1,763 matches
-
Murgoci Principele Nicolae al României s-a aflat, în perioada 14-18 iulie 2014, în Târgu-Mureș, pentru a desfășura activități de voluntariat în cadrul Fundației „Alpha Transilvană". Conform dorinței exprimate cu ocazia vizitei efectuate la sfârșitul lunii aprilie la sediul Fundației „Alpha Transilvană", Principele Nicolae a revenit în Târgu-Mureș, dorind să intre în contact cu cât mai multe categorii de beneficiari și să vină în sprijinul acestora. Astfel, agenda Alteței Sale Regale a inclus atât activități destinate copiilor și tinerilor cu dizabilități, cât
Principele Nicolae, ipostază emoționantă. Voluntar al Fundației „Alpha Transilvană” by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/23130_a_24455]
-
defavorizate. În același timp, Principele Nicolae a fost implicat în programele de educație timpurie destinate copiilor cu dezvoltare normală. Printre lucrurile pe care le-a făcut Principele Radu se numără și o intervenție de hidroterapie, sub îndrumarea specialiștilor Fundației „Alpha Transilvană". De asemenea, Alteța Sa Regală s-a întâlnit cu voluntarii organizației, dar și cu părinții copiilor cu dizabilități, beneficiari ai programelor Fundației. FOTO: Romaniaregala
Principele Nicolae, ipostază emoționantă. Voluntar al Fundației „Alpha Transilvană” by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/23130_a_24455]
-
august 1866), unde a ascultat discursul despre unificarea ortografiei limbii române al lui I. Cipariu, pe care poetul l-a amintit mai tîrziu în Curierul de Iași, subliniind printre scrierile acestuia și "dizertații istorice ținute la adunările generale ale Asociației Transilvane." "Un al doilea fapt de folclor, - scria Perpessicius - ce ține de toamna vieneză din 1869, e ambianța societăților studențești, cu ecourile, pe care adunările generale, anuale, ale Astrei, adevărate sărbători naționale ale poporenilor de pretutindeni, le transmit presei și cetitorilor
Un traseu al lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Journalistic/17179_a_18504]
-
expresiilor grăitoare, care se ivesc din vorbirea mea spontană, încărcată de metafore, pe care o transmit ei cu ochii închiși, fără nici o eludare a vreunei expresii ce îmi aparține, alcătuind rememorarea unor trăiri din trecutul meu. Transplantată din vechiul burg transilvan, adaptarea mea la viața trepidantă a Capitalei a durat mulți ani. Rapiditatea cu care se desfășura viața în general, o receptam de departe, închisă în interiorul proaspetei mele căsnicii, desfășurate într-un anumit ritual. În vremea aceea întreaga capitală se pregătea
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13845_a_15170]
-
duce Elanul răstignit pe cerul cruce? De nu te-aș ști pe tine alăturea vâslind Cu áripi înmuiate în cețuri de argint, Ar îngheța văzduhul și golul mi-ar trimite În peșteră să-mi crească din lacrimi stalactite... 2005 Odă transilvană Viața literară transilvană - Litere de sânge și de foc, Mângâieri pe o străveche rană De prea mult noroc și nenoroc. Răstignit în lemn și plumb - Cuvântul E și lance, dar e și colind... Mă trezesc în noapte legănându-l Când
DEDICAȚII by Ion Brad () [Corola-journal/Imaginative/2575_a_3900]
-
pe cerul cruce? De nu te-aș ști pe tine alăturea vâslind Cu áripi înmuiate în cețuri de argint, Ar îngheța văzduhul și golul mi-ar trimite În peșteră să-mi crească din lacrimi stalactite... 2005 Odă transilvană Viața literară transilvană - Litere de sânge și de foc, Mângâieri pe o străveche rană De prea mult noroc și nenoroc. Răstignit în lemn și plumb - Cuvântul E și lance, dar e și colind... Mă trezesc în noapte legănându-l Când iluzii iarăși se
DEDICAȚII by Ion Brad () [Corola-journal/Imaginative/2575_a_3900]
-
poemele ni-l arată pe poet la cei 77 de ani, disputat de pământ și de azur, de nebunie și înțelepciune, de singurătate (,mulți prieteni s-au desprins din rânduri") și dor după ireversibila mitologie personală (deplinătatea vieții în peisajul transilvan). Alternând ritmul unui amplu melos învăluitor și rima versatilă ce amintesc de dramatismul versurilor târzii ale lui Vasile Voiculescu, cu tropul febrilei elegii eufonice tip "mai am un singur dor" sau "stelele-n cer", Ion Horea se lasă pătruns de
Iconografie transilvană by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/10490_a_11815]
-
urcarea pozițiilor - măsura vizibilă a progresului. La pagina 25, școala - cu al său R.C. (Richard Capellmann) trece în fața familiei, al cărei sistem de obligații și chiar de indiscreții e plicticos și obositor. Totuși, familia, implicată în marile evenimente ale influențelor transilvane, în contra lui Șaguna, rămîne în cărți, iar pe fundalul întîmplărilor din casă sînt mici tablouri de țară. De pildă, pensionarea tatei e pusă în legătură cu uneltirile mitropolitului, și cu relațiile lui la curtea vieneză. De asemenea, performanțele școlare scrise pe hîrtie
Facerea lumii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9532_a_10857]
-
Delta Dunării, zborul cu parapanta peste Castelul Râșnov, Piața Unirii din Timișoara, o stână din județul Buzău, malul Mării Negre înghețat, tăblițele de la Tărtăria, Cimitirul Vesel de la Săpânța, Coloana Infinitului a lui Constantin Brâncuși de la Târgu Jiu, frumusețea nealterată a ținutului transilvan, frescele vechi de secole de la Mănăstirea Cozia, dar și Capul lui Decebal, săpat în stâncă pe malul Dunării, "Micul Paris" cum era denumit Bucureștiul în perioada interbelică, Castelul Hunianzilor, dărnicia poporului român sau jocul de șah al unor pensionari în
Fotografii uimitoare despre România, pentru britanici by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/62776_a_64101]
-
Anca Murgoci Principele Nicolae a petrecut o săptămână minunată printre copilașii de la Fundația "Alpha Transilvani". Distracția a fost pe cinste, dovadă și instantaneele surprise cu Principele Nicolae. Acesta a fost fotografiat alături de micuții zâmbitori care nu au ezitat să-l încoroneze. Principele Nicolae a intrat în jocul copiilor, iar amuzamentul a fost la el acasă
Principele Nicolae, voluntar al Fundației „Alpha Transilvană”-FOTO by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/61883_a_63208]
-
Nicolae a intrat în jocul copiilor, iar amuzamentul a fost la el acasă. Alteța Sa Regală Principele Nicolae al României s-a aflat, în zilele de 14-18 iulie 2014, în municipiul Târgu-Mureș, pentru a desfășura activități de voluntariat în cadrul Fundației „Alpha Transilvană". Conform dorinței exprimate cu ocazia vizitei efectuate la sfârșitul lunii aprilie la sediul Fundației „Alpha Transilvană", Alteța Sa Regală a revenit în Târgu-Mureș din dorința de a intra în contact cu cât mai multe categorii de beneficiari și să vină în
Principele Nicolae, voluntar al Fundației „Alpha Transilvană”-FOTO by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/61883_a_63208]
-
Nicolae al României s-a aflat, în zilele de 14-18 iulie 2014, în municipiul Târgu-Mureș, pentru a desfășura activități de voluntariat în cadrul Fundației „Alpha Transilvană". Conform dorinței exprimate cu ocazia vizitei efectuate la sfârșitul lunii aprilie la sediul Fundației „Alpha Transilvană", Alteța Sa Regală a revenit în Târgu-Mureș din dorința de a intra în contact cu cât mai multe categorii de beneficiari și să vină în sprijinul acestora. Astfel, agenda Alteței Sale Regale a inclus atât activități destinate copiilor și tinerilor cu
Principele Nicolae, voluntar al Fundației „Alpha Transilvană”-FOTO by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/61883_a_63208]
-
a fost o simplă transpunere ardelenească a sufletului pillatian peregrin. Un Pillat de Ardeal, acesta e, în esență, Ion Horea”. Caligrafii ale avatarurilor memoriei sunt poemele lui Ion Horea, transcrieri suave ale neliniștilor și avânturilor eului, pe urmele unei tradiții transilvane bine precizate, fapt observat de I. Negoițescu: „Ion Horea continua firul poeziei ardelene ce și-a decantat specificul la un moment dat în generația lui Emil Giurgiuca, poezie în care puternicul sentiment al peisajului local s-a turnat în forme
Caligrafiile memoriei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4605_a_5930]
-
a neuitării („Să uit de câte-au fost e foarte greu”), a recuperării unui spațiu-timp privilegiat al obârșiilor („Pereții casei văruiți de lună./ Pe înserat ograda rourată/ Și-n conie, la cină, împreună.../ Nu vor mai fi acestea niciodată!”). Geografia transilvană favorizează reverberații nostalgice, transferându-și în cuvânt domoala sa alcătuire, tectonica ei armonioasă: „Și să le-arăți tăblițe scrise, de lut, de piatră și de scânduri/ Prin care lași în lumea asta fărâma ta de vis și gânduri/ Și să
Caligrafiile memoriei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4605_a_5930]
-
vis și gânduri/ Și să întrebi de unde-i pasul greoi când nu ajungi la nime/ Prin încâlcirea de cuvinte din versuri searbede și rime,/ Când ce-i de spus e spus de ele, de dealurile tale-n dungă/ Până la margini transilvane învălurirea lor s-ajungă” (Halucinații). Evocarea, simplă și gravă totodată, susține arhitectura calmă a acestui peisaj, refăcut în liniile unui imaginar nostalgic de rostirea poetică ce-și asumă un rol anamnetic, evocator și invocator totodată: „Mai lasă-mi, Doamne, măcar
Caligrafiile memoriei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4605_a_5930]
-
cu ritmica lor învăluitoare, cu arhitectura lor fluidă și cadența riguroasă, reconstituie o întreagă lume, a tradiției, a rădăcinilor simbolice, a istoriei și a unei mitologii personale în care satul, hotarul sunt repere încărcate de nostalgie și sensibilitate ale geografiei transilvane.
Caligrafiile memoriei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4605_a_5930]
-
și pentru neamul românesc cel oropsit, ținut atâta vreme în întuneric de neștiință” (Ion Agârbiceanu). Și această sete de învățătură se constituie într-o frumoasă metaforă Caravanele Ardealului de Septimiu Popa, sugerând convoaiele de școlari ce veneau din toate ținuturile transilvane și se îndreptau, pe jos, de cele mai multe ori, spre această Romă ardeleană. Există însă și o a doua atitudine în evocarea școlilor blăjene; este atitudinea critică de nuanță caragialescă. E drept că aceasta, în comparație cu atitudinea elogioasă, de recunoștință, este mult
Școlile Blajului în literatură by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/2818_a_4143]
-
cu vreo șase-șapte ani în urmă, în 1929. Ceea ce mă tulbura era, desigur, potrivirea numelor, dar mai era gongul acela care răsuna îndepărtat, adânc în mine, când auzeam, citeam ori îmi aminteam doar ceva despre mare. Trăind pe uscatul tărâm transilvan, visam adeseori la marea depărtată, pe țărmul căreia petreceam doar vara, pentru mine prea puține zile solare. Poate tocmai pentru că sunt un continental, Marea a exercitat dintotdeauna asupra mea vraja pe care doar Cu-Totul-Altul, fabulos ori miraculos, o poate exercita
Din spuma mărilor... by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/15420_a_16745]
-
Carmen Brăgaru Prin eforturile reunite ale Societății de Științe filologice (filiala Covasna, condusă de doamna Luminița Cornea), ale Muzeului Carpaților Răsăriteni (director, Valeriu Cavruc) și ale corpului didactic din Colegiul Național "Mihai Viteazul" din orașul transilvan Sfântu Gheorghe, s-a desfășurat, în zilele de 6 și 7 noiembrie, Rotonda de la Araci, sat în care în 1882 se năștea scriitorul Romulus Cioflec. Tema întâlnirii de anul acesta, la care au fost invitați să participe un grup de
Uimitoarele calatorii ale unui ardelean by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12236_a_13561]
-
scriitorul Romulus Cioflec. Tema întâlnirii de anul acesta, la care au fost invitați să participe un grup de cercetători ai Institutului de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu" din București, a constituit-o Memorialul de călătorie în literatura română. Peregrin transilvan din stirpea lui Ion Codru Drăgușanu, cu atitudine modernă și dezinhibată față de ceea ce vede, Romulus Cioflec însuși a îmbogățit acest gen cu trei volume în care și-a descris uimitoarele călătorii prin lume. Dar, înainte de a voiaja în străinătate, a
Uimitoarele calatorii ale unui ardelean by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12236_a_13561]
-
acolo se afla exilat Miguel de Unamuno, care putea fi întâlnit zilnic într-o cafenea. Romulus Cioflec este, astfel, al doilea român, după Iorga, care a avut privilegiul unei conversații relaxate cu scriitorul spaniol. în vara anului următor, "peregrinul nostru transilvan" se îmbarcă pe vasul "Monte Cervantes", aparținând unei companii hamburgheze, și pornește într-o călătorie spre Polul Nord, ce nu va fi lipsită de peripeții. Urmând firul Elbei, ies în Marea Nordului, în lungul coastei daneze, trec zbuciumata strâmtoare Skagerrak și, ținându
Uimitoarele calatorii ale unui ardelean by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12236_a_13561]
-
1965, îl numește "monstru" cinic și demonic. Ca aproape toți vinovații, niciodată Capesius nu se recunoaște vinovat. Neagă toate învinuirile, începând cu aceea de a alege bolnavii pentru moarte: "nu am participat deloc la trieri". Se disculpă invocând încrederea sasului transilvan în Germania: "am presupus că ceea ce se întâmpla la Auschwitz e legal, cu toate că mi se părea îngrozitor." Invocă disciplina de război, datoria urmată la ordin ("Dar eu nu aveam nici o putere să schimb lucrurile."), și recunoaște că îi erau bine
Sunetul universal by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/8080_a_9405]
-
le recitam cu glas tare, înșirînd primele strofe din poezia "Luceafărul" de M. Eminescu pătrunse în casa noastră. Istoria ardeleană a luat alt drum intrînd în epoca glorioasă de după primul război. Adolescența mea s-a dezvoltat sub zodia împlinirii visului transilvan. De atunci drumul meu ascuns în viitor s-a prefigurat. România Mare s-a zidit și viitorul strălucea pentru adolescența mea, pentru tinerețea mea. Năzuirile mă îndreptau spre căi atrăgătoare, romantice, care duceau la împlinirea mea pe un tărîm, care
Mărturisiri la o prezumtivă aniversare by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/15454_a_16779]
-
va lua parte la cel de-al X-lea Congres Internațional de Zoologie de la Budapesta, după care se alătură prof. univ. dr. Andrei Popovici-Bâznoșanu (1876-1969) și participă activ la organizarea Întâiului Congres al Naturaliștilor din România (Cluj, 1928). În orașul transilvan a luat asupra sa obligația rezolvării problemelor legate de înființarea unei stațiuni ornitologice în România și întocmirea unui proiect pentru stabilizarea nomenclaturii ornitologice române. Astfel, a luat ființă prima Stațiune Ornitologică Română, cu sediu, laborator și muzeu la Timișoara și
Agenda2006-11-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284860_a_286189]
-
Scrisori și acte (1963), pentru că era scrisă de un cronicar pe care-l caracteriza cu adevărat acribia filologică. Editor el însuși, nu s-a scris întotdeauna doar elogios despre edițiile pe care le-a elaborat. Astfel, despre ediția sa Peregrinul transilvan a avut o "ieșire fulminantă" (expresia este a lui Cioculescu) Leca Morariu, în buletinul pe care-l scotea la Cernăuți, în care unor erori ale ediției le-a dat, spunea Cioculescu într-o scrisoare către G. T. Kirileanu, o "proporție
Editor și comentator de ediții by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/14852_a_16177]