24,868 matches
-
buni de nimic, deci ne ajutăm singure, fiecare cum poate, zice mama. Câteva doamne din cercul senioarelor beau Ratzeputz, o țuică locală de ghimbir de 58 de grade, o palincă teutonică după consumul căreia scoți flăcări pe nări și pe urechi precum balaurul și pe care mama n-o poate suporta sub nici o formă, cel mult două păhărele, dar nici unu’ în plus. Dar ce-i al lui, e-al lui: Ratzeputzul are un evident efect benefic asupra stomacului, iar doar
Despre mama by Jan Cornelius () [Corola-journal/Journalistic/2660_a_3985]
-
să modifice trecutul în aceeași măsură în care el e călăuzit de trecut.” De aceea, postfața lui Vancu este vitală pentru receptarea sa în spațiul românesc, chiar dacă poezia lui Berryman vorbește de la sine. Nu „vorbește”, însă, atât de clar pentru urechea românilor - et pour cause. Prin grila de lectură propusă de Vancu, acea care privilegiază metabolizarea Tradiției, Berryman poate fi receptat drept poetul noutății (în sensul cerut de Pound, dar și de Eliot: noutatea este mai bună decât repetarea) care lucrează
John Berryman – „o geografie a tristeții“ by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/2661_a_3986]
-
lui Dumnezeu, adică a cuiva care a fost comparat cândva inclusiv cu Mozart, un artist precoce, mort tânăr. Ambii cu muzica lor, doar că primul are o toleranță mai mare la impostația unei voci la care America a ciulit cândva urechile. Traducerea propusă de Radu Vancu este un eveniment editorial care trebuie consemnat ca atare. „Cariera” lui Berryman în România e abia la început: „Cândva-ntr-un sicomor (aidoma lui Zaheu suit să-l vadă pe Cristos, n.m. N. C.) eram
John Berryman – „o geografie a tristeții“ by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/2661_a_3986]
-
comanda marelui preot și a apropiaților săi, menită să asigure ordinea în interiorul templului, dar și cu rolul de „poliție judiciară” în cercetările de gen care mai rămăseseră în competența Sinedriului. Un element suplimentar și coroborant, bărbatul căruia Petru îi taie urechea dreapta cu sabia sa, în încercarea de a zădărnici capturarea lui Iisus, Malchus, este numit „sluga arhiereului” (servum pontificis). Pe un fir logic, prins în Grădina Ghetsimani de garda Templului și la ordinul căpeteniilor iudee, Iisus va fi condus mai
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (III). Prinderea prigonitului () [Corola-journal/Journalistic/26673_a_27998]
-
valoare. Cât de strâmbă - de fapt, schimonosită de neputință și abjecție morală - e lumea celor care dau cu piatra în creatori ne spune următorul exemplu: oare nu tot ceea ce face posibil ca odioasele lor raportări la cultură să ajungă la urechea oamenilor sunt tocmai creații „elitiste” precum televizorul, internetul, telefonul mobil? Dacă le-ai cere să saboteze și fondurile de cercetare în domeniul tehnologiei, te-ar privi ca pe un nebun. La fel trebuie să-i privim și noi pe cei
La ce bun revistele culturale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2667_a_3992]
-
de azi gravitează nu o dată în jurul unor personaje de ieri: „la 60 de ani/ încă mai scot femeia din mânecă/ fiindcă acum știu ce e viața mea:/ 70 la sută apă/ și 30 la sută/ nevoia de a sufla în urechea Ofeliei/ o vorbă de duh” (p. 13). În urmă cu trei decenii și jumătate, aceeași fiică a lui Polonius apărea într-o ipostază diferită (dar apărea, întrunul din poemele de început, În apărarea pâinii): „N-am tras-o pe Ofelia
Dereglarea simțurilor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2669_a_3994]
-
drama Apus de soare; oratorul încurcase sursele sau a ocolit deliberat un titlu neconform contextului imnic? Observații s-ar putea face și pe seama citării alandala, ca într-un extemporal gîfîit, a numelor istorice străine și autohtone. Discordanțe, altminteri, imperceptibile pentru urechile zeului din prezidiu și ale majorității celor prezenți în Sala Palatului la 27 noiembrie 1974. După căderea dictaturii, înflăcăratul vorbitor se va declara surprins de răsunetul atribuit intervenției sale: „Cuvîntul meu la acest congres a fost considerat de unii ca
„La belle époque“ by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2674_a_3999]
-
câte-un ostrov din fiece pavea Fiindu-i leac de sete la toată creatura Și colorând sălbatic în roșu-aprins natura. Eu m-am rugat adesea de vinu-nșelător Să potolească groaza cea rea ce mă submină, Căci vinul face ochiul limpid, urechea fină. Și i-am cerut iubirii un somn liniștitor, Iubirea însă este saltea de cuie dură, Făcută ca să aibă femeia băutură. CXIV Alegorie E o femeie mândră, puternică-n grumeje, Ce-și lasă-n vin s-atârne bogatele ei meșe
Charles Baudelaire - Din Florile răului by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/2678_a_4003]
-
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea(continuare din numărul trecut) Pe măsură ce citeam mă destindeam și un zâmbet larg mi s-a așternut pe gură, de cred că ajunsese până la urechi. Ba am și răsuflat ușurat, ceea ce îmi aduc aminte că a stârnit râsete în sală. Mi-am aruncat ochii să văd cine era și primul pe care l-am am văzut era Șeful care mă privea cu ochii mari. Nu
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_413]
-
aduci un măr acum? Firește, în lumea reală, lucrurile nu decurg întotdeauna atât de ușor. Există însă această rețeta de coaching, pe care orice părinte o poate aplica și care are succes pe termen lung. Copilul nu-și mai închide urechile. Este ascultat, este înțeles, este respectat și încurajat. Ingredientele sunt: 1. Descrii fapte, nu opinii; 2. Oglindești răspunsurile, îl ajuți să se limpezească 3. Păstrezi firul; nu-l lași să divagheze 4. Provoci 5. Îl ajuti să ia decizii și
COACHING: Cum îţi îndrumi propriul copil () [Corola-journal/Journalistic/27036_a_28361]
-
riscă să rămână fără un loc de muncă, după intrarea în vigoare a noii Legi a Educației. Secretarul general al FSLI, Liviu Marian Pop, a declarat într-o conferință de presă că lipsa normelor metodologice va duce la 'aplicarea după ureche a Legii Educației'. Unul dintre efecte este, în opinia lui Liviu Marian Pop, acela că foarte mulți profesori cu 25 de ani de vechime și gradul I vor rămâne fără un loc de muncă, întrucât crește norma didactică de la 16
FSLI: Aproximativ 3.500 de profesori vor ajunge în şomaj de la 9 februarie () [Corola-journal/Journalistic/27164_a_28489]
-
de idei? Copilăria lui Isus incită, de la început și până la sfârșit, la astfel de întrebări, lăsând poartă deschisă multiplelor răspunsuri. Băiatul nu răspunde, îl privește liniștit. Nu și-a închipuit nici o clipă că vorbele lui îi intră băiatului pe-o ureche și-i ies pe alta. Nu, ci sunt absorbite, toate: absorbite și respinse. Oare de ce copilul ăsta, atât de deștept, atât de nerăbdător să-și facă intrarea în lume, refuză să înțeleagă? - Zici că ai vizitat toate numerele, spune el
J.M. Coetzee Copilăria lui Isus by Irina Horea () [Corola-journal/Journalistic/2719_a_4044]
-
i se aprinsese undeva în cap un mic candelabru. De data aceasta, istorioara sau „a doua mărgică“, așa cum o numea el, s-a dovedit și mai captivantă decât prima, apărea și el însuși în narațiune, acum. În vreme ce îmi turna în urechi propozițiile lui meșteșugit potrivite, parcă eram un câmp peste care cade ploaia mult așteptată, ce face iarba să încol- țească și pomii să se umple de floare. Simțeam cum mă transform, încărcându-mă cu ceva inexprimabil și prețios, care venea
Punct și de la capăt by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/2732_a_4057]
-
o nuntă/ a cerului egal cu sine”, scrie Horia Zilieru în Yahoo) și, ascunzîndu- se în jocul manuscrisului cu palimpsestul, poezia și poetul însuși, , cum își spune: „Retoric sînii magdaleni haremul/ îl pilotau. Încă mai simți pe limbă/ înmuguritul limb. Urechea schimbă/ limbaj de clopot. Lotofag bo(h)emul/ căzut în contemplația gotlimbă/ și-a tatuat elementar horemul:/ Urmuz din Galaad. O noapte temu-l/ de domra-bas și tîrnosita drimbă/ și inorog. Mînia eldoradă/ își cerne aur lepădata soma./ Nu-i
Urmuz din Galaad by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2743_a_4068]
-
poem numit Când profa spune sex: „În nor de praf e soarele/ În clase profesoarele/ predau predau agale/ științe naturale/ dezvăluind gameților/ secret secretul vieții lor// În praf și scîrț de cretă/ ce voce-anahoretă trimite să răsune-n/ pavilioane june/ ureche de ureche/ de cum se împereche/ gorile vrăbii cai/ scrumbii și nu numai”.10 „Materia” din care e făcut poemul este aceeași cu materia lumii dimoviene (profesoarele care predau „gameților” științe naturale, cu voci „anahorete” - iată un scenariu epic perfect dimovian
Posteritatea lui Leonid Dimov by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2603_a_3928]
-
Când profa spune sex: „În nor de praf e soarele/ În clase profesoarele/ predau predau agale/ științe naturale/ dezvăluind gameților/ secret secretul vieții lor// În praf și scîrț de cretă/ ce voce-anahoretă trimite să răsune-n/ pavilioane june/ ureche de ureche/ de cum se împereche/ gorile vrăbii cai/ scrumbii și nu numai”.10 „Materia” din care e făcut poemul este aceeași cu materia lumii dimoviene (profesoarele care predau „gameților” științe naturale, cu voci „anahorete” - iată un scenariu epic perfect dimovian), însă chiar
Posteritatea lui Leonid Dimov by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2603_a_3928]
-
când, în peisaj apare și un al patrulea element, fierul, simbolul veacului în care trăim, dar și aurul, amestecat cu bronzul: „Prejudecata că picăturile de ploaie se aud / doar pe acoperișurile de tablă / a făcut să se înmulțească oamenii cu urechile de tablă”. Ar fi fost poate mai bine, lasă să se înțeleagă poetul, dacă s-ar fi înmulțit urechile de paie sau urechile de stuf, cele de draniță, de țiglă sau de olane. Orașul însă a dezrădăcinat oamenii, tabla zincată
Despre urechile de tablă ale unui poet din Nord: George Vulturescu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2609_a_3934]
-
cu bronzul: „Prejudecata că picăturile de ploaie se aud / doar pe acoperișurile de tablă / a făcut să se înmulțească oamenii cu urechile de tablă”. Ar fi fost poate mai bine, lasă să se înțeleagă poetul, dacă s-ar fi înmulțit urechile de paie sau urechile de stuf, cele de draniță, de țiglă sau de olane. Orașul însă a dezrădăcinat oamenii, tabla zincată a încorsetat casele și iată care sunt acum consecințele. Pe unde te duci, dai peste oameni cu urechile ciulite
Despre urechile de tablă ale unui poet din Nord: George Vulturescu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2609_a_3934]
-
picăturile de ploaie se aud / doar pe acoperișurile de tablă / a făcut să se înmulțească oamenii cu urechile de tablă”. Ar fi fost poate mai bine, lasă să se înțeleagă poetul, dacă s-ar fi înmulțit urechile de paie sau urechile de stuf, cele de draniță, de țiglă sau de olane. Orașul însă a dezrădăcinat oamenii, tabla zincată a încorsetat casele și iată care sunt acum consecințele. Pe unde te duci, dai peste oameni cu urechile ciulite de tablă, care nu
Despre urechile de tablă ale unui poet din Nord: George Vulturescu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2609_a_3934]
-
înmulțit urechile de paie sau urechile de stuf, cele de draniță, de țiglă sau de olane. Orașul însă a dezrădăcinat oamenii, tabla zincată a încorsetat casele și iată care sunt acum consecințele. Pe unde te duci, dai peste oameni cu urechile ciulite de tablă, care nu mai aud foșnetul vîntului ce încrețește apa și leagănă brazii, nu mai aud ropotul ploii susurând în burlane, ci doar șirul vorbelor clevetitoare picură din nourii grei pe pământ. Poetul nu precizează despre ce fel
Despre urechile de tablă ale unui poet din Nord: George Vulturescu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2609_a_3934]
-
leagănă brazii, nu mai aud ropotul ploii susurând în burlane, ci doar șirul vorbelor clevetitoare picură din nourii grei pe pământ. Poetul nu precizează despre ce fel de tablă e vorba: de zinc sau de cupru sau poate de aur. Urechile stau la pândă pe acoperișuri, iar înlăuntru timpanele răsună asemenea tobelor, umplând sufletele de neliniște și teamă. Tăcerea se ridică dinlăuntru și răzbate-n afară, căutând să anihileze ropotul vorbelor fără șir. Oamenii ies cu fața înfrigurată în prag, pun
Despre urechile de tablă ale unui poet din Nord: George Vulturescu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2609_a_3934]
-
cu vârtejul lor locul pustiu unde răsună trâmbița îngerului la unison cu cea bătrânului nebun de la ospiciu, mărșăluind triumfător pe aleile parcului din preajmă, vestind apropierea judecății de Apoi? Sunetele ei le percep cei ce și-au cusut pe creștet urechi de tablă, nu două, ci un șir întreg, asemenea mâinilor zeului Șiva. La ce ne pot servi mai multe urechi, odată ce și două, pentru sufletul omului, sunt de prisos?! Sunetele prefăcute în abur intră pe una și ies pe cealaltă
Despre urechile de tablă ale unui poet din Nord: George Vulturescu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2609_a_3934]
-
aleile parcului din preajmă, vestind apropierea judecății de Apoi? Sunetele ei le percep cei ce și-au cusut pe creștet urechi de tablă, nu două, ci un șir întreg, asemenea mâinilor zeului Șiva. La ce ne pot servi mai multe urechi, odată ce și două, pentru sufletul omului, sunt de prisos?! Sunetele prefăcute în abur intră pe una și ies pe cealaltă! Cuvintele se contorsionează, frazele se răsucesc în aer asemenea flăcărilor unui foc de paie ce arde în noi la ceas
Despre urechile de tablă ale unui poet din Nord: George Vulturescu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2609_a_3934]
-
cenușă, pe care vântul le îngrămădește pe sub streșini și porți. Privind această vâlvătaie de vorbe fără rost, poetul strânge picăturile de ploaie în căușul palmelor sale tremurătoare și, răcorindu-și fața, scrie un poem. Între timp, zgomotele ruginesc, potopind melcii urechilor, care își arată cornițele pe crestele acoperișurilor potopite de o rece și calmă lumină lunară sub care strălucesc întunecat, din loc în loc, nu hornuri, ci pietre funerare, acoperite de literele unui alfabet uitat. „Ta-ra-tata!... Ta-ra-ta-ta!” sună trâmbița îngerului. „Ta-ra-ta-ta!... Ta-ra-ta-ta
Despre urechile de tablă ale unui poet din Nord: George Vulturescu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2609_a_3934]
-
la iveală rotițele unui vechi orologiu menit să bată ora finală. Înfășurat într-o mantie de tunete și fulgere, poetul contemplă „aristocrația stejarilor de pe Pietrele Nordului”, sub cuibul de ciori, din care picură „găinațul literelor”, asemenea unor strălucitoare medalii, în „urechea surdă a Nopții”. „Lăudat fie Domnul! Lăudat fie stejarul”, rostește el, contemplând scaunul gol de lângă focul vecinic, unde zac șapte securi aruncate în iarbă, alături de șapte sicrie din care ies umbrele celor șapte prieteni plecați în lumea de dincolo. „E
Despre urechile de tablă ale unui poet din Nord: George Vulturescu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2609_a_3934]