1,810 matches
-
operă de unitate, așa cum o arată legea militară din 1889, care suprimă voluntariatul și scutirile de serviciu militar ("preoții cu raniță"). Inspirația profund laică se manifestă în lupta împotriva congregațiilor (expulzarea iezuiților în 1880) și restabilirea divorțului (1884). Unitatea republicană triumfă în primărie, loc de "republicanizare a decorului" (M.Agulhon), în cazarmă, dar mai ales în școală. Spiritul legilor școlare republicane este impregnat de încredere în știință și progres și de patriotism. Sub influența lui Jules Ferry, legea asupra gratuității învățămîntului
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Republican radical și radical-socialist, fondat în 1901. Dar congregațiile trebuie să solicite o autorizație și, supuse controlului strîns al statului, pot fi dizolvate prin decret. Siguri că nu obțin autorizația, iezuiții pleacă din nou în exil. Blocul grupărilor de stînga triumfă cu puțin în alegerile din 1902. Radicalii se instalează la guvernare cu "moș Combes", radical violent anticlerical. El aplică legea asupra asociațiilor cu cea mai mare rigoare, refuzînd sistematic cererile de autorizare. Legea din 7 iulie 1904 interzice învățămîntul tuturor
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
avînt, bazată pe un tip de avere în care sporește partea averilor mobiliare, mai ales după 1881 și a valorilor bursiere. De asemenea, partea averilor legate de intreprinderea industrială crește în mod notabil. Odată cu cea de-a III-a Republică triumfă burghezia bună a talentelor, avocați de renume sau medici celebri, ingineri și o nouă aristocrație republicană de înalți funcționari. După criza din 16 mai 1877 are loc, în mod cert, o anumită democratizare a personalului de conducere și ascensiunea celui
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
clase" și democrația republicană. 26. Expansiunea franceză în lume în secolul al XIX-lea Colonizarea se reia cu cucerirea Algeriei și inițiativele celui de-al Doilea Imperiu. Dar avîntul său datează de la cea de-a III-a Republică. "Partidul colonial" triumfă în luptă cu opozițiile și cu indiferența. Înainte de război, Franța era prezentă în Africa de Nord, în Africa neagră, în Madagascar, în Indochina. Primele inițiative Pînă în 1852, inițiative diverse. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, Franța nu dispune decît
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
-a Republici. Armistițiul nu antrena prin el însuși sfîrșitul regimului celei de-a III-a Republici. Dar acesta a căzut din cauza dezastrului de care a fost considerat responsabil. Mașinațiile lui Pierre Laval, ministru de la 23 iunie, apoi vice-președinte al Consiliului, triumfară asupra rarelor rezistențe. La 10 iulie 1940, Adunarea națională, prin 569 de voturi contra 80 și 20 de abțineri declarate, "dă puteri depline guvernului Republicii, sub autoritatea și semnătura mareșalului Pétain, în vederea promulgării, prin unul sau mai multe acte, a
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
apărării naționale, la 31 decembrie 1945 el pune dilema: "se dorește un guvern care să guverneze sau se dorește o Adunare omnipotentă?" La 20 ianuarie 1946, el demisionează, sperînd probabil să creeze situația care i-ar permite să facă să triumfe ideila sale, după ce ar fi fost rechemat. De fapt, doar o mică parte dintre francezi (27% după IFOP) dorește atunci reîntoarcerea sa. Socialistul Félix Gouin devine președinte al guvernului provizoriu. Majoritatea comunistă și socialistă a Constituantei adoptă un proiect de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
paleta cu nesfîrșite nuanțe de culori decît lumina albă. Cognitiv vorbind, nu se mai poartă modelele atotcuprinzătoare, paradigmele unice de interpretare. Conceptele tind să-și piardă singularul, să se impună prin pluralul lor, să se legitimeze prin contextualizare. Cultural vorbind, triumfă cel puțin în discurs și în ideologie diversitatea, specificul, policromia comunităților și a subculturilor. Social vorbind, democrațiile occidentale (iată, nu-mi vine să spun democrația!) au trecut de la polul unității către cel al pluralismului. Condiția de cetățean care, în democrația
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
unificator, eliberator tocmai din trăsăturile adversarului detronat. Odată cu instalarea democrației în societățile și în mentalul Europei, odată cu renunțarea Bisericii la hegemonia socială, acest prestigiu dobîndit prin opoziție a dispărut. Sublimarea politicii ca alternativă a religiei s-a epuizat pentru că a triumfat.2 După ce fusese subordonată statului în cursul secolului al XIX-lea, religia a fost separată de stat prin legea din 1905, pentru a ieși, la sfîrșitul secolului XX, din discreția sferei private și a se manifesta în spațiul public ca
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
medii de trecere, teritorii pe care se sprijină din plin pasul călătorului pentru a trece mai departe, întipărind în ele urmele drumului său. Pentru efortul spiritual al persoanei, este valabil ceea ce spunea André Scrima despre religii : Ele nu au a triumfa în această lume și poate că modul cel mai prețios în care o pot ajuta este acela de a pune pe lume adevăruri și semne ce vor înainta apoi pe drumurile istoriei, fie și fără ca memoria originii lor să se
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
începutul secolului al XIX-lea, Benjamin Constant denunțase deja concepția rousseauistă privind voința generală nelimitată. Echivalentă cu o suveranitate absolută obiectivată politic, ea condusese Revoluția franceză la Teroare, girase despotismul napoleonian. Reluînd termenii lui Constant, recunoașterea abstractă a suveranității poporului, triumfînd ca teorie, putuse deveni, în aplicațiile sale, o calamitate. în modernitatea tîrzie, formele de putere nu mai sînt admise ca transcendențe seculare, dar e adevărat că ele și-au pierdut, de asemenea, capacitatea simbolică, prezentă în lumile tradiționale, de a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și ce-am pierdut"); recurge adesea la rime (cum ar fi rima în -ut de la proverbul precedent), se pun în relație părți cu un număr egal sau apropiat de silabe; se stabilesc simetrii sintactice sau semantice: "Cine învinge fără pericol, triumfă fără glorie"; recurge la construcții sau cuvinte arhaice. Din punctul de vedere al ambreierii enunțiative, el este în mod necesar non-ambreiat; este vorba de generalizări care nu sînt ancorate într-o situație de enunțare particulară și a căror sursă enunțiativă
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
un agnosticism, întrucât tocmai datorită acestei necunoașteri, printr-o intuiție primordială și simplă, se poate accede la cunoaștere, dincolo de orice înțelegere. Prin urmare, teologia apofatică sau negativă nu se opune teologiei catafatice sau pozitive. Metoda apofatică nu este negatoare; afirmația triumfă prin negație, singurul remediu al insuficienței care o obligă să se autodepășească. Teologia apofatică nu este un simplu corectiv, ea este o teologie autonomă care aduce o anumită cunoaștere. De pildă, noțiunile de supra-bun și supra-existent reprezintă negații afirmații, conținând
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Barbu, de un sistem complet de cunoștințe capabil să formeze omul, bazat însă pe matematică? Sînt convins, că da. Ba chiar, cum știți, între două spirite din toate punctele de vedere asemenea cel care are de partea lui geometria va triumfa totdeauna". Recunoaște că singura slăbiciune în cele afirmate este că o face un geometru. Într-o pledoarie pro domo, pe urmele lui Pascal din Cugetările sale asupra l'esprit de géométrie și l'esprit de finesse și care vin în favoarea
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
s? fac? din Floren?a �Nouă Rom? De vreo șut? de ani, construc?ia noii catedrale trena, mai ales pentru c? era subiectul disputei dintre arhitec?îi gotici ?i cei anti-gotici, ace?tia din urm? sf�r?ind prin a triumfă �n 1367, dup? consultarea corpora?iilor ?i a cet?-?enilor. Naosul cu trei nave se termin? �ntr-un cor octogonal cu o deschidere de 42 m; construirea domului de acoperire r?m�ne o provocare p�n? la propunerea lui Brunelleschi
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Contrareforma, aceast? puternic? mi?care de renovare a catolicit??îi, angajat? �n domeniul teologic, misionar, artistic ?i chiar politic, �i permite Romei, �nc? de la sf�r-?ițul secolului al XVI-lea, �n calitatea sa de sediu al unei papalit??i triumf?toare, s?-?i reg?seasc ? securitatea ?i stabilitatea, cu ambi?ia unui fast imperial. De la Sextus Quintul (1590-1595) la Alexandru al VII-lea (1655-1667), majoritatea papilor practic? un mecenat generos ?i luminat, încît�ndu-i �n acela?i timp ?i pe
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
diferă de altele prin posibilitatea de umanizare, de vitalitate, de spontaneitate" [s.n.], atribute "ce sunt apoi delegate părții poetice a limbajului"45. Prin asta, omul depășește automatismul vieții cotidiene, făurind, cum spune Bergson, "un instrument al libertății", "o mecanică ce triumfă asupra mecanismului"46. Importantă, în acest context, este și distincția stabilită de Bergson dintre concepte și imagini, în "Introducere în metafizica" (1903). În timp ce conceptul, în generalitate lui duce la extrem distanță ce separă cunoașterea de real, care este totdeauna temporal
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
cu care ei se drăgăleau de ceva vreme. În Epistola lui Pavel către romani la 9,1-2, Saul scrie despre religia esenilor că este calea credinței, dar tot trebuia stîrpită pentru că numai calea lui Elohim, adică făcătura lui trebuia să triumfe. Iar această acțiune criminală de distrugere a religiei geților nu a fost lăsată așa la voia întîmplării, ci pusă cu punct și virgulă într-o ma-re conspirație cum descoperim în Războiul fiilor luminii împotriva fiilor întunericului, la capitolul Despre
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
fiara și proorocul mincinos dar au fost învinși și uciși însă Iahwe i-a înviat după trei zile și i-a urcat la ceruri pentru a prooroci împotriva hulitorilor. Acești doi martori pot fi apostolii Apolo și Saul care au triumfat după ce a fost răstignit Ili chiar dacă și de plăsmuirile lor s-a ales praful în confruntarea cu fariseii și saduceii. Să-l citim mai departe pe Ioan: ,,13,11 Apoi am văzut ridicîndu-se din pământ o altă fiară, care avea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
paleta cu nesfîrșite nuanțe de culori decît lumina albă. Cognitiv vorbind, nu se mai poartă modelele atotcuprinzătoare, paradigmele unice de interpretare. Conceptele tind să-și piardă singularul, să se impună prin pluralul lor, să se legitimeze prin contextualizare. Cultural vorbind, triumfă cel puțin în discurs și în ideologie diversitatea, specificul, policromia comunităților și a subculturilor. Social vorbind, democrațiile occidentale (iată, nu-mi vine să spun democrația!) au trecut de la polul unității către cel al pluralismului. Condiția de cetățean care, în democrația
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
unificator, eliberator tocmai din trăsăturile adversarului detronat. Odată cu instalarea democrației în societățile și în mentalul Europei, odată cu renunțarea Bisericii la hegemonia socială, acest prestigiu dobîndit prin opoziție a dispărut. Sublimarea politicii ca alternativă a religiei s-a epuizat pentru că a triumfat.2 După ce fusese subordonată statului în cursul secolului al XIX-lea, religia a fost separată de stat prin legea din 1905, pentru a ieși, la sfîrșitul secolului XX, din discreția sferei private și a se manifesta în spațiul public ca
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
medii de trecere, teritorii pe care se sprijină din plin pasul călătorului pentru a trece mai departe, întipărind în ele urmele drumului său. Pentru efortul spiritual al persoanei, este valabil ceea ce spunea André Scrima despre religii : Ele nu au a triumfa în această lume și poate că modul cel mai prețios în care o pot ajuta este acela de a pune pe lume adevăruri și semne ce vor înainta apoi pe drumurile istoriei, fie și fără ca memoria originii lor să se
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
începutul secolului al XIX-lea, Benjamin Constant denunțase deja concepția rousseauistă privind voința generală nelimitată. Echivalentă cu o suveranitate absolută obiectivată politic, ea condusese Revoluția franceză la Teroare, girase despotismul napoleonian. Reluînd termenii lui Constant, recunoașterea abstractă a suveranității poporului, triumfînd ca teorie, putuse deveni, în aplicațiile sale, o calamitate. în modernitatea tîrzie, formele de putere nu mai sînt admise ca transcendențe seculare, dar e adevărat că ele și-au pierdut, de asemenea, capacitatea simbolică, prezentă în lumile tradiționale, de a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
frumusețea și această învățătură o duce el până la sfârșit: ea devine astfel un frâu moral”[5, p.9]. Basmul comunică un anumit cod moral, fiind o narațiune cu caracter optimist, care demonstrează că răul este întotdeauna învins și că binele triumfă de fiecare dată. Unii folcloriști cred că basmele oferă „lecții” de purtare corectă, dându-le cititorilor sfaturi despre cum să reușească în viață. Rolul pedagogic al basmului popular a fost semnalat de C. Bărbulescu: „Poveștile au un tâlc și un
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
natural care pune bazele regimului liberal și individualist, în care converg tradiția parlamentară engleză, morala puritană și interesele economice ale clasei de mijloc. Sinteză a concepțiilor despre starea naturală, despre contractul social și despre guvernarea limitată, teoria lui Locke a triumfat o dată cu Revoluțiile Americană (1777) și Franceză (1789) care au impus definitiv în lumea modernă ideea că guvernarea este legitimă numai dacă este acceptată de către cei guvernați, dacă ei participă la desemnarea conducătorilor și dacă puterea este limitată prin principiul separării
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
aceasta nu însemna numai un tăvălug monstruos, ci și "cea mai mare mostră imaginabilă de cinism": "Toate visele, filosofiile, sistemele sau ideologiile se destramă cînd se izbesc de grotescul dezvoltării istorice: lucrurile se petrec fără milă, într-un mod ireparabil, triumfă falsul, arbitrariul"140. Așa se face că, începînd cu publicistica de tinerețe, relația lui Cioran cu istoria este una aproape exclusiv resentimentară. Își face loc mai întîi vag, doar în unele texte ideea de utopie, prin care, mai tîrziu, va
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]