2,389 matches
-
1971, pp. 293-296. Sextil Pușcariu, "Biata cumătră e departe" [1943], în Cercetări și studii, pp. 477-487. 172 Vasile Bogrea, "Semantism românesc și semantism balcanic" [1927], în Pagini istorico-filologice, pp. 139-152. 173 Lucian Blaga, "Geneza metaforei și sensul culturii" [1937], în Trilogia culturii, cuvânt înainte de Dumitru Ghișe, Editura pentru Literatură, București, 1969, pp. 261-397. Parțial, aici se încadrează și Sextil Pușcariu, Limba română, vol. 1: Privire generală [1940], prefață de G. Istrate, note, bibliografie de Ilie Dan, Minerva, București, 1976. 174 Mircea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
civică; numai într-o asemenea asociație transilvană vedeam posibilitatea realizării profesiunii de credință democrat-populare a Întâlnirii. Evident, atunci, Teleki Pál a optat pentru constituirea unui partid politic"42. Din păcate, Teleki Pál l-a dezamăgit nu numai pe autorul celebrei trilogii Abel, pe intelectualul care în transmisia radiodifuzată a intrării trupelor ungare în Cluj, formulase pentru românii transilvani celebra frază ("Te poți obișnui și cu adevărul."), ci și pe alții. Bethlen György, fost președinte de partid, și Pál Gábor, din Miercurea Ciuc
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Sistem de filosofie III, Muzeul Brăilei, Editura Istros, 2012. Băncilă, Vasile, Opere, vol. IX, Sistem de filosofie IV, Muzeul Brăilei, Editura Istros, 2013. Bernea, Ernest, Crist și condiția umană. Încercare de antropologie creștină, București, Editura Cartea Românească, 1996. Bernea, Ernest, Trilogie filosofică, Cluj, Editura Dacia, 2002. Bernea, Ernest, Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român, București, Editura Humanitas, 2005. Bernea, Ernest, Civilizația română sătească, București, Editura Vremea, 2006. Bernea, Ernest, Îndemn la simplitate, București, Editura Vremea, 2006. Bernea, Ernest, Dialectica spiritului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
la înțelegerea adevărului și binelui. Sînt astfel legitimate sfera emoțională și estetică ca îndreptățite înlocuitoare ale sferei raționale și sociale. Opera lui Hans Urs Van Balthazar (1905-l988) este considerată drept o încununare a recunoașterii umanismului creștin în secolul XX. O trilogie în 15 volume, concepută în anii 1950, care conține: estetică, Gloria sau Slava lui Dumnezeu (1961-1969); acțiunea lui Dumnezeu, Teodramatica (1973-1983); gîndirea lui Dumnezeu, Teologia (1985- 1986) este opera cea mai importantă a teologului elvețian. Opera sa se edifică pe
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
îl descrie (în mod obișnuit sînt ani sau, în cazul anumitor genuri, secole). În plus, trecerea timpului transformă, vrînd-nevrînd, o narațiune literară sau o piesă lirică într-un artefact istoric. Există lucruri care au fost concepute ca absolut contemporane, precum trilogia lui Dos Passos, USA, romanele lui Jane Austen sau romanul Berlin Alexanderplatz, al lui Döblin, care, după numai o generație sau două, au fost considerate "romane istorice". A doua trăsătură caracteristică a literaturii e faptul că această disciplină a activității
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
transcendent. Noica răsturna o prejudecată a receptării construcției filosofice blagiene, și anume: în centrul acesteia nu stă culturalul, care a avut cea mai mare putere de seducție asupra noastră, ci metafizicul. Metafizicul este cupola care se înalță peste fiecare din trilogii, dar tot o boltă peste toate trilogiile la un loc sînt și Diferențialele divine, cărora Noica le-ar fi spus mai degrabă "Diferențialele cosmice". Grila de lectură noiciană încerca în fond să îngroașe cît mai mult originalitatea filosofiei blagiene și
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
construcției filosofice blagiene, și anume: în centrul acesteia nu stă culturalul, care a avut cea mai mare putere de seducție asupra noastră, ci metafizicul. Metafizicul este cupola care se înalță peste fiecare din trilogii, dar tot o boltă peste toate trilogiile la un loc sînt și Diferențialele divine, cărora Noica le-ar fi spus mai degrabă "Diferențialele cosmice". Grila de lectură noiciană încerca în fond să îngroașe cît mai mult originalitatea filosofiei blagiene și să-i pregătească o receptare adecvată în
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
eseistică. Sînt efectuate, cu acest prilej, interpretări fine și pertinente, axate pe detalii semnificative ale romanului Trei dinți din față, ale pieselor de teatru Iona, Răceala și A treia țeapă, ale multor volume de poezie, de un regim special bucurîndu-se trilogia La Lilieci, căreia i se consacră aproape întregul ultim capitol (Tradiția tradiției și tradiția contestării). Așadar: un punct de observație critică mobil, un itinerariu neliniar, voit neprogramatic, desfășurat după rațiunea necesității de moment, uneori chiar la întîmplare, de unde poate și
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
filosofici ai lui Lucian Blaga, Editura Univers Enciclopedic, București, 2000, p. 65. 16 Lucian Blaga, "Experimentul și spiritul matematic", în Opere, vol. 8, Editura Minerva, București, 1983, pp. 615-616. 17 Ibidem, p. 652. 18 Ibid., p. 612. 19 Lucian Blaga, Trilogia cunoașterii, III, Eonul dogmatic, Editura Humanitas, București, 1993, p. 51. 20 v. Revista Cercului Literar, an I, nr. 2, februarie 1945, pp. 44-48. 21 Fără să ignorăm ceea ce s-a publicat anterior, redarea masivă a operei a început cu cele
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
doamnei Georgina Oana Gabor constituie, fără îndoială, un important eveniment publicistic în domeniul științelor comunicării, așa cum sunt aceste științe cercetate și predate în facultățile de comunicare de la noi din țară. Cartea la care ne referim încheie o autentică și excelentă trilogie, fiind precedată de cărțile Play(ing) With(in) Parantheses. A Meta-critical Analysis of Communication and Culture (Editura Universității de Vest din Timișoara, 2004) și Politicul în paranteză. Metode calitative de cercetare în comunicarea interculturală (Institutul European, Iași, 2014). Titlurile celor
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
ale limbii, Editura Nemira & Co, București, 2005. Balotă, Nicolae, "Un hermeneut al secolului XX", în Euphorion, Cartea Românească, București, 1999. Berechet, Lăcrămioara, Ficțiunea inițiatică la Mircea Eliade, Editura Pontica, Constanța, 2003. Blaga, Lucian, "Orizonturi temporale", în Orizont și stil din Trilogia valorilor, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969. Boldureanu, Ioan Viorel, Cultură tradițională orală. Teme, concepte, categorii, Editura Marineasa, Timișoara, 2006. (lucrare disponibilă la adresa http://www.bjt.ro/ bv/ScritoriBanateni/BOLDUREANU IoanViorel/Boldureanu.Cultura.pdf, accesat la 10.01.2009). Borbély, Ștefan
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Voyage en Cratylie, Seuil, Paris, 1976, traducere de Alina Ledeanu, în revista Secolul 20, nr. 1-2-3/1988, pp. 211-212. 46 Traian D. Stănciulescu, op. cit., p. 198. 47 Ibidem, p. 199. 48 Lucian Blaga, "Orizonturi temporale", în "Orizont și stil", din Trilogia valorilor, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969, p. 52. 49 Traian D. Stănciulescu, op. cit., p. 199. 50 Ibidem, pp. 201-202. 51 Ibidem, p. 205. 52 Ioan S. Cârâc, op. cit, pp. 67-68; Ecaterina Mihăilă în op. cit., p. 274.) preferă traducerea
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
să fie construită sub semnul acestui motiv, prezent în întreaga ei desfășurare ca un fel de element structural. În afară de bine cunoscuta idee a antinomiei transfigurate, cu care filosoful din Lancrăm și-a început seria studiilor ce vor intra în componența Trilogiilor, antinomicul poate fi regăsit, în forme și nuanțe diferite, în teoria cunoașterii luciferice, în metafizica censurii transcendente, în teoria despre stilul cultural, în cea referitoare la metaforă, precum și în cosmologia "diferențialelor divine". Ideea prezenței antinomicului în filosofia blagiană a mai
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
după câte se pare, Sergiu Al-George, în eseul său despre prezența Indiei în conștiința culturală românească 1. O dezvoltare a acestei idei realizează și Teodor Dima, susținând că Blaga a folosit metoda antinomiei transfigurate pentru a elabora studiul următor din Trilogia cunoașterii, anume Cunoașterea luciferică 2. Teza construcției întregii filosofii blagiene pe fundamentul "paradoxiei" o aflăm enunțată de către Ioana Lipovanu 3 sau Alexandru Petrescu 4. Există chiar o extindere a acestei idei, bazată însă pe o interpretare mai laxă a antinomicului
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
al doilea, ideea antinomiei transfigurate este așezată în poziție centrală, sugerându-se că sistemul blagian ar fi rezultatul aplicației acestei idei. La această interpretare contribuie și aspectul diacronic al operei blagiene, ideea antinomiei transfigurate fiind prima care apare în seria Trilogiilor. În plus, Blaga mărturisește că a construit cosmologia sa din Diferențialele divine ca o aplicație modernă a metodei dogmatice. Pe structura acestui scenariu, teoria cunoașterii luciferice a fost privită drept un produs al aplicării metodei antinomiei transfigurate 52. Fiind interpretări
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
considera absolut necesare nevoilor spirituale ale timpului. Pentru a legitima acest tip aparte de ideație, Lucian Blaga propune câteva inovații filosofice absolut originale 85. Ele sunt integrate apoi în teoria cunoașterii luciferice, care ocupă cea de-a doua parte a trilogiei cunoașterii 86. Una dintre ele este diferența dintre două stări ale intelectului: "intelect enstatic" "intelect ecstatic". O alta va fi introducerea ideii de "direcție" în cunoaștere și a conceptului de "minus-cunoaștere". Distincția intelect enstatic intelect ecstatic este menită să plaseze
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a avut îndrăzneala de a face pasul dincolo de logic. El va susține că, deși entelehia este neintuibilă, ea este inteligibilă logic. Alte două exemple de înaintare în direcția minus a cunoașterii aflăm în cuprinsul celui de-al doilea studiu al Trilogiei cunoașterii. Unul este luat din psihologia lui Wundt, care, studiind anumite fenomene psihice, precum senzația tonurilor, a acordurilor, ajunge la următoarea formulă revelatorie: "Întregul fenomenului psihic conține mai mult decât suma elementelor sale". Blaga vede în această formulă, care este
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ascunsului), din gândirea romantică, pe care a preluat-o mai întâi în ideea relației dintre "fanic" și "criptic" și în cea a "revelației disimulatoare", ajungând mai apoi la metaforă, pe care o va trata abia în cea de-a doua trilogie, în ultimul volum al acesteia 225. În această reluare a problemei metaforicului, observă Sergiu Al-George226, Blaga privează metafora tocmai de aspectul esențial al dialecticii sale paradoxale: ea apare doar în funcția sa revelatoare în raport cu misterul, funcția de ocultare fiind preluată
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
rând, importanța metaforei este redimensionată: aceasta nu mai e o problemă de stil, ci de substanță, fiind considerată o realitate ce ține de ordinea structurală a spiritului uman. În acord cu dubla precaritate ontologică a omului, Lucian Blaga distinge, în Trilogia culturii, două tipuri de metafore: plasticizante și revelatorii 228. Metaforele plasticizante se nasc în orizontul concretului, dintr-un "neajuns constituțional al spiritului omenesc"229, "incongruența fatală" între lumea concretă și noțiunile abstracte ale gândirii. Limbajul descriptiv este prea abstract pentru
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și altul ascuns, luând o înfățișare paradoxală. După părerea lui Al-George, este vorba de aceeași dialectică paradoxală pe care o întâlnim în teoria obiectului cunoașterii luciferice, în raportul dintre "fanic" și "criptic". Pornind de aici, indianistul român susține că întreaga trilogie a cunoașterii "poate fi considerată ca o amplă explorare a metaforicului, chiar o încercare de tipologie a acestuia, realizată pe o profundă scrutare a structurilor antinomice"237. Antinomia dialecticii paradoxale din epistemologia blagiană ține, în opinia sa, de esența metaforicului
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
că ordinea de drept este inversă, iar acest lucru poate fi întrevăzut în lucrarea de tinerețe, Filosofia stilului, unde Blaga dezvăluie "solidaritatea configurativă" dintre simbolic (metaforic), antinomic și dogmatic. În ordinea sistemului său filosofic, metaforicul apare abia în a doua trilogie, cea a culturii. În elaborarea epistemologiei antinomice (din prima trilogie), el nu este pomenit deloc. Aici, Blaga începe cu dogmaticul (antinomia transfigurată), continuând cu cunoașterea luciferică (antinomia fanic-criptic) și cu censura transcendentă, unde dialectica paradoxală a arătatului și ascunsului (sub
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
fi întrevăzut în lucrarea de tinerețe, Filosofia stilului, unde Blaga dezvăluie "solidaritatea configurativă" dintre simbolic (metaforic), antinomic și dogmatic. În ordinea sistemului său filosofic, metaforicul apare abia în a doua trilogie, cea a culturii. În elaborarea epistemologiei antinomice (din prima trilogie), el nu este pomenit deloc. Aici, Blaga începe cu dogmaticul (antinomia transfigurată), continuând cu cunoașterea luciferică (antinomia fanic-criptic) și cu censura transcendentă, unde dialectica paradoxală a arătatului și ascunsului (sub forma revelației disimulatoare) este extinsă la toate formele de cunoaștere
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2005. Biriș Ioan, "Criza intelectuală și transcendența", în Meridian Blaga, vol. 2, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2002. Blaga, Lucian, Corespondența (A F), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989. Blaga, Lucian, "Cunoașterea luciferică", în Opere 8 (Trilogia cunoașterii), Editura Minerva, București, 1983. Blaga, Lucian, Curs de filosofia religiei, Editura Fronde, Alba Iulia Paris, 1994. Blaga, Lucian, "Despre conștiința filosofică", în Opere 8 (Trilogia cunoașterii), Editura Minerva, București, 1983. Blaga, Lucian, "Diferențialele divine", în Opere 11 (Trilogia cosmologică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Corespondența (A F), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989. Blaga, Lucian, "Cunoașterea luciferică", în Opere 8 (Trilogia cunoașterii), Editura Minerva, București, 1983. Blaga, Lucian, Curs de filosofia religiei, Editura Fronde, Alba Iulia Paris, 1994. Blaga, Lucian, "Despre conștiința filosofică", în Opere 8 (Trilogia cunoașterii), Editura Minerva, București, 1983. Blaga, Lucian, "Diferențialele divine", în Opere 11 (Trilogia cosmologică), Editura Minerva, București, 1988. Blaga, Lucian, "Eonul dogmatic", în Opere 8 (Trilogia cunoașterii), Editura Minerva, București, 1983. Blaga, Lucian, Experimentul și spiritul matematic, Editura Humanitas, București
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
8 (Trilogia cunoașterii), Editura Minerva, București, 1983. Blaga, Lucian, Curs de filosofia religiei, Editura Fronde, Alba Iulia Paris, 1994. Blaga, Lucian, "Despre conștiința filosofică", în Opere 8 (Trilogia cunoașterii), Editura Minerva, București, 1983. Blaga, Lucian, "Diferențialele divine", în Opere 11 (Trilogia cosmologică), Editura Minerva, București, 1988. Blaga, Lucian, "Eonul dogmatic", în Opere 8 (Trilogia cunoașterii), Editura Minerva, București, 1983. Blaga, Lucian, Experimentul și spiritul matematic, Editura Humanitas, București, 1998. Lucian Blaga, "Ființă istorică", în Opere 11 (Trilogia cosmologică), Editura Minerva, București
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]