1,983 matches
-
mult spre Est? O dau la pace și merg pe bisectoarea unghiului drept. Contez pe informația că Poiana Mare este mare și deci o mică eroare de unghi nu-i întotdeauna o catastrofă. De aici începe adevăratul calvar. Boscheți, cacadîri, tufișuri cu mure, gropi, albii abrupte create de torente ocazionale. Luna este plină, dar luminează bine doar căile de mers ale oamenilor cuminți. Dacă umblai prin pădure nici nu se uita la tine. Poienițele erau luminate dumnezeiește, erau poleite cu aur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
doua zi se duce iarăși pe la fată și scena de ieri se repetă. De data asta, parcă, fiind mult mai conștient de ce i se întîmplă. Spre seară, ies la plimbare în parcul Victor Hugo. Pustiu ca de obicei, cu multe tufișuri și ascunzători. Pe o bancă cei doi fac ce fac porumbeii, adică lugu-lugu, mucu-mucu și timpul trece iute ca un fulger. Ce fac băieții aici? rînjește Macias. Era însoțit de un alt mamut, cu dinții lipsă, probabil de la bătăi. Speriat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Lovește cu lăbuța care are ghearele scoase. Deznodămîntul este mereu același, dar se mai întîmplă să fie și mușcat. Merg spre piscină pe alee, dar provoc supărare. Doi cuci americani, un pic mai mari ca o vrabie, au cuib în tufișurile de trandafiri chinezești. Chirăie și zboară agitați ca să mă îndepărteze. În zbor, îmi ating părul de pe cap. Au o îndrăzneală nemaipomenită! Mă, afurisiților, chiar credeți în victorie? mă rățoiesc la ei. În victorie cu siguranță nu cred ei, dar sigur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cretane, Încă acum vreo trei milenii și jumătate, făcându-le celebre. De nu credeți, poftiți la Agia Triada, sfânta treime pe limba voastră, deși mai corect ar trebui să fie sfânta pătrime, fiind și eu pe acolo: la pândă, Între tufișuri, așa cum Îmi place... Și, cum sunt și o ființă cât se poate de serioasă, am ajuns și pe sigilii, unul arătându-mă taman când mă războiam cu o rață. De nu știți deznodământul, vă spun că acolo a fost o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
să cumpărați mâța’n sac. Dar pe mine, Moti - prototipul pisicii - nu mă puteți cumpăra, nici la propriu nici la figurat... „Meridian“, 28 iunie 2002, ora 11,45 56. Risipă De pe vreo streașină, de pe vreun gard ori din penumbra unui tufiș, vă privesc. Întotdeauna fără să fiu băgat În seamă. Deh! Sunteți animale superioare, nu ca mine... Vă privesc cu curiozitatea mea caracteristică, dar plătesc scump asta: cu o imensă nedumerire, din care nu-mi revin decât când mă instalez comod
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și de proteazele pe care orice “construcție” proteică le conține... Și mai vorbeam de provocarea victimei. Asociez acum o imagine poate disgrațioasă, dar absolut naturală: o grămăjoară maro, mai mult sau mai puțin moțată, pe care o aflăm adesea prin tufișuri - intuiți desigur la ce mă refer - pute doar dacă e răscolită; altminteri prinde coajă. Păi de măcar jumătate de secol, America zgândără lumea arabă și, de ce nu, Își construiește prosperitatea pe petrolul acelei lumi menținute totuși În sărăcie și marginalizare
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
hotarul satului și pe luncă era risipă de cântece, care-l opreau pe om în loc să le asculte și să-l facă să vadă cu ochii minții, imagini demne de Coșbuc: Zările de farmec pline, Strălucesc în luminiș, Zboară mierlele-n tufiș, Iar din codri noaptea vine, Pe furiș. Care cu poveri de muncă Vin încet și scârțâind, Turmele se aud mugind, Iar flăcăii vin pe luncă, Hăulind. Cu cofița pe ndelete Vin neveste de la râu Și cu poala prinsă-n brâu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
un negru ce tocmai se scoborâse de pe un vapor, un negru care minteni s-o luat după ea. Și mama s-o cam speriet, și o fujit, dar negru tot după ie, și mama s-o ascuns atunci într-un tufiș, și negru o intrat după ea so cate acolo-n tufiș...» Și tocmai când povestitorul nostru, conductorul trenului a deschis ușa compartimentului ca să anunțe: - «Urmează Făgărașul !!!». Negroteiul nostru și-a luat atunci desagii repede pe umăr, recălul și căciula din
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
care minteni s-o luat după ea. Și mama s-o cam speriet, și o fujit, dar negru tot după ie, și mama s-o ascuns atunci într-un tufiș, și negru o intrat după ea so cate acolo-n tufiș...» Și tocmai când povestitorul nostru, conductorul trenului a deschis ușa compartimentului ca să anunțe: - «Urmează Făgărașul !!!». Negroteiul nostru și-a luat atunci desagii repede pe umăr, recălul și căciula din cui, și a ieșit grăbit din compartiment, fără să uite să
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Ba la un moment dat, când trenul se apropia de Vlădeni, Ion chiar a spart tăcerea: -«Măi Gheo, ficioru ăsta n-o gătat povestea, tu ce gândești, negrul acela, până la urmă, o fi fo aflat-o pe mumă-sa în tufiș, au ba?» La Teatru de Operă și Balet Ce-or fi făcut eroii noștrii la București la Congresul ceapiștilor nu știu cât o fi fost de interesant, dar foarte interesant a fost ceea ce au avut ei a povesti când s-au întors
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
o piatră anume, scosese o hârtie cu ceva însemnări și tocmai se pregătea să pună alta în loc. Era felul lui de a comunica cu «băieții din munți», evitând astfel întâlnirile directe, pentru că nu putea avea întotdeauna garanția că dintr-un tufiș, de după un arbore sau de după o stâncă nu era privit de o pereche de ochi curioși. Chestiunea asta se întâmpla într-o frumoasă zi a anului 1957. De atunci, Remus a mai fost văzut de infirma, iubita lui soție, abia
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Care-i crima, ce doi oameni/ A o face azi putură?/ C-am furat ca niciodată (s.n.) / De la tine drag-o gură168. Idila trădează formele nevinovate ale unui joc: Adesea ea se prefăcea că se supără și se ascundea prin tufișurile labirinticei grădini. Deși o strigam, ea nu răspundea până ce nu-mi prefăceam vocea în privighetoare, astfel încât, plângând dureros prin frunze, o vedeam cum vine în estaz și cu ochii umezi, până ce o prindeam în brațe și o mângâiam pe pieptul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Și de Laur ai uitat? Unde dracu’ s-o fi dus și ăla? Mi-e că n-o fi ajuns el prea departe cu geanta aia grea... După două stații străbătute-n fugă, ne-a ieșit În față dintr-un tufiș. — Ce dracu’ făceați de nu mai veneați? — Pe mă-ta o făceam, am scăpat printre gâfâituri. Sărmana Motănica... — Sărmana Motănica mea cu chimonou’ ei ăla frumosu’ de mătase, se smiorcăi Laur alăturându-se fugii noastre. — ... și bagă mare, vere, până
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
de ei, asta-i viața mea și uite-mă aproape scăpat. Tocmai Începuse să se lumineze când am ajuns la pod. Am fugit ca un cal, nici un cal n-ar fi ajuns atât de repede... Am stat lungit Într-un tufiș și am așteptat să treacă cinci camioane cu soldați și nouă taburi spre centrul orașului și de-acum știam că rămăsesem un popor format dintr-un singur ins. Sărmanele oasele mele, da, e ziuă și a Început din nou să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
fi înfățișat în cuvinte... Cuvintele sunt prea sărace.. „ - Hai, băieți... hai să trecem creasta..!”, își îndemnă Baltă camarazii, copleșiți de emoție.. dar și apăsați de o neliniște lăuntrică. Încă înainte de revărsatul zorilor, trupele de securitate urcau tăcute, furișându-se prin tufișuri și hățișuri.. printre copaci.. sigure de prada lor... O mare tăcere, o tăcere cumplită... apăsătoare, stăpânea înconjurul... Era liniștea dinaintea furtunii, care plutea în aer.. O comandă scurtă, ca un fâșâit, se prelinse la poala muntelui. Și, atunci au apărut
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
tăcere, o tăcere cumplită... apăsătoare, stăpânea înconjurul... Era liniștea dinaintea furtunii, care plutea în aer.. O comandă scurtă, ca un fâșâit, se prelinse la poala muntelui. Și, atunci au apărut din hățișurile negre, primele umbre albastre. „ - Răsfirați-vă, băieți, prin tufișuri.. pe după copaci.. și economie la muniție !”, fură primele dispoziții date de căpitan. Urmă însă, o clipă când li se tăie răsuflarea la toți. Trupele de securitate și miliție.. fără număr, își ocupară locurile pe versantul sudic al Hășmașului, cu armament
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de puternic și generos. Mitraliera toca întruna, la comanda unui glas gros. Snopurile de gloanțe, mușcau adânc din trunchiurile copacilor, și din stânca de cremene, ținându-i pe loc. „ - Trebuie adusă la tăcere..!”, își zise Baltă și, strecurându-se printre tufișuri la adăpostul întunericului dispăru... dispăru ca o umbră. Preț, de cât ai răsuci o țigară, dură totul... Și, explozia unei grenade cutremură Cheile, ecourile ei înmulțind-o.. Deodată, răcnetul gros s-a frânt.. și mitraliera, spulberată, muți pentru totdeauna. După
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
iubea atât de mult... atât de mult îi iubea..! Deodată se pomeni direct în picioare, trăgând cu urechea, ca iepurele de pârloagă la pândă.. Le luaseră urma și, hămăitul de câine din nou se apropia. Umbre răzlețe se furișau printre tufișuri. „ - Alarmă, băieți... alarmă !”, strigă Baltă. Într-o clipă, toți au pornit într-o goană nebună prin întunericul pădurii. O mulțime de uniforme albastre apărură printre copaci, cu câini eliberați din lesă, gata să sfâșie. „ - Răsfirați-vă, băieți.. răsfirați-vă !”, strigă
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
se arăta aproape tot timpul îngrijorată din cauza mea. Doar ea știa să fie tot atât de atentă cu mine. Când mă duceam să mă joc, mă urmărea pe ascuns pe potecile ce duceau la sanctuarul lui Hercule Curinul: se pitea în spatele unui tufiș și mă pândea grijulie, gata să intervină în caz de primejdie. Îmi amintesc de ziua aceea când m-a apărat de o viperă. Mă întâlnisem cu ea fără să știu cât de periculoasă este. O lovisem, din întâmplare, cu un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
existenței altor culturi decat cele înregistrate sau pentru care s-au reportat primele. 3. Nu sînt cuprinse în asigurare: a) fanetele naturale, plantele cultivate sub plante protectoare, ierburile semănate pentru fertilizare sau pentru pășunat; ... b) plantele decorative (grădini de flori, tufișuri, pomi, pajiști etc.); ... c) livezile de pomi fructiferi, arborii și arbuștii fructiferi, butuci de vie, plantațiile de căpșuni, zmeura și alte fructe; ... d) plantațiile de păduri; ... e) pepenierele de orice fel; ... f) culturile aflate în sere și răsadnițe. ... -----------
NORMA din 9 februarie 1988 de asigurare şi tarifele de prime la asigurarea prin efectul legii a culturilor agricole şi a rodului viilor aparţinînd unităţilor agricole cooperatiste. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125653_a_126982]
-
existenței altor culturi decat cele înregistrate sau pentru care s-au reportat primele. 3. Nu sînt cuprinse în asigurare: a) fanetele naturale, plantele cultivate sub plante protectoare, ierburile semănate pentru fertilizare sau pentru pășunat; ... b) plantele decorative (grădini de flori, tufișuri, pomi, pajiști etc.); ... c) livezile de pomi fructiferi, arborii și arbuștii fructiferi, butuci de vie, plantațiile de căpșuni, zmeura și alte fructe; ... d) plantațiile de păduri; ... e) pepenierele de orice fel; ... f) culturile aflate în sere și răsadnițe. ... Anexă 3
DECRET nr. 35 din 9 februarie 1988 privind perfecţionarea sistemului asigurărilor de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125651_a_126980]
-
nr. 505 din 14 iulie 2003. Articolul 53 Deținătorii, cu orice titlu, si administratorii pădurilor, vegetației forestiere din afara fondului forestier și ai pajiștilor au următoarele obligații: a) să mențină suprafață împădurita a vegetației forestiere din afara fondului forestier, inclusiv a jnepenișurilor, tufișurilor și pajiștilor existente, fiind interzisă reducerea acestora, cu excepția cazurilor prevăzute de lege; ... b) să exploateze masă lemnoasa numai în limita posibilității pădurilor, stabilită de amenajamentele silvice și aprobată prin lege; ... c) să asigure respectarea regulilor silvice de exploatare și transport
LEGE nr. 137 din 29 decembrie 1995 (**republicată**) - (*actualizată*) privind protecţia mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127057_a_128386]
-
modernă permite cultivarea chiar și a copacilor. Unele acoperișuri sunt adevărate sere de legume și ornamente de grădină. Există două tipuri de acoperișuri verzi: intensive și extensive. Primele necesită mai multă Îngrijire și pot fi considerate spații publice cu copaci, tufișuri și alte plante ornamentale, În timp ce acoperișurile extensive necesită mai puțin pământ, dar și mai puțină Îngrijire. Acestea nu sunt accesibile publicului larg, ci numai În scop de mentenanță. În general, un acoperiș vegetal are următoarele componente: o membrană de etanșeitate
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Nicu ALBU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93121]
-
Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Partenerii Deceniului sunt uniți de dorința comună de a estompa diferențele de nivel de trai dintre rromi și ne-rromi, de a Înlătura sărăcia și marginalizarea, Într-un termen de zece ani” (Voicu Mălina, Tufiș D.C. și col., 2005). Considerăm necesară o abordare interdisciplinară a conținuturilor Învățământului, fundamentată pe transformările metodologice și structurale care au loc În știința contemporană și o orientare tot mai fermă spre o formare a personalității umane În vederea integrării sale Într-
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Lucrări științifice. Ministerul învățămîntului, Institutul Pedagogic Galați. Galați. Lucrșt Oradea - Ist = Lucrări științifice. Istorie. Ministerul învățămîntului, Institutul Pedagogic Oradea. Oradea. Lucrșt Oradea - PPM = Lucrări științifice. Pedagogie - Psihologie - Metodică. Ministerul învățămîntului, Institutul Pedagogic Oradea. Oradea. LT = Limbaj și tehnologie. Ed.: Dan Tufiș. București, EAR, 1996, [VIII] + 217 p. LZ = Luceafărul de ziuă. Uniunea Scriitorilor din RPR, Filiala regiunii Stalin, Orașul Stalin. MA = Mitropolia Ardealului. Sibiu. MCDDL = Metodologii contemporane în domeniul defectologiei și logopediei. București, TUB, 1987, 254 p. multigr. MDE = Mihai Dascăl
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]