7,183 matches
-
procedură civilă. ... 27. Prevederile art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 impun ca o condiție de admisibilitate a sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile existența unei „chestiuni de drept“ veritabile, aptă a declanșa acest mecanism de unificare a practicii judiciare, noțiunea de „chestiune de drept“ având înțelesul dat de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, deoarece termenii folosiți de legiuitor sunt aceiași, iar art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 prevede că
DECIZIA nr. 164 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299411]
-
poate fi deturnat de la rațiunea reglementării lui, aceea a asigurării unor dezlegări în drept de principiu, iar nu a subrogării în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată. ... 44. Nu este posibil ca instanța supremă, învestită pe calea mecanismului de unificare a practicii judiciare, să anticipeze modalitatea în care se va aprecia cu privire la stabilirea situației de fapt în raport cu care întrebarea formulată ar dobândi, eventual, caracter relevant, ci aceste aspecte trebuie să fie clarificate în cuprinsul încheierii de
DECIZIA nr. 164 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299411]
-
practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. ... ... VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 30. Verificând jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în procedurile de unificare a practicii judiciare, a fost identificată Decizia nr. 38 din 17 februarie 2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 20 martie
DECIZIA nr. 174 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299489]
-
cauză. ... ... VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 24. Față de conținutul întrebării adresate instanței supreme nu a mai fost necesară consultarea instanțelor cu privire la chestiunea de drept sesizată. ... ... VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii 25. Prin Decizia nr. 105 din 9 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 21 februarie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a respins
DECIZIA nr. 137 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299257]
-
cărui acordare nu impune măsuri complementare de executare sau aplicare, măsuri care să facă indispensabilă, pentru recunoașterea sa, adoptarea de norme metodologice. ... 89. Acest tip de raționament a fost utilizat inclusiv în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție de unificare a practicii judiciare (Decizia de recurs în interesul legii nr. 20 din 21 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 din 16 decembrie 2009, Decizia de recurs în interesul legii nr. 9 din 29 mai
DECIZIA nr. 137 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299257]
-
cu nr. 2.101/1/2024, deja dezlegată prin Decizia nr. 105 din 9 decembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 2.101/1/2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 21 februarie 2025. ... 42. Ca atare, se constată că mecanismul de unificare a practicii judiciare reglementat de dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu poate fi valorificat atât timp cât condițiile restrictive de admisibilitate nu sunt cumulativ îndeplinite, în speță chestiunea de drept în discuție fiind anterior rezolvată printr-o
DECIZIA nr. 137 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299257]
-
de trimitere în cuprinsul punctului de vedere asupra modului de dezlegare a problemei de drept că aceasta nu constituie o veritabilă problemă de drept susceptibilă de a primi o rezolvare de principiu printr-o hotărâre pronunțată în cadrul mecanismului de unificare a practicii reglementat prin dispozițiile art. 519 și următoarele din Codul de procedură civilă, întrucât nu vizează interpretarea in abstracto a vreunei dispoziții legale, ci se solicită instanței supreme să indice dacă, în situația concretă a reclamantului, al cărui raport
DECIZIA nr. 150 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299205]
-
ignorarea eventualelor cauze de atenuare sau agravare“. ... 51. În ceea ce privește deciziile de speță, în urma examenului de jurisprudență efectuat la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție de către Direcția legislație, jurisprudență și contencios - Serviciul pentru studiul și unificarea jurisprudenței, a fost identificată Decizia nr. 244/A din 27 iulie 2023, pronunțată de Secția penală, în care s-a reținut: „În privința formei tentate, se constată că aceasta nu influențează durata termenului de prescripție ce se va determina prin raportare
DECIZIA nr. 187 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299178]
-
acorde o interpretare. ... 68. Mai mult, textele legale la care face referire instanța de trimitere sunt formulate într-o manieră clară, lipsită de echivoc, vizând aspecte distincte, nefiind necesară intervenția Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin intermediul mecanismului de unificare a practicii judiciare. ... 69. În contextul în care problema de drept cu care a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție nu reprezintă o veritabilă chestiune de drept, deoarece nu există o reală neclaritate, lecturarea normelor juridice incidente fiind
DECIZIA nr. 187 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299178]
-
din 15 ianuarie 2021, paragraful 22, și Decizia nr. 760 din 9 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 17 februarie 2022). ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 51. În mecanismele de unificare a practicii judiciare a fost identificată Decizia nr. 63 din 26 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1295 din 28 decembrie 2020, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni
DECIZIA nr. 4 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299124]
-
240/2020 și art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2020. ... 59. De asemenea, din verificările efectuate asupra admisibilității sesizării nu rezultă că instanța supremă a dat deja o rezolvare de principiu chestiunii de drept pe calea mecanismelor de unificare jurisprudențială prevăzute de lege și nici declanșarea procedurii de recurs în interesul legii cu privire la aceeași chestiune de drept. ... 60. În ceea ce privește condiția existenței unei chestiuni de drept, instanța de trimitere a arătat, în cuprinsul încheierii de
DECIZIA nr. 4 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299124]
-
care instanțele de trimitere se confruntă cu chestiuni de drept ce au aptitudinea de a constitui izvor al jurisprudenței neunitare, prin caracterul neclar, incomplet sau echivoc al normelor în analiză. Nu este posibil însă ca în cadrul acestui mecanism, al unificării a priori a jurisprudenței, instanța supremă să se substituie funcției jurisdicționale a instanței de trimitere, învestită cu soluționarea, în concret, a raportului juridic dedus judecății. ... 63. De altfel, aceeași concluzie rezultă și din cuprinsul preambulului Ordonanței de urgență a Guvernului
DECIZIA nr. 4 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299124]
-
constitui un act care amenință pacea, stabilitatea și securitatea Libiei, reafirmându-și în continuare îngrijorarea cu privire la activitățile care ar putea dăuna integrității și unității instituțiilor financiare ale statului libian și ale Corporației Naționale a Petrolului și subliniind necesitatea unificării instituțiilor Libiei și, în acest sens, salutând acordul din 25 septembrie 2024 privind Banca Centrală a Libiei la care au ajuns actorii libieni, salutând intensificarea cooperării Autorității Libiene pentru Investiții (AIL) cu Grupul de experți și invitând AIL să își
REZOLUȚIE nr. 2769(2025) din 16 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299308]
-
judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practica judiciară, în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii, cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. ... ... VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 41. În procedurile de unificare a practicii judiciare au fost pronunțate următoarele decizii de către Înalta Curte de Casație și Justiție, ce prezintă relevanță în dezlegarea primei chestiuni de drept, în ordine cronologică: – Decizia nr. 20 din 21 septembrie 2009 a Secțiilor Unite, publicată în
DECIZIA nr. 143 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299189]
-
Curții Europene a Drepturilor Omului, a Curții Constituționale ori a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 58. Prin urmare, problema dificultății chestiunii de drept nu poate fi disociată de existența unor dezlegări anterioare date de instanța supremă în mecanismele de unificare a practicii judiciare în cazul unor chestiuni de drept asemănătoare, de natură a oferi instanțelor naționale suficiente repere interpretative pentru soluționarea cauzelor cu care au fost învestite, inclusiv prin considerente cu caracter de principiu. ... 59. Procedând la verificarea acestei condiții
DECIZIA nr. 143 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299189]
-
prevăzute de statutul acestora. ... 71. În cauza ce constituie obiect al sesizării, reclamanții nu își întemeiază pretențiile exclusiv pe norma de drept substanțial, ci invocă o stare de discriminare creată exclusiv prin pronunțarea unor hotărâri judecătorești anterior intervenirii deciziei de unificare a practicii judiciare, care au recunoscut existența dreptului, lămurite asupra întinderii acestuia prin încheieri pronunțate ulterior, hotărârile ulterioare valorificând Decizia Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016. ... 72. Acest mecanism nu poate constitui, în sine, un temei juridic apt
DECIZIA nr. 143 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299189]
-
bază egale pentru muncă cu valoare egală).“ și „79. Incidența Deciziei nr. 794 din 15 decembrie 2016 a Curții Constituționale, în legătură cu domeniul de aplicare a Legii-cadru nr. 153/2017, a fost dezlegată de instanța supremă în cadrul mecanismelor de unificare, pe cale incidentală, în cuprinsul unor considerente cu valoare decizorie din Decizia nr. 15 din 28 iunie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 143 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299189]
-
aceste persoane nu se pot prevala de existența unor atari hotărâri judecătorești pentru a obține un drept salarial cu privire la care s-a statuat cu caracter obligatoriu în sens contrar printr-o decizie pronunțată în cadrul unui instrument de unificare a practicii. “ ... 78. De vreme ce dispozițiile art. 31 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 188/1999 în interpretarea dată prin Decizia nr. 20 din 21 septembrie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile Unite nu
DECIZIA nr. 143 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299189]
-
dreptul intern, în absența criteriilor legale de cuantificare a acestora, existența unei hotărâri judecătorești contrare nu poate avea ca efect aplicabilitatea generală a interpretării conținute în respectiva hotărâre judecătorească, câtă vreme, astfel cum s-a statuat deja în jurisprudența de unificare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, invocarea principiilor egalității și nediscriminării nu este suficientă pentru o atare egalizare. ... 79. Prin urmare, cum opțiunea legiuitorului a fost să nu concretizeze în legile de salarizare dreptul virtual în discuție, principiile egalizării
DECIZIA nr. 143 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299189]
-
chestiune preliminară de către Înalta Curte, în cadrul hotărârii prealabile, ar constitui, în cele din urmă, chiar un act de judecată a speței, prin aplicarea normelor incidente la situația de fapt, ceea ce este nepermis în cadrul prezentei proceduri de unificare. ... 38. În ce ceea ce privește cea de-a doua întrebare din cuprinsul sesizării, judecătorii-raportori constată că în încheierea de sesizare nu sunt prezentate aspectele referitoare la problematica de interpretare și/sau aplicare a vreunui text legal, nu se identifică textul
DECIZIA nr. 162 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299335]
-
problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... ... VIII. Jurisprudența Curții Constituționale 56. În jurisprudența Curții Constituționale a României nu au fost identificate repere relevante pentru soluționarea prezentei sesizări. ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 57. În mecanismele de unificare a practicii judiciare au fost identificate: – Decizia nr. 23 din 27 noiembrie 2023, publicată in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 31 ianuarie 2024, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în
DECIZIA nr. 33 din 10 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296468]
-
jurisdicționale ale instanței de judecată, rolul instanței supreme neputând deveni astfel unul de soluționare directă a cauzei, se impune respingerea ca inadmisibile a sesizărilor. ... 88. În concluzie, nefiind îndeplinite toate condițiile de admisibilitate în privința celor două sesizări, mecanismul de unificare a practicii judiciare prin pronunțarea unei hotărâri prealabile care să ofere o dezlegare de principiu nu poate fi activat. ... 89. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la
DECIZIA nr. 33 din 10 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296468]
-
Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că Legea nr. 7/2021 pentru modificarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor este neconstituțională (paragrafele 77-79). ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 38. În mecanismele de unificare a practicii judiciare a fost identificată Decizia nr. 64 din 28 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1251 din 12 decembrie 2024 (paragrafele 54-56). ... ... X. Raportul asupra chestiunii de drept 39. Judecătorii-raportori au apreciat că
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295327]
-
Partea I, nr. 7 din 4 ianuarie 2023; Decizia nr. 32/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 25 mai 2023). ... 50. Așadar, nu orice chestiune de drept poate fi supusă interpretării prin acest mecanism de unificare jurisprudențială, ci numai aceea care ridică problema precarității textelor de lege, a caracterului lor dual și complex. În caz contrar, rolul instanței supreme ar deveni unul de soluționare directă a cauzei aflate pe rol și ar neutraliza rolul instanței legal
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295327]
-
de drept punctuală, cât și la altele identice ori similare. ... 83. Rezolvarea problemei de drept este prealabilă soluționării definitive a cauzelor, cu scopul preîntâmpinării pronunțării unor hotărâri contradictorii în interpretarea aceleiași norme de drept și înlăturării intervenției celuilalt mecanism de unificare a practicii judiciare atribuit instanței supreme, ce poate interveni a posteriori, recursul în interesul legii. ... 84. În urma consultării instanțelor naționale, în limitele impuse de legătura cu soluționarea cauzei pendinte la instanța de trimitere, se remarcă cristalizarea unei practici judiciare
DECIZIA nr. 15 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295249]