2,479 matches
-
culturii europene: nihilismul și problematizarea. Europa se află la apogeul său la finele secolului al XIX-lea. Stăpînește întreaga lume; este în mod oficial încredințată că civilizația și cultura sa sînt nu doar superioare, ci și singurele deținătoare ale adevărului: Umanismul, Rațiunea, Știința. Totuși, în sînul propriei culturi, Umanismul, Rațiunea, Știința fac deja obiectul unor analize critice și sînt frămîntate de fermenții unor crize. Chiar în aceste momente de apogeu, Schopenhauer îndeamnă la renunțare și Nietzsche anunță înstăpînirea irevocabilă a nihilismului
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
la apogeul său la finele secolului al XIX-lea. Stăpînește întreaga lume; este în mod oficial încredințată că civilizația și cultura sa sînt nu doar superioare, ci și singurele deținătoare ale adevărului: Umanismul, Rațiunea, Știința. Totuși, în sînul propriei culturi, Umanismul, Rațiunea, Știința fac deja obiectul unor analize critice și sînt frămîntate de fermenții unor crize. Chiar în aceste momente de apogeu, Schopenhauer îndeamnă la renunțare și Nietzsche anunță înstăpînirea irevocabilă a nihilismului. Năruirea suicidară a Europei în secolul XX coincide
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
fac deja obiectul unor analize critice și sînt frămîntate de fermenții unor crize. Chiar în aceste momente de apogeu, Schopenhauer îndeamnă la renunțare și Nietzsche anunță înstăpînirea irevocabilă a nihilismului. Năruirea suicidară a Europei în secolul XX coincide cu criza Umanismului, criza Rațiunii, criza Progresului. Filozofia mai întîi, apoi știința însăși, în clipa triumfului său celui mai strălucit, descoperă fragilitatea supozițiilor lor. Nihilismul reprezintă pierderea aparent iremediabilă a sensului de către Univers și de către Om. Înseamnă dizolvarea oricărei substanțe, straniu confirmată in
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de a trăi pentru a trăi. Însă el poate îndemna în egală măsură la a renunța la gîndire și la a disprețui orice morală. Ca și nihilismul, problematizarea generalizată reprezintă consecința ultimă și aprofundarea tuturor pro-blematizărilor care au afectat religia, umanismul, rațiunea, știința. Ea reprezintă luarea în calcul a eșecurilor succesive de a conferi gîndirii un fundament incontestabil. Spre deosebire de nihilism însă, problematizarea menține primatul interogației în raport cu constatarea pierderii iremediabile a oricărei substanțe, căutînd să gîndească însăși problema pierderii fundamentelor. Este extraordinar
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
e plină de idei europene care au luat-o razna", spune Armand Petitjean 20. Însă aceste idei o luaseră deja razna chiar în Europa, și pînă și cele mai înțelepte conțineau la origine un sîmbure de nebunie. Din Europa provin umanismul, raționalitatea, știința, tehnica, națiunea, libertatea, democrația, dreptul popoarelor, fanatismul militant, raționalizarea delirantă, Religia Mîntuirii terestre, culturicidul la scară planetară, exploatarea capitalistă, apoi "socialistă", tipul de imperialism care o amenință acum. În Europa s-a urzit amestecul de barbarie, de tehnicitate
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Europei s-au universalizat astăzi în sensul cel mai rău și în sensul cel mai bun. Rațiunea s-a revărsat sub forma raționalității critice, sub forma raționalizării aflate în slujba miturilor și sub forma raționalității instrumentale aflate în slujba barbariilor. Umanismul s-a răspîndit și a favorizat introducerea drepturilor omului în multe locuri, însă a lăsat de asemenea ca asuprirea oamenilor să-și găsească un nou adăpost sub numele său. Știința și tehnica își continuă procesele ambivalente, aducînd imense binefaceri și
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
doar sub efectul hegemoniei puterilor europene asupra lumii, ci și pentru că lumea dominată și colonizată nu s-a putut elibera decît însușindu-și formula statului-națiune, precum și puterea tehnică, industrială și militară zămislită de Europa. Ea s-a universalizat și pentru că umanismul, rațiunea, știința îi confereau o veritabilă universalitate, pe care nu au putut-o sufoca niciodată torsiunile și distorsiunile eurocentriste. Firește, celelalte culturi ale lumii nu au putut sădi în ele tehnica, știința sau rațiunea decît modificîndu-se și alterîndu-se ele însele
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
paralel fundamentele culturale). Cu siguranță, Europa nu este singura sursă de universalitate: ca și creștinismul, budismul și Islamul sînt religii universale destinate tuturor oamenilor, oricare ar fi ei. Însă Europa este singura care a adus o universalitate non-religioasă; există în Umanism o religie universală latentă pe care nici Internaționalele, nici mondialismul n-au reușit încă să o catalizeze. Ce rămîne așadar în proprietatea exclusivă a culturii europene? Ne putem pune această întrebare atunci cînd ne uităm la Statele Unite. Pe lîngă faptul
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
cunoaște antagonismele sale interne între tendința sa critică și tendința sa sistematică, între raționalitatea deschisă și raționalizarea închisă, fiind fără încetare nevoită, și riscînd să se autodistrugă în caz contrar, să-și producă autocritica. La fel, și în mod corelativ, umanismul european suferă și produce un antagonism profund între credința în universalitatea sa, care maschează un eurocentrism dominator, și potențialitatea sa veritabil universalizantă, care se deschide către toți indivizii și toate culturile și care demască și critică eurocentrismul. Procesul comportă fenomene
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
petrec întotdeauna lucrurile cu Credința. Cultura europeană nu doar suferă aceste opoziții, conflicte și crize; ea trăiește de pe urma lor. Acestea sînt, și ele, în egală măsură producătoarele și produsele ei. În cultura europeană sînt importante nu doar ideile călăuzitoare (creștinism, umanism, rațiune, știință), ci și contrariile acestora. Geniul european nu rezidă numai în pluralitate și în schimbare, ci și în dialogica pluralităților care produce schimbarea. El nu se regăsește în producerea noului ca atare, ci în antagonismul dintre vechi și nou
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
unei spirale nebuloase. Dialogica este cea care se află în centrul identității culturale europene, iar nu cutare sau cutare element ori moment al său. Laicul și universalul Cultura europeană nu este doar o cultură ale cărei produse cele mai semnificative, Umanismul, Rațiunea, Știința, sînt laice. Este mai cu seamă o cultură în totalitate laicizată, în sensul că, începînd dintr-un anumit moment, nici o idee n-a rămas îndeajuns de sacră sau îndeajuns de infamă pentru a scăpa vîrtejului dezbaterilor, discuțiilor, polemicilor
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
demnitatea omului-cetățean; însă ea îi exclusese de aici pe sclav și pe barbar. Este adevărat că germanii și francii erau oameni liberi; însă nu au conceput niciodată libertatea pentru altcineva în afară de ei înșiși. Raționalitatea critică este cea care a determinat umanismul european, asupra căruia se închidea și încă se închide fără încetare ganga eurocentristă, să-și concretizeze universalitatea prin recunoașterea deplinătății calității de om oricărei ființe omenești, indiferent de rasă, continent, cultură. Cu toate acestea, dragostea de umanitate vine nu din
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
închide fără încetare ganga eurocentristă, să-și concretizeze universalitatea prin recunoașterea deplinătății calității de om oricărei ființe omenești, indiferent de rasă, continent, cultură. Cu toate acestea, dragostea de umanitate vine nu din raționalitate, ci din mistica cvasi-religioasă care a însuflețit umanismul. Universalismul european nu ține doar de raționalitate, de obiectivitate, de scientificitate, ci de asemenea de credință și de ardoare, fiind sub acest aspect moștenitorul creștinismului. Universalismul există în mod virtual în orice gîndire, în orice cultură. Însă nici una nu a
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
unei problematizări generalizate; ea îl repune sub semnul întrebării pe Dumnezeu, Cosmosul, Natura, Omul. După aceea cultura europeană a cunoscut mai multe momente în care o gîndire, un principiu, o dovadă și-au închipuit că fundamentează în sfîrșit certitudinea absolută. Umanismul și-a închipuit că Omul, măsură a tuturor lucrurilor, putea fi fundament al tuturor lucrurilor, Rațiunea și-a închipuit că logica sa poate fundamenta adevărul discursului său, Știința și-a închipuit că poate fonda certitudinea teoriilor sale pe certitudinea experiențelor
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
deopotrivă fericit și nefericit: ea nu poate, desigur, să-și producă propriii martiri, propriile Sfinte Blandine*, propriile Ioane d'Arc, însă nu ar putea nici să producă indivizi precum Torquemada sau Loyola. Pentru Europa dominatoare și hegemonică a secolului trecut, Umanismul, Știința și Rațiunea țineau loc de Mesia. Însă adevărurile Umanismului, Rațiunii și Științei deveneau mincinoase în clipa în care deveneau mesianice. De aceea trebuie să salvgardăm umanismul, știința și rațiunea retrăgîndu-le orice misiune sau funcție mesianică. Europa nu are un
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
producă propriii martiri, propriile Sfinte Blandine*, propriile Ioane d'Arc, însă nu ar putea nici să producă indivizi precum Torquemada sau Loyola. Pentru Europa dominatoare și hegemonică a secolului trecut, Umanismul, Știința și Rațiunea țineau loc de Mesia. Însă adevărurile Umanismului, Rațiunii și Științei deveneau mincinoase în clipa în care deveneau mesianice. De aceea trebuie să salvgardăm umanismul, știința și rațiunea retrăgîndu-le orice misiune sau funcție mesianică. Europa nu are un Mesia, și nici nu trebuie să aibă. Însă ea ar
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
indivizi precum Torquemada sau Loyola. Pentru Europa dominatoare și hegemonică a secolului trecut, Umanismul, Știința și Rațiunea țineau loc de Mesia. Însă adevărurile Umanismului, Rațiunii și Științei deveneau mincinoase în clipa în care deveneau mesianice. De aceea trebuie să salvgardăm umanismul, știința și rațiunea retrăgîndu-le orice misiune sau funcție mesianică. Europa nu are un Mesia, și nici nu trebuie să aibă. Însă ea ar putea, ar trebui să-și aibă propriii călăuzitori și propriii catalizatori. Restaurarea intelectualilor Pentru europenii din Vest
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
în care acesta produce orbirea față de lumea contemporană, față de noile puteri, față de noile exploatări, față de noul imperialism, față de URSS, fată de Europa. În realitate, vulgata marxistă reprezenta raționalizarea "științifică" a marii Religii a Mîntuirii terestre, vlăstar bastard al Creștinismului și Umanismului, care convertise în lume mult mai mulți intelectuali decît popoare. Cînd Moscova și-a pierdut statutul privilegiat de nou Ierusalim, Beijingul a preluat ștafeta, iar religia a subzistat în Europa, sub forme mai virulente sau mai blînde, pînă spre 1979-1980
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
măsură din viață și din texte. Greșim cînd îl considerăm pe Soljenițîn un slavofil ortodox, la fel cum greșeam cînd îl reduceam pe Dostoievski la aceeași stranie singularitate. În realitate, Soljenițîn a trăit dialogica slavo-occidentalistă, integrînd în sine creștinismul și umanismul, raționalitatea și credința. Spre deosebire de mulți ruși liberali care rămăseseră adepți ai Rusiei Mari, el se exprimă în favoarea emancipării națiunilor Imperiului, reunind astfel ideea universalistă a dreptului popoarelor și voința specifică de a salvgarda identitatea rusă. Astfel, efervescența culturală a devenit
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
ideii de democrație, care antrenează prăbușirea ideii socialiste, de-clanșează o resistematizare în lanț a valorilor. Moralei care subordonează totul Revoluției îi succede Morala care verifică autenticitatea Revoluției pornind de la mijloacele de care se folosește. Disprețului față de libertățile "formale" și de umanismul "mic-burghez" îi succed preeminența Drepturilor Omului și alinarea în egală măsură a tuturor suferințelor omenești (Amnesty International, Médecins sans frontières). Această veritabilă reconvertire mentală este cît se poate de propice convertirii Europei, fapt confirmat de numeroase exemple. Convertirea pe un
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
deschisă către lumea pe care o domina, chiar dacă uneori numai în virtutea faptului că descoperise și explorase această lume. Dacă un anumit spirit european s-a consolidat, raportîndu-se la lume, în ideea superiorității individului alb occidental, un alt spirit a alimentat umanismul său și rațiunea sa critică prin cunoașterea varietății indivizilor și a culturilor. Încă din vremea lui Montaigne, povestirile despre călătorii și călătoriile înseși au determinat o relativizare a veridicității credințelor și ideilor noastre. Începînd din secolul al XVI-lea, tema
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
că durerea nu ține doar de anesteziști, de maici Tereza, de psihanaliști, de tranchilizante, de rețete acoperite de serviciile sociale; ea reclamă o reformă culturală și civilizațională care să aprofundeze și să revoluționeze sensul a ceea ce creștinismul numea mi-lostenie, iar umanismul numea umanitarism. Trebuie să ne temem fără îndoială de degradările și de sincretismele ce afectează culturile care se amestecă. Dar trebuie de asemenea să ne amintim că nu există cultură pură și că toate au sînge amestecat, începînd cu a
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
model de abordare a problemelor politice, sociale, economice, deoarece este clar că filtrul este unul creștin, iar abordarea este una jurnalistică. Impactul discursului lui Savatie Baștovoi 151 nu a fost cauzat doar de discursul media presărat cu inserții ale unui umanism profund, ci ține mai degrabă de un talent publicistic înnăscut, de un dar primit de la Dumnezeu pe care a știut să îl pună în slujba Celui ce i l-a dăruit. Consider că jurnalistul se naște, nu se face, iar
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
în ceea ce-i privește pe criticii romantici, există două figuri paradigmatice, Shakespeare și Milton: "Shakespeare este asociat cu patosul și cu tandrețea, Milton cu sublimul; Shakespeare se poate abandona complet slăbiciunilor, Milton este detașat de ele; Shakespeare reprezintă relativismul și umanismul, în timp ce Milton este o sinecdoca a Dumnezeului iudeo-creștin" (1995, p. 229). Pentru Blake, Pamela Dunbar crede că Milton reprezintă "o paradigmă a naturii umane și un agent al salvării omenirii pe scurt, un avatar al lui Christos" (1980, p. 2
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Anularea constrângerilor datului natural nu face decât s înlocuiasc o determinare prin alta și anume prin aceea a lumii artificiale creeate de om, o lume a valorilor, a culturii și civilizației tehnice. Dup ce trece în revist etapele istorice ale umanismului, indicând afirmrile și absențele ideii de om, acestea din urm datorate privilegierii preocuprilor alternante pentru divinitate, natur sau societate, și dup ce, examinând principalele concepții antropologice, și-o configureaz pe a sa în liniile ei generale, Ralea procedeaz sistematic la
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]