40,073 matches
-
Destin în parte. 1011. Cine poate ruga fulgerul inimii să lumineze adevărul vieții? 1012. Cine poate întreba, intrebarea de:"a fi" ca sa-si obțină un raspuns? 1013. Nu-ți acoperi privirea cu viitorul ce-ți va aduce moartea ci vezi trecutul ce-ți uită viața. 1014. Care până nu-și are aripa ei spre a zbura dincolo de orice gând amar al acestei lumi? 1015. Ce ne-am face fără verbul a vrea în această lume cu voință iluzorie? 1016. Cel ce-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
foarte politicos și măsurat la vorbe, dar categoric în fapte, a deschis ușile pe unde s-a putut pentru a obține rezultatele dorite numai intru binele altora, mișcând munții din loc dacă a fost nevoie. Nu știam mai nimic despre trecutul dramatic care i-a format personalitatea acestui om și cum a putut substitui ură ce putea fi stârnita de suferințele anilor grei de pușcărie comunistă, cu iertare și dragoste de oameni; cum i-a rămas neatins sufletul , aceasta nestemata pe cale
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
lucrurile: Secretul Genezei (X) Misterul Elementelor (Y) Misterul Energiilor (Z) Femeia (Y) Fericirea (X) Dragostea (Z) Omul (X) Viața (Y) Creația (Z) XYZ XYZ XYZ Nimic mai simplu decât aceste „Adevăruri simple!” Parabole și alegorii, informații esoterice și istorii reale, trecut și viitor, intratereștri și extratereștri, Pământul și Omul, Omul și Dumnezeu, Energie! Antagonice, vizibile și invizibile, Densități și Vibrații, împletite în trei - că părul femeii - ca să țină, si apoi, împletite iar în trei, ca să dea 9 (NOUĂ) și să ne
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
footnote>, este ceva mistic<footnote Olivier Clément, op. cit., p. 73. footnote>, de aceea, în cadrul ei, nu este îngăduit senzualismul (urmărirea exclusivă a atracțiilor care apar de pe urma simțurilor<footnote V. V. Zenkovsky, op. cit., p. 23. footnote>. În această ordine de idei, în trecut, dar cu atât mai mult în zilele noastre, căsătoria nu are sens decât în credința în Hristos, în Evanghelie<footnote Olivier Clément, op. cit., p. 73. footnote>. Sfântul Apostol Pavel arată că și în căsătorie, soții sunt datori de a petrece
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
primesc canonul pentru păcatul pe care l-au săvârșit, pedeapsa urmărind ținerea în frâu a slăbiciunii speciale a fiecăruia, manifestată în cauza care l-a făcut pe fiecare să păcătuiască<footnote Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Mărturisirea păcatelor și pocăința în trecutul Bisericii, în rev. Biserica Ortodoxă Română, nr.3-4/1955, p. 221. footnote>. De aceleași ispite pe care le-au avut atunci protopărinții suntem atacați și noi astăzi: pofta ochilor, pofta trupului și trufia vieții. Mărul era frumos la vedere - pofta
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
dizarmonia cu natura, la fel. Deci trebuie să le socotim nu numai urmări ale păcatului strămoșesc, slăbiciuni intrinsece ale naturii pure, rămasă prin căderea lui Adam fără har, ca urmări ale unor atitudini păcătoase ale protopărinților sau ale noastre din trecut, ci ca având și un caracter de atitudine păcătoasă prezentă. Dar nu le putem socoti nici numai păcat prezent, ci și urmări ale păcatului, deci putându-se curăța prin Dumnezeu de aspectul de păcat. Ele au o legătură de cauzalitate
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, GNO, 60. footnote>. Frumusețea miresei exprimă metaforic mântuirea de la păcat și, prin urmarea lui Hristos, sufletul păcătos sporește în frumusețe. Ca și scriitorul bisericesc Origen, Sfântul Grigorie asociază întunecarea sufletului cu păcatul din trecut: „Viața mea de dinainte a creat acest aspect întunecat (ζοφωδες)”<footnote Ibidem, 61. footnote>. Deși păcatele din trecut ale sufletului influențează existența sa prezentă, sufletul rămâne totuși frumos datorită faptului că rabdă „să fie iubit de dreptate”. Urmele păcatului din
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
prin urmarea lui Hristos, sufletul păcătos sporește în frumusețe. Ca și scriitorul bisericesc Origen, Sfântul Grigorie asociază întunecarea sufletului cu păcatul din trecut: „Viața mea de dinainte a creat acest aspect întunecat (ζοφωδες)”<footnote Ibidem, 61. footnote>. Deși păcatele din trecut ale sufletului influențează existența sa prezentă, sufletul rămâne totuși frumos datorită faptului că rabdă „să fie iubit de dreptate”. Urmele păcatului din suflet nu îi pătează frumusețea, pentru că aceste urme nu fac decât să indice un semn al vieții sale
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
sufletului influențează existența sa prezentă, sufletul rămâne totuși frumos datorită faptului că rabdă „să fie iubit de dreptate”. Urmele păcatului din suflet nu îi pătează frumusețea, pentru că aceste urme nu fac decât să indice un semn al vieții sale din trecut, și nu realitatea prezentă. Sfântul Grigorie zice: „Deși am fost înnegriți prin păcat, Dumnezeu ne-a făcut strălucitori (φωτοειδεῖς) și iubitori prin slava Sa strălucitoare”<footnote Ibidem, 61. footnote>. Aici, Sfântul Părinte aplică dualitatea întuneric lumină la transformarea soteriologică. Întunecimea
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
își făcea datoria de a anunța localnicilor adormiți, orele nopții, într-un constum ca de pe vremea lui Martin Luther, cu lanternă, paloș și cu corn lung, urmat fiind de un credincios patruped. Mai ales în nopțile cu lună, vraja evocării trecutului era deplină. Mi-aduc aminte că tot într-una din nopțile acelea, bietul păzitor băuse cam mult din bunul vin de Cristian și la un moment dat semnalul cornului sună miezul nopții, însă în loc de 12, fuse de această dată 27
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
La București mare fierbere și întrunirti politice. Țara cerea intrarea în război contra ungurilor. Cu greu ținea piept furtunii, întocmai ca un vechi stejar, bătrânul și înțeleptul rege Carol, care nu vedea o intrare posibilă decât alături de puterile centrale. Din trecut învățase să fie prudent și să n-acorde încredere muscalului fățarnic, care numai prieten nu ne-a fost și nu ne va fi niciodată. La Sinaia, în 14 septembrie, marele și bunul suveran inchide ochii pentru vecie. Emoțiile și decepțiile
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
ne depărta prea mult de București. Vechea mănăstire care servea pe vremuri de reședință de vară a voievodului Matei Basarab era un loc de predilecție al plimbărilor mele, asemenea și marele lac (așa-zis fără fund), unde una din domnițele trecutului și-a pierdut viața împreună cu tot echipajul și suita sa, pe o vreme de furtună înfricoșată. Reîntoarsă la București în luna septembrie, sunt rugată să cânt în festivalul dat la Ateneu în folosul poetei Maria Cunțan, care refugiată din Ardeal
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
în patria tânărului prinț. A fost o despărțire grea între prințesă și amicele ei dragi. Și grea de asemena a fost despărțirea ei de țara pe care o iubea cu frenezie. O aștepta un popor necunoscut, însă cu un mare trecut de glorie. „Elisabeth mit ihrem klassischen Gesicht passt in dissem slavischen Lande” îmi spuse într-o zi regina noastră! Însă marea suferință ce o aștepta acolo nu oputea prevedea nimeni dinainte. Plecarea viitoarei regine a Greciei lăsă un gol atât
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
sa actuală de bunătate, chiar dacă deosebit de mare și de perfectă, reprezintă numai începutul unei stări mai transcendente, mai bune. Cuvintele Apostolului Pavel se verifică astfel: a te întinde (ἐπέκτασεως) spre ce îți stă dinainte se asociază la uitarea realizărilor din trecut (Filip. 3, 13). Binele care este superior celui deja atins reține atenția celor care participă la el, nepermițându-le să se întoarcă spre trecut; bucurându-se de ce este mai meritoriu, amintirea lor despre lucrurile inferioare este ștearsă<footnote Ibidem, 174
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
din moment ce ceea ce descoperă Mirele este mai minunat decât descoperirile miresei de dinainte. Astfel, Sfântul Apostol Pavel a murit în fiecare zi (1 Cor. 15, 13) pentru că, în toate momentele, el s-a împărtășit de o nouă viață, fiind mort pentru trecut și uitând lucrurile anterioare. Concluzionând, putem sublinia că, dacă desăvârșirea deplină este Dumnezeu, Care e nemărginit „urmează în mod necesar că și dorul celui ce caută să participe la El va fi tot pe măsura nesfârșitului și nu va cunoaște
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
lume văzut și în secțiune este o ipostază, concretă, a haosului. Îmi pare că Winnie apare de sub pămînt, din caldarîmul unei străzi vechi cu pietre cubice care desenează un cerc ce se strînge în jurul taliei sale. Acolo, dedesubt, sînt măruntaiele trecutului ființei sale, care se amestecă cu cele ale ființei mele, ale celuilalt, obiecte reziduale, memorie reziduală, straturi care ne alcătuiesc, pe care le purtăm cu noi, pe care, cineva, cîndva, dacă vrea, le poate observa. În secțiune, fragmentar, depinde de
Șoaptele măștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10023_a_11348]
-
stat în umbră aproape 100 de ani. Vermeer a fost redescoperit în secolul al XIX-lea. Importanța lui Caravaggio pentru istoria artei a fost cu adevărat afirmată de-abia în secolul al XX-lea... Astăzi, mai mult ca oricând în trecut, instituții culturale, în dorința lor permanentă de a atrage publicul și curatori în căutarea gloriei unui Thoré-Burger, , descoperitorul" lui Vermeer, scotocesc mereu lista artiștilor ,uitați" în căutarea unor noi teme de expoziții. Unele dintre alegeri sunt greu de explicat și
Reconsiderări by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/10026_a_11351]
-
acestei concepții organice în muzica întregului secol al XIX-lea îl valorizează pe compozitor ca un punct nodal, o sursă sau o intersecție conceptuală, justificând și legitimând cu de la sine putere imaginea „beethovenocentrismului” lui Ivan Ivanovici Sollertinski. Prin raportarea la trecut, Beethoven se prezintă ca un prim practicant al concepției organice, în opoziție cu întreg trecutul retoric-polifonic al Renașterii și Barocului muzical. Prin raportarea la viitor, el se prezintă fie în calitatea lui de „prevestitor”, fie în calitatea lui de compozitor
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
un punct nodal, o sursă sau o intersecție conceptuală, justificând și legitimând cu de la sine putere imaginea „beethovenocentrismului” lui Ivan Ivanovici Sollertinski. Prin raportarea la trecut, Beethoven se prezintă ca un prim practicant al concepției organice, în opoziție cu întreg trecutul retoric-polifonic al Renașterii și Barocului muzical. Prin raportarea la viitor, el se prezintă fie în calitatea lui de „prevestitor”, fie în calitatea lui de compozitor deja romantic (dat fiind și paralelismul cu existența lui Franz Schubert), impunând organicismul drept doctrină
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
notează: „Succesiunea lineară nu trebuie să ocupe o astfel de poziție centrală în studiul istoriei. Ea scoate în evidență continuitatea directă, cauzalitatea și evoluția, care sugerează o moștenire comună și o linie continuă a descendenței. Pe scurt, istoria este studiul trecutului, însă nu neapărat a unui trecut liniar.”<footnote Marcia Citron, op. cit., p. 216: „Linear succession need not occupy such a central position in the study of history. It emphasizes direct outgrowth, causality, and evolution, which suggest a common heritage and
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
ocupe o astfel de poziție centrală în studiul istoriei. Ea scoate în evidență continuitatea directă, cauzalitatea și evoluția, care sugerează o moștenire comună și o linie continuă a descendenței. Pe scurt, istoria este studiul trecutului, însă nu neapărat a unui trecut liniar.”<footnote Marcia Citron, op. cit., p. 216: „Linear succession need not occupy such a central position in the study of history. It emphasizes direct outgrowth, causality, and evolution, which suggest a common heritage and a continuous line od descent. [...] In
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
doilea rând, exclude cu desăvârșire posibilitatea unei abordări sintetice, una ce ar încadra particularitatea într-o imagine de ansamblu mai amplă. În egală măsură, focalizându-ne asupra detaliilor caracteristice, s-ar putea omite potențialitatea unor posibilități fecunde de reformulare a trecutului în termenii prezentului. 3.4. Colajul de stiluri drept concepție hiper-stilistică Postmodernismul reprezintă o ultimă perioadă istorică în care mai pot fi recunoscute caracterele generice a ceea ce, prin convenție, poate fi identificat și legitimat drept concepție stilistică. Sunt importante două
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
însă oricât de mult ar consuna acesta cu o tendință majoră a postmodernismului în general, semnificația termenului se situează în opoziție cu detașarea neimplicată a atitudinii recuperative postmoderne și se prezintă drept o recuperare implicată, printr-o asumare organică a trecutului. Dacă Luciano Berio prezintă un șir de imagini caracteristice ale tipologiilor stilistice, făcând-o într-un mod detașat și distanțat deopotrivă, prin însuși modul de selecție și inserare în propriile lucrări, Alfred Schnittke le reprezintă, recuperându-le nu doar ca
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
atât de caracteristicile pentru compozitor, ci reluări, autocitări, reveniri la imaginile și materialul unor lucrări mai vechi, o elaborare nouă, regândită a acestora. Al optulea și al paisprezecelea dintre cvartete, a Cincisprezecea simfonie - acestea reprezintă intersecții temporale foarte originale, unde trecutul leagă relații noi cu prezentul, invadând, similar cu stafia tatălui lui Hamlet, realitatea muzicală și formând-o. Însă, atunci când la Șostakovici imaginile trecutului muzical personal se întâlnesc în colaje cu imagini din istoria muzicii, apare un efect uimitor al obiectivării
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
Al optulea și al paisprezecelea dintre cvartete, a Cincisprezecea simfonie - acestea reprezintă intersecții temporale foarte originale, unde trecutul leagă relații noi cu prezentul, invadând, similar cu stafia tatălui lui Hamlet, realitatea muzicală și formând-o. Însă, atunci când la Șostakovici imaginile trecutului muzical personal se întâlnesc în colaje cu imagini din istoria muzicii, apare un efect uimitor al obiectivării, a convertirii individualului la universal, și în acest fel este soluționată cea mai mare problemă existențială a artistului - înrâurirea lumii prin contopire cu
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]