1,630 matches
-
jos. În 1924, Louis de Broglie a avansat ipoteza că toate particulele se comportă până la un punct ca niște unde. În 1926, Erwin Schrödinger a folosit această idee pentru a dezvolta un model matematic al atomului, care descria electronii ca tridimensionale, mai degrabă decât ca particule punctiforme. O consecință a folosirii formelor de undă pentru a descrie particulele a fost că este matematic imposibil să se obțină valori precise atât pentru poziția cât și pentru impulsul unei particule la un moment
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
energie pentru a scăpa decât cei mai depărtați. Electronii, ca și alte particule, au proprietăți atât de particulă cât și de undă. Norul electronic este o regiune în interiorul gropii de potențial, unde fiecare electron formează un fel de undă staționară tridimensională—o formă de undă care nu se mișcă în raport cu nucleul. Acest comportament este definit de un orbital atomic, o funcție matematică care caracterizează probabilitatea ca un electron să pară a fi într-un anumit loc, atunci când poziția sa este măsurată
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
mod revoluționar de tratare a formelor, care va căpăta denumirea de Cubism, de la articolul criticului Louis Vauxcelles: ""...ei disprețuisc formele, reduc totul - locuri, figuri, case - la formele geometrice elementare, la cuburi"." În realitate, Picasso și Braque încearcă să reprezinte obiectele tridimensionale pe suprafața bidimensională a tabloului, fără a folosi mijloace iluzioniste, să reunească forma și suprafața recurgând la mijloacele unei picturi fără deosebiri între prim plan și fondul în perspectivă. Obiectele se descompun în părți elementare, pentru a fi din nou
Pablo Picasso () [Corola-website/Science/297881_a_299210]
-
nicio imagine vizuală sau reprezentare a lui Dumnezeu în islam, deoarece o astfel de imagine artistică ar duce la idolatrie, care este interzisă. Mai mult, mulți musulmani cred că Dumnezeu este lipsit de corp, făcând imposibilă reprezentarea Sa bidimensională sau tridimensională. Musulmanii preferă să-l descrie pe Dumnezeu prin atributele divine menționate în Coran, cunoscute drept "cele mai frumoase nume" (ar.: الأسـماء الحسنـى "al-asmă’ al-husnă"), în număr de 99 (sunt Cele 99 de nume ale lui Allah ca, de exemplu: Supremul
Islam () [Corola-website/Science/296539_a_297868]
-
, (n. ca.1267, Colle di Vespignano/Mugello - d. 8 ianuarie 1337, Florența), a fost un pictor și arhitect italian, considerat inovatorul picturii italiene și predecesorul artei moderne. Giotto a înlocuit compoziția ornamentală bizantină cu reprezentarea spațiului tridimensional, ceea ce semnala descoperirea perspectivei renascentiste. Giotto s-a născut nu departe de Florența, la Colle di Vespignano din provincia Mugello, într-o familie săracă de țărani. Deoarece era nepotul lui Angiolo (Giotto ar fi fost diminutivul de la Ambrogiotto sau Angiolotto
Giotto di Bondone () [Corola-website/Science/298440_a_299769]
-
Froebel. Aceste blocuri, folosite în decursul secolului 20 pe scară largă în grădinițe, constau din piese geometrice spațiale (de obicei confecționate din lemn și vopsite în culori fundamentale saturate) de forme diferite care se pot asambla cu ușurință formând structuri tridimensionale. În autobiografia sa, Wright se referă la importanța pe care aceste exerciții de viziune spațială urmau să o aibă asupra viziunii sale arhitectonice precum și asupra designului său. Multe din clădirile lui Wright sunt notabile și distincte tocmai datorită clarității formelor
Frank Lloyd Wright () [Corola-website/Science/298431_a_299760]
-
limba română mai pot să apară în cuvinte împrumutate și alte vocale: Vocalele orale, precum cele din limba română, italiană, engleza britanică, etc., se pot descrie în termenii a trei caracteristici, putându-le astfel asocia cu puncte dintr-un spațiu tridimensional. Aceste caracteristici sunt: "deschiderea", "locul de articulare" ("anterioritatea") și "rotunjimea". Trebuie menționat totuși că aceste caracteristici nu sunt fonemic complet independente, așa cum se va vedea mai jos. Vocalele pronunțate cu mandibula coborâtă și cu limba depărtată de cerul gurii se
Vocală () [Corola-website/Science/298473_a_299802]
-
aceste trei laturi formează un triunghi dreptunghi. Folosind diagonala orizontală "BD" și latura verticală "AB", lungimea diagonalei "AD" se găsește printr-o a doua aplicare a teoremei lui Pitagora astfel: sau, dacă se face totul odată: Acest rezultat este expresia tridimensională pentru magnitudinea unui vector v (diagonala AD) referindu-se la componentele lui ortogonale {v} (cele trei laturi perpendiculare): Această formulare scurtă poate fi privită ca o generalizare a teoremei lui Pitagora pentru dimensiuni mai mari. Totuși, acest rezultat este dat
Teorema lui Pitagora () [Corola-website/Science/298476_a_299805]
-
pentru dimensiuni mai mari. Totuși, acest rezultat este dat doar de aplicarea repetată a teoremei originale a lui Pitagora asupra unei succesiuni de triunghiuri dreptunghice într-o secvență de planuri ortogonale. O generalizare substanțială a teoremei lui Pitagora în spațiul tridimensional este teorema lui De Gua, numită astfel după Jean-Paul de Gua de Malves: Dacă un tetraedru are un vârf format din unghiuri drepte (cum este colțul unui cub), atunci pătratul ariei feței opuse acestui vârf este egal cu suma pătratelor
Teorema lui Pitagora () [Corola-website/Science/298476_a_299805]
-
atinge o valoare ce permite unghiuri drepte în jurul vârfului, generalizarea teoremei lui Pitagora are aplicabilitate. CU alte cuvinte: Teorema lui Pitagora poate fi generalizată în spațiile prehilbertiene, adică spații de produs vectorial, care sunt generalizări ale spațiilor euclidiene bidimensionale și tridimensionale. De exemplu, o funcție poate fi considerată ca un vector cu un număr infinit de componente într-un spațiu prehilbertian, ca în analiza funcțională. Într-un spațiu prehilbertian, conceptul de perpendicularitate este înlocuit de conceptul de ortogonalitate doi vectori v
Teorema lui Pitagora () [Corola-website/Science/298476_a_299805]
-
hiperbolic, , se poate arăta faptul că dacă un triunghi hiperbolic devine foarte mic (anume, când "a", "b" și "c" tind spre zero), relația hiperbolică pentru un triunghi dreptunghic se apropie de teorema lui Pitagora. La un nivel infinitezimal, în spațiul tridimensional, teorema lui Pitagora descrie distanța dintre două puncte separate infinitezimal ca: unde "ds" este elementul distanței iar ("dx", "dy", "dz") sunt componentele vectorului ce separă cele două puncte. Un asemenea spațiu se numește spațiu euclidian. Totuși, o generalizare a acestei
Teorema lui Pitagora () [Corola-website/Science/298476_a_299805]
-
și care separă suprafață în două domenii disjuncte, aceasta revenind la determinarea unor elemente ale grupurilor fuchsiene finit generate. În 1966-68 a dat criterii de recunoaștere a acestor elemente. În vederea formării unui sistem complet de invarianți de izotopie pentru nodurile tridimensionale, a fost condus la definirea și formarea unui sistem de invarianți de contracție într-un grup dat prin generatori și relații (1970-1971). În 1975 da o demonstrație geometrica a unei teoreme a lui M.H. Zieschang. În ultimul său memoriu (1976
Gheorghe Călugăreanu () [Corola-website/Science/307148_a_308477]
-
KAl[(OH)|AlSiO]) și cu o structură pe două straturi caolinitul (Al[(OH)|SiO] Silcații din acesată categorie, au legat atomul de oxigen printr-o punte de legătură cu două grupări tetraedrice simultan, astfel ia naștere o structură de schelet tridimensional. Acest tip de structură are formula chimică formula cuarțului. Pentru formarea altor tectosilicați e necesară substituirea siliciului cu aluminiul, urmând o încărcare elecrică cu cationi, luând naștere plagiclazii din grupa feldspatului ca (Albit - Anorthit): (<nowiki>NaAlSi</nowiki>O - CaAlSiO). Prin
Silicați () [Corola-website/Science/308478_a_309807]
-
au un rol de stabilizare a pânzei în timpul vibrației intense. Unii cred prin decor femelele comunică masculilor că sunt gata de împerechere. Membrii familiei Theridiidae țes pânze încurcate. Firele din care sunt țesute astfel de pânze au o orientare spațială tridimensională. Ei au tendința de a reduce folosirea mătasei lipicioase sau poate să lipsească total la unele specii. Construirea acestor pânze, spre deosebire de cele circulare, poate dura câteva zile. Păianjenii din familia Linyphiidae țes pânze orizontale foarte dense și inegale. De la acest
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
estima global dinamica și complexitatea unui fenomen și în multe alte direcții. <br> Au fost elaborate diverse teorii care au avut ambiția de a structura inteligența în modele multidimensionale, de la Guilford care a elaborat o taxonomie structuralistă într-un model tridimensional cubic, până la Gardner care a creat un model mai simplificat bazat pe date statistice și cercetări neurologice, anume modelul inteligenței multiple. <br> O contribuție însemnată se datorează Lindei Silverman care a elaborat o teorie confirmată prin numeroase experimente practice, în
Concepte despre supradotare () [Corola-website/Science/308595_a_309924]
-
mai poate avea existența concretă. Spre exemplu conceptul de 'linie geometrica' este o abstractiizare a unei frontiere care mărginește un obiect, dar linia geometrica este definită că varietate cu o singură dimensiune, anume lungime, pe când obiectele concrete, reale, sunt toate tridimensionale. Abstracte sunt toate reprezentările de obiecte geometrice, cărora li se atribuie numai acele proprietăți care pot fi formalizabile, pot fi descrise relațional sau cantitativ prin funcții logice sau matematice. Dar am putea spune ca întrega matematică este alcătuită din obiecte
Abstracție () [Corola-website/Science/308666_a_309995]
-
atomice cu ajutorul doar al cantităților observabile. El scria într-o scrisoare din 1925: "Toate eforturile mele se îndreaptă spre a ucide și a înlocui conceptul de cale orbitală care nu poate fi observată." Decât să se lupte cu complexitățile orbitelor tridimensionale, Heisenberg s-a ocupat de mecanica unui sistem oscilant unidimensional, un oscilator nearmonic. Rezultatul a constat în formule în care numerele cuantice erau legate de frecvențe și intensități observabile ale radiațiilor. În Martie 1926, lucrând în institutul lui Bohr, Heisenberg
Principiul incertitudinii () [Corola-website/Science/308245_a_309574]
-
imagine vizuală sau reprezentare a lui Allah deoarece o astfel de imagine artistică ar duce, în optica tradițională musulmană, la idolatrie, care este interzisă. Mai mult, mulți musulmani cred că Dumnezeu este lipsit de corp, făcând imposibilă reprezentarea bi- sau tridimensională. Musulmanii preferă să-l descrie pe Allah prin numeroasele atribute divine menționate în Coran, adică prin cele 99 de nume ale sale.
Allah () [Corola-website/Science/306620_a_307949]
-
și învechită pentru arte vizuale, desemnând la origine, în tradiția iluministă, artele așa-zis majore precum pictura, sculptura, desenul și gravura. În limba franceză termenul își are originea în latinescul "ars" și grecescul "plastikos" și definea la origine artele exprimate tridimensional, precum sculptura sau arhitectura, înglobând ulterior pictura, desenul și gravura. Prin raport cu artele decorative sau artele aplicate, care erau considerate minore în special în perioada neoclasică și academistă (sfârșitul secolului al XVII-lea până în cea de-a doua jumătate
Arte plastice () [Corola-website/Science/306805_a_308134]
-
doua jumătate a secolului 20), artele plastice erau considerate majore, fiind cele mai vizibile în programul oficial al perioadei napoleoniene și nu numai (portrete oficiale, teme istorice). În spațiul lingvistic anglo-saxon termenul "plastic arts" definește doar acele arte cu manifestare tridimensională. În limba română termenul devine tot mai puțin utilizat vis-a-vis de arta modernă și contemporană nu numai datorită folosirii tot mai frecvente a termenului anglo-saxon de "arte vizuale", dar și datorită existenței a tot mai multor noi tehnici precum arta
Arte plastice () [Corola-website/Science/306805_a_308134]
-
microundelor. Antena de microunde este reciprocă, putând atât emite cât și recepționa undele electromagnetice. Cele două stări ale antenei funcționează secvențial (pe rând). formula 1 Pentru obiectele în zbor, poziția este caracterizată de trei coordonate. În practică nu se folosește sistemul tridimensional (cartezian) ci se lucrează cu coordonate polare (vezi figura din dreapta). Azimutul Θ și unghiul de înălțare β nu pot fi deduse prin procedeul radar. Ele sunt stabilite la sol, cu ajutorul mecanismului de orientare al antenei. Poziția curentă a acesteia se
RADAR () [Corola-website/Science/306821_a_308150]
-
Clasa cristalografică este un set de simetrii a geometriei tridimensionale a lui Euclid, cu ajutorul căreia se descrie simetria unui corp. În cristalografie există 32 de clase de cristalizare posibile, a căror precizare este importantă pentru descrierea spațială a cristalului respectiv. În fizica moleculară, aceste grupe de puncte de simetrie sunt
Clasă cristalografică () [Corola-website/Science/307953_a_309282]
-
reprezentarea unui domeniu al inteligenței, începând de la ceea ce măsoară testele pline de elemente legate de învățarea școlară. Guilford (1967), a definit inteligența ca un produs al unei serii de factori încadrați în schema tradițională a elaborării informației având o structură tridimensională: stimul - organism - răspuns, abilitate necesară procesării informației, informație pe care individul o poate discerne în câmpul său perceptiv. După Guilford, poziția primului factor central g variază în funcție de pachetul de teste. Așadar, se generau diverse structuri ierarhice în funcție de datele problemei. Modelul
Inteligență () [Corola-website/Science/303019_a_304348]
-
scanere de imagine, mașini de măsurat coordonate, radare aeriene și multe altele. Imaginile digitale mai pot fi de asemenea obținute și/sau sintetizate (create) din diferite alte date ne-imagistice, eventual "artificiale", așa cum ar fi funcții matematice, modele bidimensionale și tridimensionale, grafică computerizată ș.a. Deși pixelii și imaginile digitale nu pot fi văzute în mod nemijlocit, până la urmă scopul folosirii lor este tot obținerea unor imagini reale, care să poată fi deci văzute de către om. Acestea se realizează cu ajutorul unor altor
Imagine digitală () [Corola-website/Science/303071_a_304400]
-
de valori caracteristice ale semnalului de lumină emis de pixelul respectiv. Semnalele digitale pot fi clasificate conform numărului și naturii valorilor semnalului în: Termenul de imagine digitală se aplică de asemenea și datelor asociate cu punctele unei regiuni din spațiu, tridimensionale, așa cum ar fi aceea produsă de un echipament tomografic, sau și de camere de luat vederi / aparate fotografice speciale pentru 3 dimensiuni. În acest caz, fiecare element al imaginii în "3D" (în spațiu) are 3 coordonate (în loc de 2) și poartă
Imagine digitală () [Corola-website/Science/303071_a_304400]