2,886 matches
-
și mare. Agricultura. Terenul arabil este cultivat în proporție de 80%. Australia este un important producător și exportator de produse agricole. Culturile principale: grâul, ovăzul, orzul. Fructele cultivate sunt: fructele de pădure, mere, struguri, banane, ananas și citrice. Resurse agricole: trestie de zahăr, floarea-soarelui, porumb, mei, sorg, semințe de in, tutun, rapiță, arahide, soia, cartofi, tomate ș.a. Agricultura este orientată spre creșterea animalelor. Se cresc ovine (Australia ocupă locul I pe glob) bovine pentru lapte, carne. Australia ocupă locul I pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
în Africa. Este cel mai mare exportator mondial de fosfați naturali, pirite, plumb, mangan, minereu de fier ș.a.; au fost descoperite zăcăminte importante de petrol și mai ales gaze naturale. Resurse agricole: grâu, porumb, orz, orez, sorg, sfeclă de zahăr, trestie de zahăr, tutun, ceai, floarea-soarelui, bumbac, plută ș.a. Resurse naturale: fosfați, baritină, sare, zinc. Relații internaționale: Marocul are relații diplomatice cu circa 100 de state. Relațiile Marocului cu România Miron Costin, Grigore Ureche și Dimitrie Cantemir au furnizat, în lucrările
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Columb la 28 octombrie 1492, în timpul primei sale călătorii spre Lumea Nouă. Cuba a fost ocupată în anii 1511-1512 de spanioli, care au exterminat populația amerindiană și au adus, în secolele XVI-XVIII, sclavi negri din Africa pe plantațiile de tutun, trestie de zahăr și cafea ale insulei. Cuba a fost prima colonie a Spaniei în America. Prin Tratatul de pace de la Paris din 10 decembrie 1898, care a încheiat războiul hispano-american, Spania a renunțat la suveranitatea asupra Cubei care și-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Prăbușirea sistemului socialist în Europa de Est, după anul 1989, reducerea sprijinului acordat de U.R.S.S., înăsprirea embargoului impus de S.U.A. au agravat criza social-economică și politică a Cubei. Economia Cubei se bazează pe agricultură (1/4 din populația activă) prin monocultura trestiei de zahăr ocupând locul 3 pe glob și fiind cel mai mare exportator de zahăr, în special în C.S.I. cca. 5 milioane tone anual. Creșterea animalelor (în principal bovine) este bine dezvoltată. Posedă variate resurse minerale, îndeosebi nichel (locul 4-6
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
schimburile comerciale. În cadrul acestora, principalele mărfuri livrate de România erau: produse ale industriei construcției de mașini, uleiuri minerale, produse agro-alimentare, ale industriei chimice ș.a., iar Cuba livra: zahăr, melasă, minereuri, băuturi etc.; Cubei i-au fost livrate vagoane destinate transportului trestiei de zahăr, linia de ciment construită la uzinele românești de specialitate care funcționa la Fabrica "Jose Mercerova" din Santiago de Cuba, grupurile de foraj de la centrul petrolier Guanabo, tractoarele pentru culturile de trestie de zahăr, camioane etc. De-a lungul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
i-au fost livrate vagoane destinate transportului trestiei de zahăr, linia de ciment construită la uzinele românești de specialitate care funcționa la Fabrica "Jose Mercerova" din Santiago de Cuba, grupurile de foraj de la centrul petrolier Guanabo, tractoarele pentru culturile de trestie de zahăr, camioane etc. De-a lungul anilor, au avut loc și alte vizite ale unor personalități ale vieții politice și economice, precum G. Rădulescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri din România, la 19-26 noiembrie 1967, care a examinat posibilitățile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
forțele armate naționale. Economia țării are puține resurse minerale (mici zăcăminte de aur, cupru, bauxită, rezerve de hematită și de sulf). Sarea se obține din evaporarea apei de mare. Agricultura este specializată în culturi de cacao, cafea, bananieri, ananas, papaia, trestie de zahăr, porumb, fasole și cartofi. Se cresc vite pentru produse lactate. Industria electronicelor se dezvoltă rapid, fiind cea mai importantă ramură industrială, alături de turism, ajutat de stabilitatea socială și resursele oferite de mediul înconjurător. Industria prelucrătoare ocupă 25% din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
asiatică. Economia Peru este bazată pe industria minieră și agricultură; dispune de bogate și variate resurse minerale, dintre care mai bine valorificate sunt: argintul (locul 2 pe glob), cuprul (unul din principalii exportatori mondiali), zincul, aurul; se cultivă bumbac, orez, trestie de zahăr, porumb (baza alimentației populației); până în anul 1972, Peru a deținut supremația mondială în domeniul pescuitului (cea mai dezvoltată industrie a făinii de pește). Relațiile României cu Republica Peru Evenimentul epocal al descoperirii Americii în 1492 a fost cunoscut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
am constatat că sînt două haplea ce n-a văzut Parisul. Nu am fost impresionat de ele ca femei, ci doar de imensele cantități de hrană care încăpeau în pîntecuțele lor mici și delicate, ascunse în niște corpușoare ca niște trestii. Amabilitatea și zîmbetele lor nu diminuau frica mea de a invita la o masă două așchii asiatice, capabile să-mi mănînce și părul din cap. Momente pline de haz am trăit și la o masă cu VIP-uri foarte VIP
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ca o floare de mac printre buruieni și avea un corp strașnic de bine plămădit, că noi, băietanii, ne înghesuiam să-i facem curte. Cînd plînsetele în casa Anghelinei erau în toi, numai ce își face intrarea, plecat ca o trestie în vînt ca să poată intra pe ușă, moș Vasile. După ce s-a dumirit moșul de ce se plînge, a găsit și soluția. Ileana va duce în față Sfînta Cruce. Ferească Dumnezeu, eu nu mă duc deloc! Abia atunci pricepe moșul cîte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Privesc cum, cu o ușurință de maimuță, un om se cațără pe gard și apoi coboară pe un arbore mai apropiat. După el vine altul. Un al treilea așteaptă în stradă. Toți sînt negri ca smoala. Înăltuți și subțiri ca trestiile. Nu știu dacă trebuie să-mi fac simțită prezența și un timp oscilez între a acționa într-un fel sau în a aștepta. Optez pentru a doua variantă. Cei doi cărau cu ei o plasă plină cu pietre. Cu îndemînare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
566 În colecția Epica au apărut: Dumitru Tomorug, Hotarul zeilor Romel Moga, Drumul regăsirii Constantin Pîrîială, Cuib de litere * Programul cu suedezii pentru copii pentru mamele minore. 1 Prietenă * O cină amicală. * cerul meu ** stăpînul meu * macetă, cuțit pentru tăiat trestia de zahăr * Zeu africano-cubanez care prezice viitorul. * o femeie * o prostituată * "este pămîntul cel mai frumos pe care ochii omenești l-au văzut". * nganga = numele unui recipient care conține resturi umane, de diverse animale, ramuri, rădăcini, ierburi, diferite feluri de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
negentropia, puritatea. Urmându-i exemplul, prefer rezolvarea problemelor românești pe calea negentropică, adică În cadrul unui stat unitar, chiar cu granițe spiritualizate, decât pe calea entropică, degradată, În cadrul unei puzderii de regiuni. „Radiosfera“, 7 martie 1997, ora 11,25 9. Poate trestie, dar sigur femeie Femeia inspiră - binele, poate și răul. De asta cultura și istoria umanității Îi este datoare aproape În totalitate; măcar pentru că toate cele nouă muze sunt femei, respectiv pentru că a existat o Elenă din Troia. De ce să nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
reprodus prototipul, e proteina: se deosebește de la o poștă carnea, de exemplu, de proteina vegetală, a fasolei ori ciupercii și, Încă mai mult de aceea industrială, din petrol. Cel mai ușor de copiat sunt zaharurile, ale căror prototip, zahărul din trestie, e chimic identic cu acela din sfeclă, arțar zaharat ori porumb zaharat. La mijloc sunt grăsimile. Firesc, căci ele conțin mai mulți acizi grași, oarecum aceiași, dar În proporții diferite, caracteristice sursei lor. Aici, asemenea laptelui matern, prototipul e uleiul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
dintre cei dintâi prieteni patrupezi ai noștri, dar și bună parte din izlazul altor prieteni necuvântători, adică iarba; meiul care ne-a susținut și vegheat devenirea noastră, a românilor, ca popor; legume, precum ceapa, usturoiul, sparanghelul; zahărul și romul, prin trestia de zahăr; uleiuri de palmier, dar și băuturi, din palmier ori din agavă. În privința condimentelor, adică pervertitoare ale gustului, implicit a relației firești cu realitatea, acest grup de plante e mai Înțelept, adică zgârcit: vanilia, ghimberul, șofranul, usturoiul, ultimul fiind
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nu ne oferă aici, cel mult paiele din chirpici; dar În Orient, bambusul a creat o civilizație, dând orice, de la rogojină și casă până la sabie și chiar hrană. Și poate ne vine chef de joc, În sunetul naiului confecționat din trestie, de miticul Pan dar și de concreții geți priviți de Ovidiu... Unele dintre monocotiledonate sunt plante textile, precum americanele Yucca sau Carludovica palmata, materia primă a cunoscutelor pălării de Panama. Altele, precum brândușa de toamnă, șofranul, exotica Curcuma și chiar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de când lumea, trebuiau scrise, tot monocotiledonatele au oferit cel mai vechi suport, papirusul; și pe cel de astăzi, hârtia, din paie ori stuf, iar În Orient, cea mai bună, din paie de orez. Și unealta, strămoșul faraonic al stiloului, din trestie. Tot ele ne satisfac nevoia de exotic, ca hrană ori frumos: banana, ananasul, curmala, nuca de cocos, respectiv orhideele, care exemplifică și o prietenie inseparabilă: anume, exercitând o acțiune reductivă deosebit de intensă asupra mediului, caracteristică grupului monocotiledonatelor, orhideele au nevoie
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
apa adunată În pețiolul frunzelor. Să nu uităm mediul. Ele, monocotiledonatele, nu uită. Ca ultimă expresie a evoluției vegetale, ele au o acțiune negentropică, opusă deci aceleia entropizante a omului, de invidiat. Monocotiledonatele bălților - acele stații de epurare naturale - anume trestia, papura, rogozul, dar și cea mai mică plantă cu flori - lintița -, au nevoie pentru asta doar de Soare și de a fi lăsate În pace. Și tot ca ultimă expresie a evoluției vegetale, ele oferă viitor planetei, pentru că evoluția nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a preoților și a luptătorilor, forțând pe aceia aflați acolo să le ocupe pe celelalte două: lucrători și sclavi. În compensație, de parcă n’ar fi fost loc, câteva plante și-au luat rădăcinile pe spinare, tentând Europa... Una a fost trestia de zahăr. Deși o insidioasă dulce, ea n’a putut ajunge aici: s’a ciocnit de o alta, tot dulce, sfecla, undeva pe țărmul răsăritean al Mediteranei. Și, ca la biliard, trestia a deviat spre Africa de nord, iar sfecla
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
rădăcinile pe spinare, tentând Europa... Una a fost trestia de zahăr. Deși o insidioasă dulce, ea n’a putut ajunge aici: s’a ciocnit de o alta, tot dulce, sfecla, undeva pe țărmul răsăritean al Mediteranei. Și, ca la biliard, trestia a deviat spre Africa de nord, iar sfecla a ricoșat spre Europa unde, după o existență nu prea spectaculoasă, abia În pragul secolului XIX, avea să devină cu adevărat „de zahăr“ și, așa cum o știm, albă; căci până atunci fusese
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
viitor - spuneți-i dvenirea Lumii -, dar cu o față Întoarsă spre trecut - spuneți-i rădăcină sau temelie. Poate e nevoie și de o floare - ale sale, dintru ale sale. Motiv pentru care eu pun mereu Ziua mediului În relație cu trestia, aceea cu „coama“ legănată de adierea vântului, același care-i vălurează apa de la picioare, căci această zi Înseamnă sau trebuie să Însemne În primul rând protecția sărbătoritului pentru a nu deveni un comemorat. Iar această plantă o face În mod
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
e doar aparent bătrână și asta În sensul nostru obișnuit, că timpul Îmbătrânește... De fapt ea e o mămică cât se poate de tânără, căci știe să dea timpul Îndărăt, adică să transforme entropia În negentropie, Întinerind. Și iar la trestie, ca o dovadă că Natura are și copii cuminți... Eu o iubesc, deși a fost o vreme când, ignorant, am greșit față de ea: Natură sau poate trestie. Ca și Descartes, care vedea În jur doar mecanisme: pârghii, roți, scripeți... mai
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
dea timpul Îndărăt, adică să transforme entropia În negentropie, Întinerind. Și iar la trestie, ca o dovadă că Natura are și copii cuminți... Eu o iubesc, deși a fost o vreme când, ignorant, am greșit față de ea: Natură sau poate trestie. Ca și Descartes, care vedea În jur doar mecanisme: pârghii, roți, scripeți... mai simple sau mai complexe. Printre formule, grafice, legi, nu și suflet, mea culpa. Și, cum „tot pățitu-i priceput“, subliniez doar că „Înțeleptul Învață din greșelile altuia“ și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
îl mâna la dezlegarea misterului. Ce taine o fi ascunzând pădurea care-și bate frunza lin97? Cum o fi arătând zâna cea bună despre care se spune că ar apărea noaptea pe lună plină, în luminiș de lângă baltă, unde saltă trestia înaltă 98? La început, se bănuiește că raidurile înspre lac și pădure le făcea însoțit de Ilie, fratele mai apropiat vârstei sale. Desigur, ele au fost o vreme joacă nevinovată de copii în escapade diurne, când amândoi uitau că trebuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cât de adânc protejate stau urzelile acestora, încât este de mirare cum de n-au devenit și ele mature. Dar, într-un fel, au devenit. Într-un singur fel: acela al operei, în ochiul pădurii, Trece lebăda pe ape,/ Între trestii să se culce 110; deasupra, luna pe cer trece și ea sfântă și clară 111; veșnic, codrul este bătut de gânduri 112. Copilul aude sunetul cornului, care-i induce tânărului precoce gândul (sau, mai degrabă, senzația) inevitabilului sfârșit, căci nimic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]