanda conducătorului transilvănean de arhitectul autohton Emeric Sardi din Cluj. El păstrează, ca și celelalte două corpuri ale complexului princiar, un rol primordial de reședință a prințului. Interesantă este prezența celor 7 arce ce închid pridvorul de pe fațada exterioară. Pe parcursul secolelor XVIII-XIX asupra
Cetatea Oradea () [Corola-website/Science/302627_a_303956]
-
studenții de la București și Iași, care au publicat în 1890 un memoriu adresat universităților din Europa și cercurilor politice și intelectuale ale Occidentului. Acest memoriu a avut un ecou mulțumitor în presa din Apus, care s-a ocupat de problema transilvăneană. Contra Memoriului prezentat de intelectualitatea maghiară, a răspuns tânărul student Aurel C. Popovici prin "Replica tineretului universitar român din Transilvania și Ungaria", cu o metodă de documentare unică, bazată pe legile și datele statistice oficiale ale Regatului Maghiar. Pentru gestul
Victor Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/302673_a_304002]
-
de întoarcerea unor comunități la legea grecească ("ortodoxism"). De la Viena a plecat însă la Roma, unde va muri după 24 de ani de exil impus de Curte imperială. Fuga s-a datorat atât speranțelor puse în justiția papală pentru românii transilvăneni, cât și fricii de autoritatea imperială de la Viena, mai precis de aversiunea împărătesei Mariei Thereza, care i-a promis că la primul pas pe care îl va face pe terioriul austriac, îl va trimite în închisoarea de la Graz. (I. Lupaș
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
realizată de casa de bijuterii „Falize”, din Paris, pe baza proiectului întocmit de pictorul Costin Petrescu, cel care a conceput și mantiile purtate de familia regală la ceremonia de încoronare. Coroana a fost realizată în stil Art Nouveau, din aur transilvănean, având ca model coroana doamnei Despina-Milița, soția lui Neagoe Basarab. Simbolurile regalității apar pe cele două pandantive laterale, de inspirație bizantină: pe unul este gravată în aur stema mică României, iar pe celălalt stema Casei de Edinburgh, din care provenea
Regina Maria a României () [Corola-website/Science/302772_a_304101]
-
au fost înstrăinate în întregime, iar alte 3 au fost spintecate în două. Astfel, județul Sălaj este și el alipit Ungariei, iar la data de 8 septembrie 1940 Armata a II-a intră în orașul Zalău. Imediat după ocuparea teritoriul transilvănean, a început seria masacrelor împotriva populației civile românești. Cel mai afectat de teroarea horthystă a fost Sălajul, unde au fost masacrați 477 de români. Cea mai mare și mai îngrozitoare atrocitate comisă de armata ungară în complicitate cu etnicii maghiari
Masacrul din Ip () [Corola-website/Science/302824_a_304153]
-
este unul din cele 18 culte religioase recunoscute în România. Această biserică îi cuprinde pe credincioșii luterani de limbă germană, în marea lor majoritate sași transilvăneni. Sediul acestui cult este la Sibiu. Din 2010 îl are ca episcop pe pastorul Reinhart Guib. Istoria Bisericii Evanghelice C.A. (Luterane) pe teritoriul României își află începuturile în secolul al XVI-lea, prin umanistul și reformatorul Johannes Honterus din
Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană din România () [Corola-website/Science/303233_a_304562]
-
în română, traducerea termenului german "Augsburger Bekenntnis", confesiunea de la Augsburg, prescurtat A.B.), care constituie până în prezent, alături de Micul Catehism al lui Martin Luther, baza învățăturii bisericii evanghelice. Reforma protestantă nu s-a reflectat numai în viața religioasă a sașilor transilvăneni, ci a dus, prin introducerea noii ordini bisericești, la reorganizarea sistemului școlar - atestat deja din secolul al XIV-lea ca fiind primul sistem școlar popular obligatoriu de pe teritoriul României de astăzi - precum și la revigorarea activității social-caritative. De-a lungul secolelor
Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană din România () [Corola-website/Science/303233_a_304562]
-
succesul pe care l-a avut producția, "„cu filmul acesta facem mai mult decât zece volume în popor. E un delir la reprezentație...”". Mai mult chiar, Manuela Gheorghiu relatează într-un studiu al său că "„s-a întâmplat ca elanul transilvănenilor să se transforme la ieșirea din sălile de cinema în adevărate manifestații de stradă.”" Casa de producție „Alter Ego” a realizat, în iunie-iulie 1912, mai multe vizionări de presă. Un publicist francez specializat în cinematografie, nota că toți realizatorii "„au
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
jurisdicție patru scaune (Deva, Ilia, Șoimuș, moșiile crișene și împrejurimile Bradului), care făceau parte din domeniul regal și erau conduse de cnezi. Localnicii aveau îndatoriri militare și obligații privind întreținerea, reparațiile și construcțiile din cetate. În 1302, cetatea aparține voievozilor transilvăneni. În 1580 este întărită, aici câștigând lupta Török János împotriva pașei Kasim. Cetatea a început să capete valoare militară de abia în secolul al XVII-lea. După ce turcii cuceresc Oradea, cetatea de la Deva rămâne singura neocupată. Cetatea regală a Devei
Cetatea Deva () [Corola-website/Science/302446_a_303775]
-
predicatorul protestant și episcopul întemeietor al Bisericii Unitariene din Transilvania. David Francis a murit acolo în 15 noiembrie 1579, în închisoarea în care fusese întemnițat pentru erezie. Tot în această închisoare, generalul Basta a dorit să îi execute pe conducătorii transilvăneni. În 1657 a fost ocupată de otomani. În timpul răscoalei lui Rákóczi, în 1704, cetatea cade în mâinile curuților. Din 1713 încep lucrări de transformare a cetății într-o fortificație bastionară. Între 1717-1719, cetatea este din nou întărită. În 1752, chiar dacă
Cetatea Deva () [Corola-website/Science/302446_a_303775]
-
Nord și din Crimeea: cecenii, ingușii, turcii meskhetiani, balcarii, karaciaii, tătarii crimeeni, bulgarii crimeeni și calmîcii. Armata Roșie de ocupație a dus în deportare în Siberia mai mult de 200.000 de germani din România (aproximativ 75.000 de sași transilvăneni), Ungaria și Iugoslavia. Mulți dintre ei au murit în lagărele de muncă. (Vezi: Deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică) Deportările de după încheierea celui de-al doilea război mondial nu au fost diferențiate sau clasificate în mod special de NKVD
Colonizările forțate în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/302959_a_304288]
-
de azi ca „Piatra Canonicului Rațiu”. Colaborator apropiat al primului mitropolit al Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică, Alexandru Sterca-Șuluțiu, a fost unul dintre semnatarii Pronunciamentului de la Blaj, din 3/15 mai 1868, declarația de protest a fruntașilor intelectuali români transilvăneni față de anularea autonomiei Transilvaniei și a înglobării principatului în Ungaria, urmare a realizării în 1867 a dualismului austro-ungar. Documentul a fost adoptat cu ocazia aniversării a douăzeci de ani de la Marea Adunare Națională de pe Câmpia Libertății din Blaj. Pentru acest
Basiliu Rațiu () [Corola-website/Science/304523_a_305852]
-
în închisoarea Aiud, victimă a epurărilor în spirit stalinist din propriul său partid. Există un citat care menționează în mod eronat o așa zisă proveniență iudaică Un altă citat afirmă în mod eronat că ar fi fost de origine germană transilvăneană, majoritatea surselor biografice nesprijinind aceste afirmații, . Ca origine socială, provenea dintr-un mediu proletar Vasile Luca a copilărit după decesul tatălui său într-un orfelinat la Sibiu. La 17 ani a fost recrutat în Divizia Secuiască a lui Károly Kratochwill
Vasile Luca () [Corola-website/Science/304559_a_305888]
-
cea mai defavorizată în ceea ce privește ponderea reprezentării populației sale în parlamentul maghiar. Astfel, cu cât o regiune era mai românească (din punct de vedere al numărului de locuitori), cu atât era mai slabă reprezentarea sa în rândul deputaților. Din totalul deputaților transilvăneni din parlamentul ungar, 35 dintre ei erau din partea celor 4 județe majoritar maghiare și a marilor orașe (în total 20% din populația Transilvaniei) și doar 30 dintre ei erau din partea a altor 72% din populație, care era în mare majoritate
Maghiarizare () [Corola-website/Science/304546_a_305875]
-
etc.), dublată de o refugiere (ceva mai redusă) a românilor în sens invers. Înainte de Primul Război Mondial întreaga Transilvanie a fost parte a Imperiului Austro-Ungar (multinațional), care s-a dezintegrat după război în state naționale. La 1 decembrie 1918 românii transilvăneni întruniți în Marea Adunare de la Alba Iulia au proclamat Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului la Regatul Român. Această decizie a fost făcută publică prin Declarația de la Alba Iulia. La 10 septembrie 1919 a fost încheiat la Saint- Germain en
Transilvania de Nord () [Corola-website/Science/304572_a_305901]
-
din aceste presupuneri nu poate fi probată documentar sau genetic. Regiunea are o istorie veche a rezistenței și luptei pentru drepturi politice, economice și sociale, iar mișcări ca răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan (1784-1785) și partea română a Revoluției transilvănene de la 1848 și-au avut originile în zonă. Moții trăiesc în sate împrăștiate la altitudini de peste 1.400 m, mai înalte decât orice alte așezări permanente din România, și au o îndelungă tradiție de expatriere economică, atât în țară cât
Țara Moților () [Corola-website/Science/304588_a_305917]
-
20.000 de ieniceri; estimări mai recente citează 80.000 soldați și 5 - 10.000 de ieniceri. Mehmed a construit și o flotă pentru a asedia orașul de pe mare, compusă în majoritate din mercenari greci. Otomanii au angajat un inginer transilvănean pe nume Orban, care era specialist în construirea de tunuri, arme care la acea vreme reprezentau o noutate în tehnica de luptă. Orban a construit un tun enorm, botezat "tunul Basilic" sau "Great Bombard" (nume dat de voluntarii englezi care
Căderea Constantinopolului () [Corola-website/Science/304603_a_305932]
-
Chartă dată la 1680, acesta le-a acordat autonomie și drept la comerț liber, la exercitarea meșteșugurilor, la alegerea de judecători proprii, în scopul de a se da un impuls negoțului și meseriilor decăzute din cauza războaielor cu turcii. Integrați economiei transilvănene, armenii constituiau, în sec. XVIII, cel mai însemnat factor comercial din răsăritul Imperiului austro-ungar. Negustorii armeni exportau îndeosebi vite și lemne în Europa occidentală, iar meșteșugarii se organizaseră în bresle de lăcătușerie, blănărie, argintărie, dantelărie, măcelărie, covoare. Printre cele dintîi
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
au fost create sutele conduse de un sutaș, dependente de municipalitate și avînd rolul de intermediar între aceasta și populație. Treptat, aceste organe de autoadministrare, create la cererea locuitorilor, au devenit instituții guvernamentale cu componență electivă și remunerată. În orașele transilvănene intens populate de ei, armenii, care, pe lîngă primarul și sfatul de bătrîni ales de ei, își aveau tribunalul condus de primar, judecau aici pricinile după primul cod civil armean, cel al lui Mkhitar Goș (sec. XIII). Armenii transilvăneni au
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
5.000 de șvabi sătmăreni din nord-vestul României a început încă din 2 și 3 ianuarie 1945. Din cei 5.000 trimiși la muncă forțată au decedat în perioada 1948-1949 aproape 1.000 de șvabi sătmăreni. Statisticile privind deportarea sașilor transilvăneni indică faptul că peste 30.000 de persoane au fost deportate în Uniunea Sovietică, reprezentând circa 15% din populația germană a Transilvaniei (după datele din 1941). În cazul a 12% din persoanele deportate nu s-a respectat vârsta prevăzută în
Deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/304659_a_305988]
-
să realizeze o înțelegere între revoluționarii maghiari (conduși de Kossuth Lajos) din Ungaria și cei români din Transilvania. Ungurii nu au răspuns mulțumitor revendicărilor revoluționarilor transilvani, astfel că nu s-a ajuns la un acord și luptele au continuat, românii transilvăneni urmărind să obțină prin revoluție mai multă autonomie. Abrudul a fost atacat (conform indicațiilor lui Kossuth) de un detașament maghiar condus de aventurierul Imre Hatvani, (locțiitor de comandant), mulți revoluționari români își pierd viața. Pe parcursul unui fals armistițiu maghiaro-român din
Petru Dobra () [Corola-website/Science/303523_a_304852]
-
ajuns cel mai mare de acest gen din România și unul dintre cele mai prestigioase din Europa. Muzeul dispune de un patrimoniu de pește 50.000 de piese de port popular și mărturii ale diferitelor obiceiuri străvechi, reflectând ocupațiile populației transilvănene. Acestea sunt riguros organizate, oferind vizitatorilor o imagine completă a obiceiurilor din Transilvania. Sunt expuse peste 43.000 de obiecte etnografice, organizate în 8 secții: Ceramică, Textile, Ocupații, Port, Locuință-alimentație, Obiceiuri, Secția în aer liber și Secția internațională. Există 50
Muzeul Etnografic al Transilvaniei () [Corola-website/Science/303683_a_305012]