2,079 matches
-
greoi, trece de ceea parte, îi spune o glumă și-și urmează drumul înainte, scăldându-se în raze de soare”". Scriitorul și teologul Gala Galaction a prezentat și el peisajul monahal de la Văratec. "„Dacă mă gândesc la Varatec, îi văd turlele cum se ivesc peste livezi și peste holde, văd alături Filiorul, dealul rotund ca un arici și purtând pe el stejari în loc de țepi, văd căsuțele albe ca omătul risipite larg printre sutele de nuci și cireși, văd biserica Sf. Ioan
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
decursul timpului. Actuala biserică a mănăstirii a fost construită în perioada 1836-1839. Așezată pe o terasă cu o altitudine relativă de 8-10 metri față de șesul Bahluiului, Biserica Frumoasa domină peisajul prin silueta sa zveltă și albă și prin cele patru turle ale sale, străjuită de un turn impozant și împrejmuită cu un zid de piatră măcinat de vreme. Ansamblul Mănăstirii Frumoasa a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având și fiind alcătuit din următoarele 6
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
este adâncită și flancată de două coloane, cele două travee alăturate au câte o fereastră înaltă și largă, terminată la partea superioară într-un arc în cintru; celelalte două travee din capete au ferestre mici. Deasupra bisericii se înalță patru turle false construite după modelul turlelor bisericilor rusești-ucrainene și dispuse în linie; cele două turle mari corespund celor două cupole ale navei, iar celelalte două, mai mici, sunt așezate deasupra pridvorului și altarului. Turlele sunt înfășurate în întregime în tablă. Clădirea
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
două coloane, cele două travee alăturate au câte o fereastră înaltă și largă, terminată la partea superioară într-un arc în cintru; celelalte două travee din capete au ferestre mici. Deasupra bisericii se înalță patru turle false construite după modelul turlelor bisericilor rusești-ucrainene și dispuse în linie; cele două turle mari corespund celor două cupole ale navei, iar celelalte două, mai mici, sunt așezate deasupra pridvorului și altarului. Turlele sunt înfășurate în întregime în tablă. Clădirea cuprinde o singură navă, flancată
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
fereastră înaltă și largă, terminată la partea superioară într-un arc în cintru; celelalte două travee din capete au ferestre mici. Deasupra bisericii se înalță patru turle false construite după modelul turlelor bisericilor rusești-ucrainene și dispuse în linie; cele două turle mari corespund celor două cupole ale navei, iar celelalte două, mai mici, sunt așezate deasupra pridvorului și altarului. Turlele sunt înfășurate în întregime în tablă. Clădirea cuprinde o singură navă, flancată de încăperea altarului spre răsărit. Pridvorul este precedat de
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
ferestre mici. Deasupra bisericii se înalță patru turle false construite după modelul turlelor bisericilor rusești-ucrainene și dispuse în linie; cele două turle mari corespund celor două cupole ale navei, iar celelalte două, mai mici, sunt așezate deasupra pridvorului și altarului. Turlele sunt înfășurate în întregime în tablă. Clădirea cuprinde o singură navă, flancată de încăperea altarului spre răsărit. Pridvorul este precedat de un frumos portic, compus din patru coloane înalte în stil doric, cele din mijloc fiind legate între ele printr-
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
legați prin arcuri în acoladă) plasați mai târziu pe laturile de sud și de nord; prin excelență "muntenești", ele constituie un evident ecou al arhitecturii din Țara Românească. Se mențin firidele absidelor, chenarele gotice din piatră și ocnițele numai la turlă, inclusiv pe baza ei stelată. Incinta este un patrulater (100x104 m) de ziduri înalte (6 m) și groase (3 m) prevăzute cu contraforturi, metereze, drum de strajă, patru turnuri de colț și unul cu paraclis peste gangul intrării (stema Moldovei
Mănăstirea Sucevița () [Corola-website/Science/306901_a_308230]
-
Cultură (UNESCO) a inclus Biserica "Adormirea Maicii Domnului” și "Sf. Gheorghe" a Mănăstirii Humor pe lista patrimoniului cultural mondial, în grupul "Bisericile pictate din nordul Moldovei". Biserica "Adormirea Maicii Domnului” este construită în plan triconc, cu abside laterale, dar fără turle. Construită în stilul moldovenesc cristalizat în ultimul deceniu al domniei lui Ștefan cel Mare (1457-1504), această biserică prezintă o serie de trăsături distinctive care o deosebesc de bisericile ștefaniene. Este vorba de lipsa turlei de deasupra naosului, precum și de prezența
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
triconc, cu abside laterale, dar fără turle. Construită în stilul moldovenesc cristalizat în ultimul deceniu al domniei lui Ștefan cel Mare (1457-1504), această biserică prezintă o serie de trăsături distinctive care o deosebesc de bisericile ștefaniene. Este vorba de lipsa turlei de deasupra naosului, precum și de prezența pentru prima dată, în arhitectura moldovenească, a unui pridvor deschis (în locul obișnuitului pridvor închis) și a tainiței, încăpere nouă suprapusă încăperii mormintelor. Soclul bisericii este din bucăți mari de piatră cioplită. Cele trei abside
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
cărămida. Edificiul are un plan mixt, având o formă dreptunghiulară în exterior și o formă treflată în interior. Dimensiunile bisericii sunt următoarele: lungimea - 22 m, lățimea - 9,10 m și înălțimea - 8,5 m. Lăcașul de cult este lipsit de turle, având un acoperiș în patru ape rotunjit spre răsărit ca urmare a curburii absidei. Sub acoperiș se află o cornișă de piatră cioplită. Absida altarului este semicirculară și decroșată față de restul construcției. Pornind de la ideea unei biserici de tip longitudinal
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
noiembrie 2002. Slujitorii sfanțului lăcaș în perioada 1732-1963 sunt menționați în pomelnicul bisericii: Lungimea bisericii reconstruite la 1907 depășește 25 de metri, pronaosul fiind extins peste mormintele primilor ctitori. Peste pronaos se află două turnuri cu tambur răsucit, după modelul turlelor mănăstirii Curtea de Argeș. Deasupra naosului se înalță turla principala. Pictură este realizată în stil neo-bizantin cu multe ornamente și decorații florale de către maestrul Costin Petrescu. Catapeteasma, desi făcută în 1839 de meșterul Chircol, isi recapătă acum strălucirea, fiind poleita și pictată
Biserica Sfântul Silvestru din București () [Corola-website/Science/307804_a_309133]
-
1732-1963 sunt menționați în pomelnicul bisericii: Lungimea bisericii reconstruite la 1907 depășește 25 de metri, pronaosul fiind extins peste mormintele primilor ctitori. Peste pronaos se află două turnuri cu tambur răsucit, după modelul turlelor mănăstirii Curtea de Argeș. Deasupra naosului se înalță turla principala. Pictură este realizată în stil neo-bizantin cu multe ornamente și decorații florale de către maestrul Costin Petrescu. Catapeteasma, desi făcută în 1839 de meșterul Chircol, isi recapătă acum strălucirea, fiind poleita și pictată din nou de Costin Petrescu. Cele cinci
Biserica Sfântul Silvestru din București () [Corola-website/Science/307804_a_309133]
-
început și biserica să se strice și era un lucru pustiit și pietrele au căzut"". Potrivit celor consemnate în același document, în timpul domniei lui Vasile Lupu (1634-1653) s-au efectuat importante lucrări de reparații și extindere. A fost înălțată o turlă deasupra naosului bisericii și s-au construit chilii pentru călugări, o trapeză, o pivniță de piatră, zidul de incintă cu turn și cerdac mare deasupra porții. Vasile Lupu a închinat mănăstirea la Arghirocastro de la Adrianopole (mănăstire grecească din Rumelia, astăzi
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]
-
portretele a trei ctitori, îmbrăcați în costume domnești. Cei d'întăi ține în mână o biserică, iar în alta o hârtie scrisă grecește, dar nediscifrabilă, fiind scrisoarea ștearsă de timp. Biserica este în stare decăzută; acoperemântul spart, și plouă prin turlă; păreții crăpați în două locuri. Curtea este împresurată cu zid de piatră, înalt de 2 stânjini. Clopotnița în stare bună. Deasupra porței sunt câteva chilii ruinate. În niște case proaste din curtea bisericei, șede preotul. Afară de case, mai sunt niște
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]
-
care se ridică o construcție de cărămidă, și pe sub turnul clopotniță, amplasat pe latura nordică. Astăzi intrarea se face numai prin partea de vest, turnul clopotniță făcând legătura cu un cimitir. Biserica Mănăstirii Hlincea este construită în plan triconc, cu turlă pe naos, cu pereții sprijiniți de patru contraforturi în trepte, dispuși, doi câte doi, la o oarecare distanță de absidele laterale. Există în această privință asemănări cu planul bisericii de la Aroneanu. Zidurile bisericii au 1 metru grosime. Pridvorul bisericii este
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]
-
un timp record de numai trei luni, din cărămidă făcută în mănăstire. Are formă de navă și este compartimentat în altar și naos. Altarul este luminat de o fereastră la est și alta pe zidul nordic. Pe altar este o turlă oarbă, pătrată, cu acoperișul piramidal și cu trei ferestre, la sud, est și nord. În dreapta altarului este o cameră pentru veșminte. Catapeteasma, din lemn de brad sculptat, este pictată. Naosul, spațios, are tavanul semicircular și este luminat de două ferestre
Mănăstirea Vlădiceni () [Corola-website/Science/307854_a_309183]
-
spațios este luminat de două ferestre pe zidul din sud și alte două pe cel nordic. Și în pronaos sunt doi stâlpi masivi marginali, pe care se sprijină arcadele ce susțin cele două bolți circulare. Deasupra pronaosului se înalță două turle deschise, octogonale, luminate de câte trei ferestre la sud și la nord. Naosul cu absidele largi și adânci este luminat de câte o fereastră la sud și nord. Are deasupra o turlă deschisă cu baza pătrată și două etaje octogonale
Mănăstirea Vlădiceni () [Corola-website/Science/307854_a_309183]
-
două bolți circulare. Deasupra pronaosului se înalță două turle deschise, octogonale, luminate de câte trei ferestre la sud și la nord. Naosul cu absidele largi și adânci este luminat de câte o fereastră la sud și nord. Are deasupra o turlă deschisă cu baza pătrată și două etaje octogonale, luminate de patru ferestre. Se delimitează de pronaos prin doi stâlpi masivi marginali. Catapeteasma este din lemn de stejar sculptat. Altarul este luminat de o fereastră la est. Mănăstirea este împrejmuită cu
Mănăstirea Vlădiceni () [Corola-website/Science/307854_a_309183]
-
a bisericii Gheorghe Balș constată că aceasta a fost ""deja pe de-a-ntregul boltită"" încă din vremea lui Miron Barnovschi, voievodului Istrate Dabija nerămânându-i decât să termine lucrările, după cum o dovedesc elemente de alt stil existente tocmai la paramentul turlei. Domnitorul Eustratie Dabija (1661-1665) și Dafina Doamna au meritul de a îndeplini prevederea din Testamentul lui Miron Barnovschi, preluând pe cheltuiala lor terminarea construirii Mănăstirii Bârnova și înzestrând-o cu odoare de preț: cărți de cult, icoane și candele. Dabija
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
La poartă este un turn clopotniță, prin care se intră în Mănăstire. Atât clopotnița, cât și zidurile de incintă sunt lipsite de vreo inscripție. Biserica are o înfățișare exterioară măreață, fiind construită în stilul Galatei, în plan triconc, cu două turle, din care una masivă, deasupra pridvorului și alta mai subțire, octogonală, ornamentată în exterior. Pentru prima dată în Moldova, la bisericile lui Miron Barnoschi-Movilă apare turnul-clopotniță lipit de biserică, amplasat deasupra pridvorului. Acesta schimbă și îngreuiază înfățișarea exterioară a bisericii
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
masivă, deasupra pridvorului și alta mai subțire, octogonală, ornamentată în exterior. Pentru prima dată în Moldova, la bisericile lui Miron Barnoschi-Movilă apare turnul-clopotniță lipit de biserică, amplasat deasupra pridvorului. Acesta schimbă și îngreuiază înfățișarea exterioară a bisericii în ansamblul ei. Turla de deasupra pridvorului este un element de fortificație, având la primul etaj o tainiță în care puteau fi ascunse odoarele bisericii la vreme de primejdie și la etajul al doilea o încăpere cu rol de apărare, având practicate în ziduri
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
fortificație, având la primul etaj o tainiță în care puteau fi ascunse odoarele bisericii la vreme de primejdie și la etajul al doilea o încăpere cu rol de apărare, având practicate în ziduri metereze pentru tras cu pușca. În această turlă se intra printr-o ușă secretă, ascunsă în epocă de spătarul unei strane bisericești din pronaos. De asemenea, se remarcă și prezența contraforturilor laterale masive pe colțurile pridvorului. Gheorghe Balș constată că Bârnova ca elansare și zveltețe a formelor sale
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
înlocuit cu trei arcade și doi pilaștri groși, reprezentând una dintre caracteristicile arhitecturii bisericești din secolul al XVII-lea din Moldova, prototipul acestei noi împărțiri găsindu-se pentru prima dată la Mănăstirea Galata. "Naosul" prezintă particularitatea de a transmite greutatea turlei pe zidurile laterale prin arcuri transversale, întocmai ca la Mănăstirea Dragomirna. În schimb, lipsesc nervurile împodobite cu torsade, precum și arcaturile încrucișate ale bolții. O catapeteasmă mare desparte naosul de altar. Biserica Mănăstirii Bârnova nu este pictată. În pronaos, în partea
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
Fațadele construcției sunt liniștite și drepte, vopsite în alb. Intrarea se face printr-un pridvor elegant asemănător cu prispele întâlnite la casele țărănești din România. Pridvorul prezintă arcade polilobate susținute de stâlpi din lemn. În partea superioară edificiul are o turlă simplă cu streașină largă și o cupolă în formă de ciupercă. Ușa și ferestrele prezintă ancadramente din piatră sculptată aplicate la începutul secolului XX.
Biserica Bucur () [Corola-website/Science/308364_a_309693]
-
al Sucevei și Rădăuților, iar pr. paroh Iustin Nistoroaia a primit rangul de iconom stavrofor. Biserica este construită din piatră brută, fiind în întregime tencuită în afară de unele părți speciale (brâul, canelurile și coloanele). Ea este construită în plan triconc, cu turlă deasupra naosului, întocmai ca și Biserica Aroneanu, având un pridvor deschis ale cărui arcade semicirculare se sprijină pe coloane de secțiune circulară sau pătrată. În interiorul pridvorului se mai văd resturi de frescă, precum și unele imitații de zugrăveală. Sub ocnițele de sub
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani () [Corola-website/Science/308365_a_309694]