92,128 matches
-
Ion Simuț În imensa corespondență primită de Nicolae Iorga, editorii Petre Țurlea și Stelian Mândruț au ales o secvență tematică: aceea privitoare la relațiile unor universitari clujeni cu Nicolae Iorga, de la înființarea Universității românești din Cluj, în 1919, și până la moartea savantului, în 1940. E vorba de 283 de scrisori, dintre care numai 24 au mai fost publicate. Avem astfel un important material documentar inedit, ce merită să fie explorat și interpretat în
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
o serie de instituții în formare și o mare personalitate (științifică, academică, politică) de al cărei gir era nevoie ca autoritate legitimatoare și întemeietoare. Nicolae Iorga a avut un rol catalizator atât în construcția unor instituții ardelene (în principal, a Universității românești la Cluj, dar și a altor instituții), cât și în biografia unor personalități, pentru a se afirma, pentru a dialoga sau pentru a se consulta pe subiecte de specialitate. I se adresează din Cluj sau din alte locuri atât
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
prin iubirea dumneavoastră" (p. 307). Astfel de expresii ale admirației pentru Nicolae Iorga sunt foarte numeroase în corespondența trimisă de universitarii clujeni. Le consider dincolo de orice convenții și interese mărunte, pentru că istoricul și omul politic aveau mari merite în întemeierea Universității românești la Cluj. În prefața volumului de corespondență, Stelian Mândruț trece în revistă, sistematic, toate aceste contribuții. Nicolae Iorga a făcut parte din Comisia Universitară inițială care s-a ocupat de întemeierea propriu-zisă a Universității: proiecția structurii organizatorice, urmată de
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
aveau mari merite în întemeierea Universității românești la Cluj. În prefața volumului de corespondență, Stelian Mândruț trece în revistă, sistematic, toate aceste contribuții. Nicolae Iorga a făcut parte din Comisia Universitară inițială care s-a ocupat de întemeierea propriu-zisă a Universității: proiecția structurii organizatorice, urmată de selecția conferențiarilor și a profesorilor, validarea concursurilor, solicitarea colaborărilor din străinătate etc. Era pe bună dreptate perceput ca un simbol național, "cel mai ales rod al sufletului românesc și simbolul aspirațiilor neamului nostru" (p. 7
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
și colaborare cu Valeriu Braniște, Sextil Pușcariu și, bineînțeles, cu cumnatul său G. Bogdan-Duică (sora acestuia era a doua soție a lui Iorga). Participă alături de regele Ferdinand, în februarie 1920, ca invitat de onoare și reprezentant al Academiei, la inaugurarea Universității și ține un discurs în franceză despre menirea Clujului de centru spiritual al Ardealului. Contribuie la înființarea institutelor și a catedrelor de istorie a românilor și de istorie universală. Arată interes pentru un Institut de studii clasice. Colaborează cu Sextil
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
în franceză despre menirea Clujului de centru spiritual al Ardealului. Contribuie la înființarea institutelor și a catedrelor de istorie a românilor și de istorie universală. Arată interes pentru un Institut de studii clasice. Colaborează cu Sextil Pușcariu, primul rector al Universității clujene, la înființarea Muzeului Limbii Române. Romulus Vuia îi solicită sprijinul (ca parlamentar) pentru dobândirea unor terenuri necesare Muzeului etnografic din Cluj și Parcului Național. Nicolae Iorga a contribuit considerabil la întemeierea Facultății de Litere și Filosofie, dar a influențat
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
la întemeierea Facultății de Litere și Filosofie, dar a influențat și unele decizii privitoare la Facultățile de științe, Medicină, Drept sau a avut importante consultări de specialitate cu unii dintre profesorii lor. Participarea lui Nicolae Iorga la construcția instituțională a Universității clujene este mai mult decât una simbolică și de la distanță: este o implicare în multe privințe decisivă, evidentă sau subtilă, directă sau indirectă. "Cu toții - afirmă Stelian Mândruț în prefață - se adresau, cu deferență, fie omului de știință, colegului profesor, savantului
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
pentru inaugurarea Ateneului cultural local și nu onorează Clujul cu o întâlnire oficială (p. 211). În septembrie 1927 susține la Cluj două conferințe (p. 236). În 2-4 martie 1929 se desfășoară festivitățile de acordare a titlului de profesor onorific al Universității din Cluj (p. 274). În 1931 apare la Cluj volumul omagial Închinare lui Nicolae Iorga cu prilejul împlinirii vârstei de 60 de ani, Editura Institutului de Istorie Universală, 440 de pagini, volum realizat din inițiativa discipolului C. Marinescu (p. 324
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
discipolului C. Marinescu (p. 324). Așezate cronologic, cele 283 de scrisori adresate de universitarii clujeni lui Nicolae Iorga din 1919 până în 1940 reușesc să reconstituie diagrama unei relații, dar și să reamintească efortul de construcție a unei puternice și durabile Universități în centrul Ardealului. Explorarea arhivelor Bibliotecii Academiei Române, valorificarea fondului personal Andrei Pippidi, selecția scrisorilor pe o temă majoră, redactarea unui aparat critic util și substanțial sunt operațiuni documentare realizate de Petre }urlea și Stelian Mândruț cu multă trudă și un
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
specifice societăților din România anilor de tranziție și a relațiilor inter-umane dezvoltate în activitatea unor firme cu profil diferit. Tînăra cercetătoare are un triplu avantaj: trăiește de mai multă vreme în Occident (este, în prezent, lector universitar de etnologie la Universitatea Paris X - Nanterre), și-a petrecut adolescența în țară, în ultimii ani ai regimului Ceaușescu și a efectuat un an de cercetare în România postcomunistă, timp în care s-a angajat cu acte în regulă la trei unități reprezentative pentru
Radiografia unui eșec by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10591_a_11916]
-
străini care foloseau aceeași bucătărie, aceeași baie. în ceea ce privește atitudinea față de Biserică, aveam o prietenă, catolică, al cărei frate era student și se ducea duminica la biserică. A fost urmărit, s-a descoperit că este religios și a avut probleme la Universitate. în carte, acest episod este transfigurat, cu alte personaje și în alte circumstanțe. Dar cred că elementele esențiale descriu corect modul de viață al unei familii din clasa de mijloc, care avea o istorie din epoca anterioară comunismului și care
Cu Alina Diaconu despre Borges by Theodor Tudoriu () [Corola-journal/Journalistic/10583_a_11908]
-
Simona Vasilache Dacă există (și există!), în Universitate, un grup de oameni care să poarte eticheta natural born teacher, profesorul Paul Cornea e căpetenia lor. Fiind (a recunoscut-o într-o discuție mai veche) dascăl înainte de orice altceva, a acceptat, se vede, interviul de față ca pe un
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
dorit ca funcțiile din învățămînt, de la ministru și pînă la ultimul funcționar din sistem, să fie atribuite pe bază de competență și nu de afiliere politică); descentralizarea (puterea locală trebuie să ajungă treptat să preia administrarea întregului învățămînt public, cu excepția universităților, cărora să li se recunoască maximum de autonomie; ministerul să-și reducă progresiv atribuțiile de administrare, concentrîndu-se asupra rolului său metodologic, de elaborare legislativă și control; comisia de atestare a titlurilor și diplomelor, pe care chiar eu am creat-o
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
atestare a titlurilor și diplomelor, pe care chiar eu am creat-o, în 1990, în altă conjunctură, s-ar cuveni să fie astăzi desființată, deoarece e incompatibilă cu autonomia universitară); renunțarea la gratuitatea învățămîntului superior (neconstituind un parcurs școlar obligatoriu, universitățile ar trebui să pretindă taxe pentru toată lumea, ceea ce, probabil, ar îmbunătăți și frecvența; în același timp, ele vor înființa un sistem de burse pentru cei proveniți din medii defavorizate); ameliorarea calității învățămîntului - între măsurile care ar trebui luate: interdicția prestării
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
de artă ori a facultăților de medicină, mărind corespunzător exigența la examenele din primul și al doilea an; introducerea obligatorie a evaluării studenților pe parcursul anului și nu doar la examen; un program pe mai mulți ani de încurajare a comasării universităților mici, fără perspective de viitor, și de eliminare a celor neperformante. (În paranteză: noi avem cel mai mare număr de universități particulare din Europa, cam 50 de instituții de acest fel; unele au dovedit că sînt capabile să-și gospodărească
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
evaluării studenților pe parcursul anului și nu doar la examen; un program pe mai mulți ani de încurajare a comasării universităților mici, fără perspective de viitor, și de eliminare a celor neperformante. (În paranteză: noi avem cel mai mare număr de universități particulare din Europa, cam 50 de instituții de acest fel; unele au dovedit că sînt capabile să-și gospodărească mai bine resursele decît statul; în schimb, există suspiciuni în privința calității învățămîntului livrat mai ales de universitățile aflate în orașe mici
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
mai mare număr de universități particulare din Europa, cam 50 de instituții de acest fel; unele au dovedit că sînt capabile să-și gospodărească mai bine resursele decît statul; în schimb, există suspiciuni în privința calității învățămîntului livrat mai ales de universitățile aflate în orașe mici din provincie; pe de altă parte, prea puține universități particulare au reușit să concureze universitățile de stat, oferind programe complementare ori alternative. În orice caz, va trebui să se ajungă la o egalitate de tratament între
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
acest fel; unele au dovedit că sînt capabile să-și gospodărească mai bine resursele decît statul; în schimb, există suspiciuni în privința calității învățămîntului livrat mai ales de universitățile aflate în orașe mici din provincie; pe de altă parte, prea puține universități particulare au reușit să concureze universitățile de stat, oferind programe complementare ori alternative. În orice caz, va trebui să se ajungă la o egalitate de tratament între sectorul public și privat al învățămîntului superior.) O problemă esențială, care ar merita
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
sînt capabile să-și gospodărească mai bine resursele decît statul; în schimb, există suspiciuni în privința calității învățămîntului livrat mai ales de universitățile aflate în orașe mici din provincie; pe de altă parte, prea puține universități particulare au reușit să concureze universitățile de stat, oferind programe complementare ori alternative. În orice caz, va trebui să se ajungă la o egalitate de tratament între sectorul public și privat al învățămîntului superior.) O problemă esențială, care ar merita ea singură să fie analizată pe
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
în pripă anul trecut, cu multe lacune și, după părerea mea, cu inadvertențe grave. În aceste condiții, aplicarea lor a dat rezultate nesatisfăcătoare. În plus, lipsa de corelație a noilor dispoziții cu situația din teren, ca și dificultățile financiare, obligă universitățile să improvizeze. De fapt, în acest sector e o întreagă harababură, de care opinia publică e cu totul străină. E adevărat că e vorba de situații pe care doar cei interesați le pot sesiza, iar ei nu sînt foarte gălăgioși
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
uzinele pe care le implementează acolo. Sigur, o mutație de la "munca de rușinea celorlalți" la "munca pentru a avea respectul celorlalți" ar fi idealul. V-ați angaja, pe o perioadă mai lungă, într-o instituție din România (fie ea și universitate)? Cred că da. Ceea ce mă împiedică este familia și proiectele concurente. Dar e fantastic cît de multe posibilități de "a-ți aduce aportul" exista acum în România. Tocmai pentru că structurile sociale și economice nu sînt încă bine așezate și pentru că
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
și cel al ceremoniilor/ de înmormântare...” (cf. Ochiul Lui Dumnezeu, p. 38). Și, evident, nu sunt sub supraveghere continuă doar “predicile bisericești”, ci sunt urmărite, cu înverșunare necruțătoare, și cursurile “predici”, de la catedrele de orice spe cialitate, din licee și universități...Orice instituție are camere de supraveghere, iar distrugerea intimității, a nevoilor libertății Duhului s-au dovedit (prin Big Brother-ul mondialist) cumplite hiperbole: ceea ce, în comunismul stalinist, era doar testare a Estului European prin globalism devine “Poliția Terrei”! Comunismo-stalinismul a existat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
număr doar păduchii - că săracu; de-aceea oameni buni mă port zmerit și-l rog pe Dumnezeu: să mă ia dracu!... S-au împlinit în luna iunie anul acesta 21 de ani de la înăbușirea în sânge a manifestatiei-maraton din Piață Universității, operație realizată după un scenariu care a înspăimântat țară. Pe treptele acelei Alma Mater la sânul căreia generații de studenți au asimilat cultură pe care au transmis-o la rândul lor altor generații, unde abia se uscase sângele eroilor-martiri din Decembrie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
adapostindu-se unul într-altul de furia lor. Au spart vitrinele peste ei ranindu-i grav, i-au încărcat în dube și i-au dus la câteva secții de poliție mai apropiate. În timp ce trupele speciale ale generalului Chitac “curățau” Piața Universității de “golani” cu lovituri de baston și bocanci aplicate în zonele cele mai sensibile, ajutați de muncitorii de la IMGB care veniseră înarmați cu răngi și topoare strigând “moarte intelectualilor”, manifestanții clamau cu disperare: FĂRĂ VIOLENȚĂ! Mai mult morți decât vii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
că au fost plătiți de Ion Rațiu cu dolari să stea pe baricade au fost supuși unor îngrozitoare umilințe și torturi, dintre care unele nici nu se pot descrie. În timp ce anchetele inchizitoriale se desfășurau în infernul de la Măgurele, în Piața Universității au venit un număr mare de manifestanți o dată cu ivirea zorilor. Printre ei au fost infiltrate bande de delincvenți care au incendiat mașinile poliției și au pus foc la etajele superioare ale Inspectoratului Poliției Capitalei. Aceiași provocatori aflați în slujba lor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]