4,029 matches
-
în rutina activităților domestice pe care prin tradiție trebuie să le execute. - spune doamna Anca Munteanu. Maternitatea și creșterea copiilor sunt elementele care împing existența femeii spre conformism, iar conformismul este cel mai temut dușman al creativității. Pentru orice copil, ucenicia inegalității între sexe începe odată cu preadolescența. Prejudecata că fetele trebuie să fie „altfel” decât băieții le este inoculată zilnic copiilor de sex feminin, ceea ce le va modifica esențial comportamentul. De multe ori părinții își mustră fetițele: „Tu ești fată, iar
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
6-6, reuniunea panel, metoda 6-3-5, etc.) pentru stimularea creativității; * momentele de impas sunt depășite mult mai ușor, deoarece impactul dintre diferite entități mentale spulberă reciproc fixațiile mentale ale membrilor grupului și exercită efecte compensatorii asupra lacunelor informaționale; * grupul contribuie la ucenicia tinerilor în domeniul de creație. Lucrul în echipă îi determină pe membrii săi să interacționeze, să se susțină și să nu gândească individualist. Principalul avantaj de a lucra în echipă este acela că nimeni nu e singur atunci când îi este
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
un roman in nuce, condensat, ceea ce se explică și prin caracterul „ocazional”, de operă țintind să marcheze împlinirea unui secol de la răpirea Basarabiei. Sugerată și de unii cronicari (Pamfil Șeicaru), dezvoltarea subiectului în forma unui bildungsroman (modele fiind Anii de ucenicie ai lui Wilhelm Meister de Goethe ori Jean-Cristophe de Romain Rolland) pare să îl fi preocupat pe S. chiar de atunci. Întârzierea cu două decenii a realizării propriu-zise a adus o modificare a intenției, în sensul cuprinderii nu doar a
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
seminarist, în 1928 i se publică o predică în „Luminătorul” din Chișinău, la care va colabora și ulterior, de asemenea la „Raza” și „Cuvânt moldovenesc”, în cotidianul „Calendarul” din București (la invitația lui Nichifor Crainic), unde își va face adevărata ucenicie de gazetar, la „Țara noastră” (redactor responsabil: Alexandru A. Hodoș), „Viața Basarabiei” ș.a. Din octombrie 1930 e director la revista „Studentul”, iar în 1939, când reapare săptămânalul „Raza”, i se încredințează conducerea acestuia, mutându-se la București după ultimatumul din
ŢEPORDEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290152_a_291481]
-
I. Dobrescu), acolo unde s-a deschis băcănia Petrache Ioan. Amândouă, mai ales aceea a lui Colțescu - băcănii de lux. Petrache Ioan n-a prea făcut treburi, dar Colțescu a ieșit milionar. Actualii băcani Ciobanu și Dragomir 147 au făcut ucenicia la Colțescu. Piața Palatului este toată refăcută. Totul e nou: vechiul București a dispărut aci cu totul.* În locul refugiului din fața Palatului regal și a clădirii în care este instalat Automobil Club148 era un lung șir de case mărunte, unele proprietatea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
uman care este o moștenire a primitivității naturale. (Constantin Bacalbașa, „Cronica săptămânală. Bucureștii de altădată“, Adevărul, an. XXXIV, nr. 11549, 27 noiembrie 1921, pp. 1-2.) Pagina 115 * În magazinul lui Ghebauer și sub direcția lui Costi Ghebauer și-a făcut ucenicia d. Feder 1, directorul actualului magazin de muzică. (Id., ibid., nr. 11555, 4 decembrie 1921, pp. 1-2). Pagina 116 * o mică casă cu un etaj, iar jos, pe strada Modei, un mic restaurant studențesc, cu câteva mese, unde mâncam cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Fragilul ecran sticlos prin care Încercam să ne atingem, rămânând fiecare pe partea sa, s-a și spart la un moment dat, ca un pahar prețios, prea prețios și fragil, turmentat de o atingere imprudentă. Două pagini din Anii de ucenicie ai lui August Prostul dau seamă despre această paradoxală pățanie, literară și ea, cum se cuvenea. Fervoarea și insolența volumului nu exprimau doar sarcasmul autoinculpării, ci și sarcasmul critic la adresa mediului În care și eu, și Radu, și atâția alții
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
produs”, proclama volumul lui Radu Petrescu o „Cartă a drepturilor scriitorului” nu avusese efect liniștitor, deși subtextul ei, În România socialistă a anului 1979, nu era chiar neglijabil. La data aceea nu știam Însă nimic despre pățania veninoasă. Anii de ucenicie ai lui August Prostul apăruse la finele lui 1979, când eram În prima mea aventură occidentală. Nu i-l putusem trimite lui Radu decât după Întoarcere, În ianuarie 1980. Aveam să primesc, ca de obicei, o scrisoare de răspuns, după
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
În când, rumoarea bârfitoarelor care știam că nu mint decât pe jumătate. Mi se părea Însă mai importantă aventura noastră comună decât caricatura ei. În ce a constat, de fapt, „delimitarea”, deloc contrariată, pe care o formulasem În Anii de ucenicie...? Recunoscându-mi, cu modestie și amar, „risipirea”, implicarea În „destinul comun”, discretele „efecte de solidaritate”, mă delimitam, deși admirativ și cu destulă invidie, de „Înalta tehnică a distanțării”. De scenariul intangibilității, adică, urmat cu „rigoare iacobină”. Reiteram, cam apodictic, convingerea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
domnu’ Norman Manea... Trebuia să ne mobilizăm atunci o altă energie, nu doar a scrisului. Să fi luptat.” Eram numai ochi și urechi. „Să fi luptat”? Asta spunea Radu Petrescu? Radu Petrescu!?... O referință, cumva, la disputa din Anii de ucenicie...? Vroia să semnaleze, cumva, că s-a mai gândit la acele pagini, la „contrarietatea” care Îl mâhnise? „Să fi luptat. Atunci a fost momentul nostru. Trebuia să le spunem acestor scriitori-gospodari: Domnule, nu dau mâna cu dumneata, nu ești competent
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
după aceea, Într-o neuitată vizită la Pietroșița, În octombrie 1984, la o cină amicală, cu brânză și mămăligă, ceapă, măsline, fasole bătută cu usturoi, conserve de carne RDG, țuică și vin franțuzesc. „L-ați definit extraordinar În Anii de ucenicie... A avut o reacție fără măsură. Imposibil să-l potolesc, să-i demonstrez că era un elogiu, să-i recitesc măcar fraza. Câte n-a spus... nu se poate repeta. De altfel, În ultima perioadă, vorbea ca un birjar. Radu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ci Un Orfeu legendar fecundând; p. 67, antepenultimul rând: nu Expoziția aceasta cred că este, ci Expoziția aceasta se constituie ca. ș13ț București 20 februarie 1980 Mult stimate Domnule Norman Manea, Vă mulțumesc oarecum târziu pentru exemplarul din Anii de ucenicie ai lui August Prostul, dat fiind că am profitat pentru a reciti, de la Început până la sfârșit, cartea - pe care o aveam Încă de la apariție și o citisem cu interesul de totdeauna pentru scrierile Dumneavoastră. Trebuie să vă mulțumesc pentru onoarea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pentru a reciti, de la Început până la sfârșit, cartea - pe care o aveam Încă de la apariție și o citisem cu interesul de totdeauna pentru scrierile Dumneavoastră. Trebuie să vă mulțumesc pentru onoarea ce mi-ați făcut publicând În paginile Anilor de ucenicie... frumosul articol despre Matei Iliescu al meu. Sunteți un foarte comprehensiv cititor, analizele Dumneavoastră la Camil Petrescu, la Doamna Bengescu etc. aduc un timbru nou În lectură. Cea de a doua parte a cărții constituie, fără Îndoială, una dintre cele
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Îl are cititorul, că ce nu a Înțeles el vor Înțelege alții, altă dată, sentiment care Îi și dă imaginea puterii de viață, În spațiu și timp, a textului citit. Însă poate că această parte a doua a Anilor de ucenicie este nu un studiu, o Cartă, ci un roman, În felul aceluia al lui Thomas Mann despre felul cum a scris Doctor Faustus. Dezbaterea este absorbită În poezie sau, cu un cuvânt care spune exact același lucru, În ficțiune. Un
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pe care vreau să i-o consacru lui Nicki, mi s-au limpezit Între timp multe lucruri. Cred că În centrul interpretării mele o să așez conceptul artistului În chip de clovn, așa cum este el definit, mai Întâi, În Anii de ucenicie, iar, mai apoi, În On clowns. Plecând de la acest concept - și În măsura În care el implică un fenomen de marginalitate, socială și umană - Îmi va veni foarte lesne să discut opera lui Nicki În contextul mai larg al postmodernismului. Marele meu handicap
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
legii Nr. 873 din 5 decembrie 1940; Art. 15 - Sunt scutiți de munca de folos obștesc a.) Cei cu infirmități sau boli care îi fac improprii serviciului muncii; b.) Cei care execută în mod permanent un contract de muncă sau ucenicie; c.) Cei care execută învoieli agricole cu mijloace proprii de muncă sau ajută pe pământul lor la muncile agricole; d.) Elevii militari sau cei îndatorați să facă, în timpul vacanțelor școlare practică profesională; e.) Militarii activi. Tinerii aflați în străinătate sau
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
împiedica pe viitor formarea meseriașilor evrei, s’a suspendat în fapt, iar apoi în drept, putința pentru evrei de a fi ucenici în industrie, meserii și comerț, prin trei legi succesive și anume: 1. Decretul-Lege pentru suspendarea înregistrării contractelor de ucenicie ale ucenicilor evrei - din 24 Decembrie 1940 (Monitorul Oficial No. 303), 2. Decretul-Lege pentru interzicerea înregistrării la Camerele de Muncă a con tractelor de ucenicie pentru evrei - din 10 Februarie 1941 (Monitorul Oficial No. 34) și în sfârșit prin 3
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
și comerț, prin trei legi succesive și anume: 1. Decretul-Lege pentru suspendarea înregistrării contractelor de ucenicie ale ucenicilor evrei - din 24 Decembrie 1940 (Monitorul Oficial No. 303), 2. Decretul-Lege pentru interzicerea înregistrării la Camerele de Muncă a con tractelor de ucenicie pentru evrei - din 10 Februarie 1941 (Monitorul Oficial No. 34) și în sfârșit prin 3. Decretul-Lege pentru anularea contractelor de ucenicie în curs ale ucenicilor evrei - din 22 Martie 1941 (Monitorul Oficial No. 69). Această Lege condiționează începerea oricărui comerț
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Decembrie 1940 (Monitorul Oficial No. 303), 2. Decretul-Lege pentru interzicerea înregistrării la Camerele de Muncă a con tractelor de ucenicie pentru evrei - din 10 Februarie 1941 (Monitorul Oficial No. 34) și în sfârșit prin 3. Decretul-Lege pentru anularea contractelor de ucenicie în curs ale ucenicilor evrei - din 22 Martie 1941 (Monitorul Oficial No. 69). Această Lege condiționează începerea oricărui comerț de obținerea autorizației prealabile, care se dă de către Președinții Camerelor de Comerț. Petiționarul trebuie să arate în cerere printre altele și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
mai cu seamă cu critică literară, chiar sub genericul unei rubrici, „Prezentări literare”. Vasile Iluțiu, directorul ziarului, îl caracteriza într-o formulă adecvată: „liniștit ca o apă adâncă, așa cum îi este și gândirea, și talentul”. Bilanțul din acești ani de ucenicie include articole despre scriitori (Tudor Arghezi, Mihai Beniuc, N. Caranica, Grigore Popa, George Boldea, Emil Giurgiuca, Al. Vlahuță, Octavian Goga, V. Copilu-Cheatră, Gib I. Mihăescu, V. Voiculescu) și despre „gustul literar”, precum și douăzeci și cinci de poezii. În comentarii, F. are stilul
FELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
Cioculescu, Anton Holban, „Pseudo-jurnal”, RL, 1978, 17; Șerban, Ispita, 268; Mircea Iorgulescu, Biografie și operă, RMB, 1983, 12 029; Dan C. Mihăilescu, „Profitabila condiție”, T, 1983, 8; Mircea Muthu, Literatură și viziune memorială, ST, 1983, 12; Nicolae Manolescu, Anii de ucenicie, RL, 1985, 18; Ion Vlad, Interviul, dialogul, confesiunea, TR, 1985, 19, 20; Dan Stanca, Supralicitarea fanteziei, RL, 1991, 38; Gheorghe Grigurcu, Idealismul istoriei literare, F, 1992, 2; Dan Petrașincu, În preajma unor „itinerarii mirabile”, RL, 1993, 3; Pavel Chihaia, Receptarea textelor
FLORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287031_a_288360]
-
adolescentului cu periodicele românești ale vremii, care nu lipseau din casa părintească, l-a convins să-și dedice mai bine de patru decenii din viață colaborării la diferite publicații, dar mai cu seamă activității de editare a lor. Își face ucenicia ca reporter la ziarul „Poporul” (1881), apoi la „Națiunea” (1882) și continuă să publice, din 1884, la „Unitatea națională”, „Voința națională” și „Tribuna”. Mărturisea însă că „debutul temeinic” și l-a făcut în 1889 la „Convorbiri literare”, unde și-a
GORUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287319_a_288648]
-
Năsăud și Cluj (1946-1950). Din 1951 este asistent la Facultatea de Filosofie a Universității din Cluj, la Catedra lui D. D. Roșca. Contactul cu Lucian Blaga, care aprecia articolele „tânărului filosof” ce îi era doctorand din 1947, constituie o fecundă ucenicie. Odată cu desființarea, în 1952, a facultății, H. ajunge la Catedra de istorie medie a României ca asistent al profesorului David Prodan. În „Făclia” din 1953, la sărbătorirea lui Dimitrie Cantemir, H. își reia activitatea publicistică după zece ani de tăcere
HUSAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287472_a_288801]
-
din 1937, frecventează cursurile Școlii de Perfecționare în Artele Grafice din București, unde predau profesorii de la Liceul „Gheorghe Lazăr”. Cărțile au exercitat o fascinație deosebită asupra lui I., care și-a dorit să devină librar, făcând chiar o perioadă de ucenicie în Librăria Socec din Iași, când învață și meseria de tipograf. În 1941-1945 luptă pe front și este luat prizonier. Întors în țară, intră în lumea presei, pe care o va sluji timp îndelungat, ocupând funcții de redactor și redactor
IGNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287510_a_288839]
-
primului număr aparține lui Mihnea Gheorghiu, președintele Consiliului Cinematografiei din acea epoca, si regizorului Victor Iliu. În articolul O artă nouă, populară, Mihnea Gheorghiu precizează faptul că „revista Cinema apare într-o nouă etapă de progres a cinematografiei românești”, cănd „ucenicia tinerei noastre cinematografii s-a terminat”. Articolul-program al primului redactor-șef, intitulat Planurile noastre, detaliază intențiile începutului de drum, Victor Iliu trecând în revistă câteva dintre principalele obiective ale publicației. De-a lungul anilor, aceste deziderate au fost în cea
CINEMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286232_a_287561]