4,948 matches
-
cum crește iarba, cum zboară o pasăre sau un avion, cum explodează o bombă atomică etc.). Calculatorul devine un excelent mijloc de experimentare în mediul școlar. În fața calculatorului, copilul poate descoperi lumea, o poate apropia și reordona în consonanță cu trebuințele și țelurile sale. Calculatorul integrat într-o rețea are rolul de mijloc de comunicare și de exteriorizare în mediul școlar. Devine o fereastră de deschidere (informațională, emoțională) către cei din mediul proxim sau chiar îndepărtat. Calculatorul joacă rolul de dispozitiv
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
pe cont propriu, studiu individual etc. În același timp, această formă de livrare a educației răspunde exigenței individualizării și personalizării traseelor formative. Se pornește de la premisa că un program de educație va avea succes atunci când va viza indivizi concreți, cu trebuințe și posibilități bine determinate. În același timp, el se adresează populației adulte, celor care doresc să-și multiplice formarea profesională, să urmeze un traseu de reconversie profesională, oferind fiecăruia posibilitatea de a fi integrat permanent într-un proces de reformare
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
pentru înțelegerea și explicarea acestei forme de activitate cum ar fi: o care sunt limitele învățării ? o care este rolul practicii în general, al exercițiului în special, în obținerea și stabilizarea achizițiilor învățării? o cât de importante sunt impulsurile și trebuințele individului care învață, la declanșarea și susținerea energetică a actului învățării? o există mecanisme comune generale pentru toate tipurile de învățare?, sau aceste mecanisme sunt specifice și presupun condiții specifice de realizare în cazul fiecărui tip în parte? o care
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
care lipsesc Origen și Părinții latini. În prefața operei sale de căpătâi, Teologia dogmatică ortodoxă, Stăniloae scrie: „Ne-am străduit de-a lungul acestei sinteze să descoperim semnificația duhovnicească a Învățăturilor dogmatice, să evidențiem adevărul lor În corespondența lui cu trebuințele adânci ale sufletului, care-și caută mântuirea și Înaintează pe drumul său În comuninea cu semenii”. Acest fragment ne oferă o caracterizare deplină a tipului de abordare teologică a lui Stăniloae: adevărurile dogmatice (căci el n-a Încetat niciodată să
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
ca prezență pentru ceilalți; - trăirile emoționale, În raport cu situațiile vieții; - conținutul ideativ referitor la mine, la felul În care eu gândesc propria mea persoană, - durata existenței mele, percepută ca scurgere a timpului, la care raportez prezența mea În lume, - nevoile sau trebuințele proprii pulsiunilor mele care se cer a fi satisfăcute; - conduitele, acțiunile și creațiile mele ca mod specific de a fi, proprii persoanei mele. Orice persoană are o identitate proprie. Identitatea este marca Eului. Ea este o sinteză a Eului prin
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
este o Împlinire a unei nevoi sufletești, morale și spirituale a omului. El trebuie să fie În mod permanent „cu-și-pentru-alții”, să-i simtă pe ceilalți alături de ea. Dar această nevoie de „a-fi-Împreună” este extrem de complexă. Ea trebuie Înțeleasă ca o trebuință sufletească, morală și spirituală. Intimitatea, considerată În sensul acesta, este aspectul interior al Întâlnirii, cea care permanentizează Întâlnirea ca durată. În plus, intimitatea este absolut necesară, Întrucât ea contribuie la completarea, formarea și desăvârșirea persoanei umane, la progresul acesteia. Din
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
opțiunea liberă de a alege sau de a adera la un anumit model. Tipul moral de personalitate este rezultatul imitației unui model, fie că este vorba de o imitație mecanică, având la bază pulsiunile instinctuale, respectiv nevoia satisfacerii imediate a trebuințelor fundamentale, fie că este vorba de o imitație voluntară, În timp, de natură spirituală, aleasă În mod liber și conștient de către individ. Rezultă În mod clar faptul că tipurile morale sunt rezultatul imitării unor modele aflate la dispoziția persoanei. Adoptarea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Cetatea creează, prin viața În comun, anumite relații interumane specifice. Spre deosebire de viața În natură, viața În cetate se desfășoară sub semnul legilor sociale și al normelor morale, culturale și spirituale. În natură, conduitele și relațiile interumane erau dominate de satisfacerea trebuințelor primare, fundamentale, de pulsiunile inconștientului. Cetatea va conferi Însă omului o nouă dimensiune sufletească și morală, care-l va conduce de acum Înainte În toate acțiunile sale, concentrate În supraeul moral. Acesta va reprezenta instanța de cenzură, care va exercita
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
repede la suflet, o să mă deranjeze apropourile, fluierăturile imbecilului.., dar...”. Adevăratul motiv care a declanșat comportamentul inculpatei se pare că a fost de natură inconștientă, și anume nevoia ei de recunoaștere, de acceptare, de valorizare din partea mamei, de fapt acele trebuințe de care ea în procesul de structurare a personalității nu a beneficiat. Bineînțeles că viața de calvar din trecut continuă: „Totul era ca în trecut, nimic nu se schimbase, doar că acum nu mă mai bătea , slăbise, nu mai avea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și surorile au doar trei-patru clase absolvite ,,așa era obiceiul în sat...”, băieții învățând de la tată obiceiurile ancestrale pentru a deveni și ei producători și cultivatori ai pământului, iar fetele au învățat să țeasă, să coasă și să asigure satisfacerea trebuințelor menajere ale familiei. Părinții și-au crescut copiii în spiritul respectului, stimei față de oameni și a fricii față de Dumnezeu. Li s-au transmis de către părinți principii, norme, reguli morale și religioase necesare integrării și dezvoltării lor optime în viața familială
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
sociolog, psiholog etc.) și persoanele cu tulburări mentale, se realizează eliminarea barierelor sociale și mentale, tocmai prin redefinirea acestor relații, considerându-se că bolnavul psihic nu este „străinul” freudian sau „celălalt” - exclusul lacanian, ci este o ființă umană cu nevoi, trebuințe și care trebuie privită cu demnitate, ca oricare altă ființă umană. Strategiile de intervenție ale asistenței sociale pun în valoare potențialul terapeutic al comunității, respectiv al familiei, al grupului de prieteni și al grupului de muncă, în refacerea potențialului psihic
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
care au grijă de sănătatea lor de obicei trăiesc mai mult, sunt fericiți și se mențin activi o perioadă îndelungată. Sănătatea este înțeleasă „atât ca o stare individuală, cât și ca o stare colectivă (a unei națiuni), atât ca o trebuință, cât și ca un drept, atât ca un scop ce trebuie atins de către individ, cât și ca un obiectiv politic ce trebuie realizat de către stat, sănătatea fiind o componentă indispensabilă a dezvoltării sociale” (Lupu, Zanc, 1999, p. 57). Așadar, sănătatea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
unei atitudini de luptă pe care o găsim în cele mai vechi activități corporale ludice și sportive și care se păstreză în forme diversificate. Într-un tablou al motivelor activităților sportive vom găsi - după Epuran (1976) - la loc de cinste trebuința, nevoia sau tendința omului de a-și manifesta calitățile personale, de a se dovedi puternic și îndemânatic, isteț și rapid. Nevoia de performanță și de succes, precum și de aprobare, de putere sau teama de eșec nu caracterizează numai activitatea sportivă
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
învățătii, Epuran (1975) îi prezintă ca fiind: a) motivația- consideră că în prim-plan trebuie să se situeze factorii interni, atitudinali și motivaționali, care sunt hotărâtori în învățarea umană. Motivația este chiar temeiul explicativ al învățării, fiind legată de anumite trebuințe însemnate pentru individ, recompensa ori sancțiunea fiind foarte importante. În activitățile corporale de tip competitiv motivația are un rol esențial; b) întărirea - atât recompensele, cât și pedepsele influențează învățarea. Întărirea răspunde efectului atingerii unui obiectiv care satisface motivele; c) stabilirea
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
în mod necesar coordonarea socială și o înțelegere de bază a relațiilor sociale. În cazul jocurilor, regulile și regulamentele sunt impuse de grup, iar structura conducătoare rezultă din organizarea colectivă. După Epuran (1976), caracteristicile jocului sunt: activitate naturală, izvor al trebuințelor firești de mișcare și activitate, de manifestare și evidențiere a calităților ființei umane; activitate liberă, lipsită de constrângere, în care primează inițiativa jucătorului, dorința și nevoia lui de a se juca; activitate spontană, ivită din însăși nevoile ființei umane, din
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
atractivă, capabilă să producă mari satisfacții, începând cu plăcerea senzorială și terminând cu încordările și relaxările care însoțesc jocurile periculoase; activitate totală, angajând întreaga ființă, toate funcțiile ei psihice (perceptive, volitive, afective, imaginative, motrice etc.); activitate dezinteresată, care urmărește satisfacerea trebuințelor de ordin psihic, în vederea trăirii bucuriei activității autonome și gratuite; activitate recreativă, compensatorie, caracterizată prin destindere și distracție. JOC DIDACTIC - Constituie o formă de joc ce combină armonios elementul instructiv și educativ cu elementul distractiv și de bună dispoziție; o
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
a obține rezultate care să-i dea satisfacție pentru activitatea depusă, iar pacientului, pentru rezultatele obținute. Omenia - potrivit lui Baciu et al. (1981), a fi omenos înseamnă și „a dori binele”, „a face bine”, adică a ieși în întâmpinarea nevoilor, a trebuințelor, intereselor și dorințelor pacienților. A-i ajuta să dobândească satisfacții, mulțumire, bucuria revenirii la o stare cât mai bună. Simțul măsurii constituie una din trăsăturile importante ale activității în cadrul procesului de recuperare. Kinetoterapeutul trebuie să aibă bine conturate aspectele legate
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
motivelor (fenomene psihice care au un rol esențial în declanșarea, orientarea și modificarea conduitei) care determină un act, o conduită; ansamblul de stimuli înnăscuți sau dobândiți, conștientizați sau neconștientizați, interni sau externi, care se află la baza comportamentului uman; atracții, trebuințe, afecte, interese, intenții, idealuri care determină și susțin energetic realizarea unor anumite acțiuni, fapte, atitudini și conduite. Motivația este una dintre cele mai importante variabile intermediare care se interpun între stimuli și reacții și îndeplinește funcții multiple în contextul conduitei
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
formele de stres psihic prin suprasolicitare sau subsolicitare fizică și intelectuală). M. Golu (1972) definește stresul psihic ca o stare de tensiune, încordare și disconfort determinată de agenți afectogeni cu semnificație negativă, de frustrarea sau reprimarea unor stări de motivație (trebuințe, dorințe, aspirații), de dificultatea sau imposibilitatea rezolvării unor probleme. Stresul se caracterizează prin modificări hormonale intense, secreție masivă de adrenalină. Se produc, de asemenea, modificări morbide (hipertensiune, ulcere gastrice etc.). Există stres de suprasolicitare, dar și stres de subsolicitare; un
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
dificultate persoanele din jur; întregul corp se află într-o stare de decontracție; chiar dacă răspunde la unele solicitări, acestea sunt executate ca și cum ar asista la acțiuni asupra altei persoane; se constată absența dorințelor și a intereselor pentru cele mai elementare trebuințe; nu se pot obține răspunsuri coerente și clare despre starea sa generală; discuțiile sunt unilaterale, iar răspunsurile pot fi prin mișcări din cap sau direcționate cu mâna sau pot fi monosilabice. TREMUR (de la tremura < lat. tremulare) - Mișcare involuntară manifestată sub
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
forța de atracție sau de respingere exercitată de orice fel de obiecte asupra subiectului. Anumite justificări obiective dobândesc valențe pozitive sau negative corespunzătoare sau nu necesităților specifice de hrană, cunoaștere, contemplare artistică, mișcare etc. Valența se modifică în funcție de dinamica satisfacerii trebuințelor, deci reprezintă starea tonusului afectiv bazat pe o întemeiere obiectiv-subiectivă. VALGUS (latinism) - Devierea unui membru sau segment de membru în afara axului longitudinal normal al corpului; de exemplu, genu valgum, diformitate a genunchiului, constând în devierea gambei în afară față de axa
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
NECULAI îmi aduc bine aminte din vremea când s-au oploșit la noi Neculai, Costache și Ion. într-o bună zi ne-am trezit în ogradă cu dânșii, laolaltă cu paserile și alte vietăți. Bunicul avea trebuință, ca om de încredere la moară, de Costandin, un oltean pripășit care se însurase cu Aglaia. Femeia era din partea locului. Când se schimba rândul la măcinat, Costandin bătea cu lopata în coș iar dacă omul de la ladă se arăta prea
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
căci toate mințile ajungeau aici instinctiv, dar astfel eu nu ajungeam înapoi în corpul meu, ci în mintea altcuiva. Iar eu nu am nevoie de așa ceva acum! Oare locul ăsta e pe Pământ? Adică... stai puțin! Dacă eu nu am trebuință de un corp, iar el dispare imediat ce conștientizez acest lucru... atunci această dimensiune nu se supune acelorași reguli ca lumea din exterior! La urma urmei, sunt în Oceanul Timpului și am ajuns aici prin mintea cuiva! Deci nu există materie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
rapoartele ce le veți adresa guvernului, punctele următoare: situațiunea geografică și etnografică, starea și posițiunea fiecăria din populațiunile regnicole, forma administrațiunii, modul perceperii veniturilor și a rămășițelor, instituirea de biurouri vamale pe fruntaria despre Bulgaria, lucrările publice de mai nemerită trebuință, școle publice de înființat, punturile de trecere între ambele țermuri ale Dunărei, în fine, tote deslușirile necesare pentru desăvârșita cunoascere a Dobrogei. Avem nevoe de tote aceste sciri spre a le supune Camerelor la întâia lor convocare. Domnul Stoianovici, delegat
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
din Dobrogea, "au a fi aprobate de guvern", ulterior, trebuind să fie aprobate de către parlament 626. La articolul 42 al legii se prevedea că "la finele fie cărei sesiuni ordinare, au dreptul a adresa Domnului, prin o deputăție, espunerea tutulor trebuințelor, îmbunătățirilor și plângerilor județelor lor"627. Același articol precizează faptul că "această facultate se dă consilielor județene din Dobrogea până la regularea representațiunei ei în sânul Parlamentului român"628. Articolul 43 prevede că nicio hotărâre a consiliului județean "nu se pote
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]