1,703 matches
-
stare grea, pentru că mitropolitul legiuit și rânduit de sinod fusese împins din țară afară și căta să se deie ajutor grabnic, căci de altmintrelea s-ar fi furișat uniunea pe portița cu isteție deschisă de niște uzurpatori ierarhici cu ajutorul preponderanței ungurești și polone. Episcopii mincinoși, Iosif și Meletie, neavând nici unul din ei rânduire nici împuternicire, în bătaia de joc a tuturor legilor bisericești și tradițiilor canonice își arogară în mod arbitrar puterea bisericească din această țară, alungară pe mitropolitul legiuit din
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mănâncă, în principal, carnea de porc, preparată sub formă de slană, mușchi afumat, cârnați și tobă. Sunt apreciate și supele cu găluște de griș sau tăieței de casă, ciorba de văcuță, tocănița de pui, iahnia de fasole, ca și mâncărurile ungurești: gulașul și papricașul. Pâinea, după obiceiul sașilor, este făcută din grâu și cartof, iar prăjiturile se prepară mai ales din nucă. Băutura tradițională este rachiul produs din prune, dublu distilat, numit palincă sau jinars. Mâncărurile din Banat poartă, din plin
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
vechi sau mai noi. De o mare apreciere se bucură carnea de porc, sosurile obținute din rântaș și îmbunătățite cu smântână, legumele prăjite și înăbușite, bine condimentate cu piper, cimbru, boia de ardei și chimen, papricașul cu găluște și gulașul unguresc. Specifice regiunii sunt: sarmalele bănățene, cele mai mari făcute în țara noastră, pogăcelele (turtă din mălai sau făină de grâu coaptă, adesea cu jumări), „varga beleș” (budincă din tăieței de casă cu brânză de vaci și stafide, învelită din foi
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
și Ungaria. Aici au fost aduse în anul 1775 și 1784 ovine de rasă Merinos Negretti și în 1816 Merinos Rambouillet. Prin utilizarea acestora la încrucișări de transformare cu oi locale de rasă țurcană și țigaie s-a format Merinosul unguresc de pieptene. Oile din rasa nou formată s-au extins repede pe aproape tot cuprinsul Ungariei luând locul raselor materne. În Rusia - la începutul secolului XX s-au făcut importuri mari de ovine din diferite rase Merinos, însă cu precădere
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
-lea în Câmpia Transilvaniei printr-un proces nedirijat și îndelungat de încrucișări de absorbție a raselor locale țigaie, țurcană și metișii acestora cu berbeci Merinos Rambouillet și Negretti, la care mai târziu s-a adăugat Merinos precoce german și cel unguresc de pieptene. Din aceste încrucișări complexe și sub influența directă a factorilor de mediu naturali și artificiali s-a conturat un nou tip de oaie cu lâna fină și cu însușiri morfoproductive diferite, denumită după zona de formareMerinos transilvănean. Însă
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
gazdă un maior, tare de treabă, polonez. Bietul om toată ziulica oftează de dorul familiei, că-i însurat și are șase copii... Știi, dragul mamei, că pe protopopul Groza l-au luat și l-au dus în internare prin Țara Ungurească, fiindcă Pălăgieșu l-a pârât că-i periculos pentru liniștea comunei. O, Doamne, mare-i răbdarea și îndurarea ta! Ba Pălăgieșu se mai laudă, chiar și față de mine, că, de ar fi vrut el, ar fi putut face să-l
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
scandalul cu reflectorul, fiindcă ajungem de râsul și ocara armatei, adăugând că comandantul diviziei a făgăduit o decorație celui ce va zdrobi batjocura rusească. ― Azi-noapte l-am încadrat, și totuși ne-a scăpat! zise Bologa furios, încheind cu o înjurătură ungurească. În doi ani n-am primit nici o observație și acuma, din pricina unui fleac de... ― Nu te înfuria, prietene, și nu înjura, răspunse Klapka abătut. Observația nu te privește pe tine, ci pe mine! ― Pe toți ne privește, domnule căpitan, și
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
răspunse preotul, încurcat și înfricoșat că vorbește românește cu un ofițer. ― E romînesc? stărui Apostol. ― Parte și parte... Noi îi zicem Lunca, dar pe ungurește se cheamă... ― Lunca? întrerupse Bologa, ca și când ar fi căutat să-l oprească a rosti cuvântul unguresc. Și pe la noi este un sat Lunca... Îți aduci aminte? ― Cum să nu... tare bine! zise preotul. Dar pe-aici și românii știu ungurește, c-așa-i obiceiul, dacă suntem printre unguri... De altfel, așa e și bine... ― Ce bine
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
o teamă amară. Când ai suferit ca noi, numai în Dumnezeu mai poți avea nădejde... Pe urmă îi povesti lui Apostol cum, la intrarea oștirilor române, autoritățile l-au ridicat și, împreună cu trei țărani fruntași, l-au transportat în Țara Ungurească, pe lângă Dobrițin... Nevasta cu doi copilași au rămas în grija Domnului. Vreo trei luni nici n-a auzit de ei și a crezut că s-au prăpădit în focul războiului. De-abia când s-a întors roata norocului a aflat
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
spaimă îl ridică în picioare. Recunoscu pe Apostol, dar spaima îi rămase în inimă și-l făcu să-l întîmpine pe ungurește: ― Bine-ai venit la noi, domnule ofițer. Bologa era atât de mișcat, că nici nu observă atunci vorba ungurească. Fața lui părea aprinsă și buzele învinețite îi tremurau într-un surâs nervos. Vorbind, îi clănțăneau dinții și glasul lui avea o asprime aproape răgușită: ― Părinte Constantine... am venit la tine... să mă spovedesc. Când își auzi glasul, i se
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
a vorbit într-adevăr altcineva. ― Poftim înlăuntru... poftim, zise Boteanu mirat și șovăind. Pătrunseră într-o odaie albă, în care Apostol văzu pe perete, între două icoane, un loc gol, de unde fusese scos cine știe ce tablou. Atunci se gândi la întîmpinarea ungurească, întoarse ochii la Constantin și se zăpăci, ca și cum ar fi înțeles o taină. Preotul îl pofti să șează pe o canapea, dinaintea căreia se afla o masă ovală, acoperită cu o scoarță brodată. Bologa se așeză nehotărât, înfricoșat că nu
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
-o vorbind ungurește. Și toată lumea compătimea pe "sărmana Marta", proorocind că Apostol are să-și frângă gâtul dacă a apucat-o, în plin război, pe urmele răposatului Bologa. Seara, la "cazina" românească, unde se adunau azi toți domnii, deoarece în "cazina" ungurească se instalase popota ofițerilor, se vorbi numai despre Apostol, cu aceeași pasiune ca despre revoluția rusească acum două-trei săptămâni. Când veni, pe la șapte, avocatul Domșa, altfel nu prea iubit, toți îl asaltară cu întrebări, la care el răspunse cu multă
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
Birăescu plimbându-se cu fiica pe Corso, angajații magazinului Nenadovici din Fabrik, miile de timișoreni din Piața Operei în decembrie 1989, plimbăreții din Oravița la 1900, copiii Reisz tolăniți în iarbă, corul din Coștei, Berta Kurunczy îmbrăcată când în port unguresc, când românesc, căldărarii lui Pisaroș Ștefan, zis Giura, din Caransebeș sau micul Peter Cocron, înconjurat de salbe de cârnați la Triebswetter-Topolovăț în timpul Primului Război Mondial. M-am proptit amețită de-un stâlp, am închis ochii să țin minte cum stau toți cuminți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
descoperise animalul printre bibelourile Dorei. Se pare că tatăl lui primise cândva un obiect de decor asemănător, drept răsplată. — De la Harrasowitz - măcelarul cu cinci fiice, mai știi? Probabil că acel cal nu valora cinci tălpi din cea mai fină piele ungurească. Dar tata nu putea să refuze pe nimeni. Scoase o panglică albastră. Arată ca alea se leagă În jurul Încheieturii bebelușilor. De ce dracu’ să ascunzi așa ceva? Putea la fel de bine să stea undeva la vedere, nu? — Și apoi ai plecat? Am evitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
fi prăbușit... Cine știe? Ar fi rămas ofițer la Budapesta și ar fi ajuns chiar să facă literatură în ungurește, el, român... Mărturia lui, în care tu te încrezi... am aflat acum că toți românii sunt siliți să adopte nume ungurești... Revenea la realitățile lui crunte. - Nu putem face nici o presupunere despre soarta cuiva, i-am răspuns. Dovadă că frati-său, un om mult mai slab, a preferat spânzurătoarea... Iar mărturia lui din Ion pledează pentru înțelegere... - Da, știu, e frumos
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
minute, adăugând și un pahar de vin alb. Peștele în prealabil trebuie curățat și stropit cu sare și oțet, lăsat la macerat timp de o oră, apoi clătit la jet de apă rece, scurs și apoi folosit. PEȘTE CU SOS UNGURESC 4 bucăți de pește, 1 ardei verde, 2 roșii, 2 cartofi, 200 g arpagic, 200 g suc de roșii sau 2 linguri de bulion, o lingură de făină de grâu, sare, piper și boia dulce. Se curăță toate, se călesc
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
tare și amazoană și deloc tristă și foița de pergament se așternuse iarăși pe chipul ei. Vorbea din ce în ce mai gâfâit, scuipându-și vorbele, făcea pauză să găsească cuvântul potrivit, apoi dintr-odată n-a mai făcut pauze, amestecând vorbe românești și ungurești. Dar bărbatul îi întorsese spatele cu indiferență și dispreț, întindea mâna spre Andrei Vlădescu, „Vasăzică, așa, dom’le, vii aici să te fuți cu femeia mea și mai și dai în mine?“ Voia să fie impunător, Andrei Vlădescu îl vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
Catolică și Trei Sfetite, loc pentru care a fost multă gâlceavă. --La 2 noiembrie 1743 (7252), Ioan Nicolae Mavrocordat voievod scrie: “Facem știre tuturor... pentru o pivniță cu băutură ce vor avea aici, în târgu Iași, preoții franciscani de la biserica ungurească... domniia mea încă le-am înnoit și le-am întărit pe acea pivniță ca să fie în pace de toate angăriile”. --Dar apar și dovezi ale neînțelegerilor dintre cele două biserici. Prima este legată chiar de pivnița catolicilor dinspre zidul Trei
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Sfetitelor. Cea despre care tocmai am vorbit. Așa se face că la 7268 întâlnim “O mărturie de la 4 mahali (hamali n.n), prin care arată că ei de 40 și mai bine de ani au băgat vinu în pivnița preuților ungurești, ce iaste pe Ulița Mari, în prejma zidului Tri Sfetitelor, și zic că tot acolo au apucat gârliciul și gura pivniții... Și au apucat denaintea gârliciului și o tindă cam de 2 stânjini”. --La 22 aprilie 1777 - anul în care
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
la Ulița Mare... și i-au întrebat pentru acea hudiță... Aceștie toți au mărturisit că din vechi au apucat hudița aceasta ce începe din Ulița Mare și merge pe lângă zidul Tre Sfetitelor, pe din sus, și alăture cu locul bisericii ungurești... pogoarî la vale în mahalaoa Feredeilor, spre Bahluiul, și zic că nu era pre largă, ci ca de un stânjân, cât merge omul călare și pe gios... Când s-au făcut dughenile popilor ungurești... s-au poprit a nu le
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
sus, și alăture cu locul bisericii ungurești... pogoarî la vale în mahalaoa Feredeilor, spre Bahluiul, și zic că nu era pre largă, ci ca de un stânjân, cât merge omul călare și pe gios... Când s-au făcut dughenile popilor ungurești... s-au poprit a nu le lipi de zidul mănăstirii Tre Sfetitelor, pentru hudiță”. Necazul vine însă de la “acei ce șădu în dugheni”, care “au făcut adaos,... pe locul hudiții”. Răspunsul către vodă spune: “Și dacă ar fi luminată poroncă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Și acum să ne întoarcem la hudița despre care am mai vorbit. La 10 noiembrie 1778, ulița era complet închisă, încât Samuil, egumenul Trei Sfetitelor, se plânge domniei pentru că “de la o samă de verme, cu dughenile ce-au făcut popii ungurești la uliță,... au închis hudița care era, din care să pricinuiește mănăstirii supărare”. Atunci vodă trimite pe marii slujbași ai domniei să cerceteze la fața locului. Și au găsit că egumenul Samuil are dreptate și prin anafora făcută către vodă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
--Uite că la 21 octombrie 1781 se găsesc mai mulți mahalagii care scriu: “Adică noi, aceștia care, mai gios ne-am scris numile și ne-am pus degitile, făcut-am... scrisoare noastră la mâna părintelui Antonie Mavro, prefectul de la biserica ungurească... Și noi... sântem oamini vechi de vârstă,... și n-am apucat nici de la părinții noștri,... ca să fie fost vreodată drum pentre zidul Tri Sfetitelor și pentre beserica ungurească. Și, după cum știm, mărturisim cu sufletele noastre înainte lui Dumnezeu și denainte
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
denainte ori la ce giudecată ar fi ceruți”. “Eu, Anița Măteiasă, fămei bătrână, ce țin minte de când au venit Cantemir beizade cu muscalii în Moldova, cu sufletul meu mărturisesc că n-am apucat drum pintre zidul mănăstirii și pintre biserica ungurească”. --Măi, să fie! Asta-i mâna lui Antonie Mavro, cum te văd și cum mă vezi, sfințite. Cum necum, abia în octombrie 1783 se face o înțelegere între mănăstirea Trei Ierarhi și Rezidența Catolică din Iași pentru deschiderea acelei uliți
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
sfântă monastire la ținutul Cârligăturei (Dealul Mare sau Hadâmbul n.n), cu toată cheltuiala mea... și am dat mănăstirei... dintr-o agonisita mea. Iară niște case ce am avut aicea, în târgu în Iași, ce sânt lângă Mitropolie, despre biserica ungurească... acele case le-am dat nepoatei mele Ileana”. --Care-i “biserica ungurească”, dragule? --Biserica Catolică. Uite-o colo, în stânga noastră. Și acum să vezi numai cum se pot lega lucrurile. La 26 iunie 1690 (7198), găsim un zapis al Anei “logofeteasa
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]