2,329 matches
-
de valorile comune și sistemul devine o societate internațională". Această afirmație pare să dea gânditorilor utopiști speranța că progresul viitor este realizabil, dar aceasta nu este o poziție pe care Școala Engleză o aprobă, în general. Ei argumentează că viziunea utopică a unei comunități universale umane se bazează pe faptul că preocuparea pentru drepturile omului, pace și justiție a influențat multă vreme dezvoltarea politicii mondiale. La fel ca realiștii, membrii Școlii Engleze pleacă de la condiția de anarhie, dar sunt mai înclinați
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
au fost în primul rând interesați de înțelegerea ordinii internaționale, ei au luat în considerare și posibilitatea dreptății globale, iar unii au argumentat pentru crearea unei ordini mondiale mai juste. Membrii Școlii Engleze nu erau convinși de argumentele revoluționariste și utopice care susțineau că statele își pot rezolva diferendele majore cu privire la moralitate și dreptate. Ideea că Școala Engleză este via media între realism și revoluționarism se bazează pe astfel de considerente. Școala Engleză susține că societatea internațională este o realizare precară
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
precum Kenneth Waltz susțineau că marxismul era o teorie de tip "cea de-a doua imagine" a relațiilor internaționale, care considera că apariția regimurilor socialiste în directă opoziție cu cele capitaliste ar urma să elimine conflictul dintre state. Aspirațiile sale utopice urmau să fie înșelate, pentru că lupta pentru putere și securitate este o consecință de neînlăturat a anarhiei internaționale, pe care numai analiza celei de-a treia imagini o poate explica (Waltz 1979). Gânditorii din Școala Engleză, precum Martin Wight, susțineau
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
care stă la baza actului polemic: sînt tot atâtea întrebări și dileme care se pot lămuri privind dincolo de scris, la experiența diurnă care l-a generat. Dacă, în cazul lui Eminescu, proza jurnalistică, privită global ca expresie a unei proiecții utopice asupra istoriei, ca viziune grandioasă asupra trecutului și, totodată, ca revoltă de sorginte romantică asupra prezentului și viitorului poate fi cercetată și independent de biografia sa, nefiind ombilical legată de aceasta, la Arghezi lucrurile stau cu totul altfel. Într-o
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Spiridon eludează din start dimensiunea ideologică, responsabilă de etichetarea gazetarului ca retrograd, paseist, reacționar, utopist, xenofob, antisemit etc., pentru a se plasa în dimensiunea argumentativă a discursului în care, fără îndoială, conceptele și principiile dobândesc valențe noi. Astfel, vizionarismul său utopic devine, la nivelul textului, printr-o fertilă metamorfoză a Istoriei în istorisire, o ficțiune explicativă, euristică, după inspirata formulă a Monicăi Spiridon. Scrisul jurnalistic se naște, la Eminescu, dintr-un imbold etic și presupune, înainte de toate, o atitudine sacerdotală în fața
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
o invariantă a condiției umane, ci o noțiune târzie specifică Occidentului modern și căreia nimic nu-i asigură perenitatea. Această abstracție mitică și-a tras legitimitatea dintr-o "istorie a artei" nu mai puțin mitologică, ultim refugiu al timpului linear utopic. Observarea ciclurilor reale ale invenției plastice, pe termen lung, ar conduce mai degrabă la înlocuirea noțiunii mesianice de evoluție a formelor cu cea de "revoluție", adică a liniei cu spirala. Un cuvânt-ripolin Între imaginile noastre și noi se ridică un
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
lui John Wayne), provoacă un fel de juisare senzorială prin raportul fizic și cald pe care-l stabilește vederea între actori și propriul nostru corp. Corpurile de pe un platou de televiziunea seamănă cu niște efigii, simulacre sociale sau semnalizări interșanjabile, utopice, fără căpătâi. Corpuri fără carne, fără linii de atracție și porniri de iubire. Aici ochiul nu penetrează spațiul. El alunecă pe suprafețe abstracte, de la un volum la altul, într-un raport care nu mai este fizic, ci strict optic sau
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
procesarea pancromatică sau multispecrală a imaginilor de înaltă rezoluție, teledetectează tridimensional creșterile fluviilor, înaintarea dunelor sau a ghețarilor, structura geologică a solurilor, sedimentele terigene din fluvii. Camera submarină a ridicat capacul oceanelor. Iar Changeux ne asigură că nu mai e utopic, cu ajutorul camerelor cu pozitron, "să concepem că imaginea unui obiect mintal va apărea într-o zi pe un ecran"119. Misiunea Michel Serres, reinventând societatea pedagogică prin tele-învățământ, a creat mijloacele informatice pentru a face vizibilă repartiția cunoașterii în cadrul unei
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
să nu impun, involuntar, pre-înțelesuri și pre judecăți cu privire la celelalte spații și tradiții aduse în discuție, știind totodată că orice tentativă de traducere și familiarizare este întru câtva sortită eșecului. 2. Cea de-a doua precauție atrage atenția asupra dezideratului utopic cu privire la posibilitatea de înțelegere și utilizare uniformă, în manieră conceptuală sau nu, a termenilor și a limbajului aparținând propriei tradiții de gândire și interpretare. Cu alte cuvinte, oricâte delimitări conceptuale și pre-definiri conceptualizante s-ar opera, există întotdeauna o încărcătură
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
propun -, ci încercării de a delimita rolurile acestora în contextul imaginarului social. În plus, scurta istorie a conceptului de ideologie reține, în dese rânduri, prezentarea acestuia ca semnificând ceva negativ prin raportare la idealurile sociale ori subsumate cunoașterii de tip utopic. Nu mai puțin, mitul își face loc în contextul discuției de față ca un element care fie deține o încărcătură ideologică, fie este parte integrantă a ideologiei. Înțeleasă, în termenii lui Paul Ricoeur, ca figură reproductivă a imaginarului social, ideologia
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
la o recuperare a conceptului în afara viziunii negative, evitând totodată paradoxul ca discursul despre ideologie să fie el însuși unul ideologic. Este ceea ce face atât Ricoeur, atunci când analizează ideologia "în oglindă" cu utopia, cât și teoreticienii care au criticat drept "utopice" pretențiile acelor gânditori care se ambiționau ca, pe baza unei prezumtive cunoașteri a legilor istoriei, să emită predicții cu privire la modul în care va evolua societatea umană. În opoziție cu utopia și cu gândirea utopică, ideologia se vădește a fi, într-
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
și teoreticienii care au criticat drept "utopice" pretențiile acelor gânditori care se ambiționau ca, pe baza unei prezumtive cunoașteri a legilor istoriei, să emită predicții cu privire la modul în care va evolua societatea umană. În opoziție cu utopia și cu gândirea utopică, ideologia se vădește a fi, într-adevăr, conectată la realitate, și astfel dimensiunea normativă a conceptului este îmbogățită de dimensiunea sa empirică. 1.3. Perspectiva epistemologică asupra ideologiei Din punctul de vedere al relației dintre știință și ideologie, și deci
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
190. E vorba, desigur, despre o utopie etnocentrică, una care își propune, ca interes legitim pentru noi, să ofere soluții la încercările noastre permanente de a îmbunătăți instituțiile, aranjamentele, practicile și valorile noastre. Este vorba, mai mult, de o construcție utopică a cărei bază este dată de principiile morale occidentale. Iar acest lucru nu înseamnă, revin, ceva "negativ". Dincolo de asta, ceea ce am numit "argumentul utopiei" servește pentru a combate pretenția rortyană potrivit căreia conceptul de ideologie este unul "inutil". Respingerea, de către
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
obiectivitate (înțeleasă drept corespondență cu realitatea) sau raționalitate (înțeleasă ca aplicare riguroasă a metodei științifice), nu se susține, din moment ce termenului de "utopie" i s-ar putea aduce aceleași reproșuri. Spre exemplu, așa cum apare la Mannheim, "o stare a minții este utopică atunci când este incongruentă cu starea realității în care apare. Această incongruență este întotdeauna evidentă prin faptul că, în experiență, în gândire și în practică o asemenea stare a minții este orientată înspre obiecte care nu există în prezent"191. Avem
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
mult decât atât, și utopia, ca și ideologia, implică dificultatea de a fi un cuvânt care să desemneze ceva "mai mult decât "idee rea""192. Și asta pentru că, odată cu modernitatea, "granița dintre domeniile denumite în bloc utopii sau calificate drept utopice devine tot mai nelămurită, iar accepția peiorativă tinde să se impună: mai cu seamă în domeniul socio-politic, "utopie" începe să fie sinonim cu "himeră""193. Deci, la fel ca ideologia, utopia moștenește o semnificație negativă, pe care o primește ca
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
negativă, pe care o primește ca urmare a utilizării sale în "vocabularul final" al modernității iluminist-raționaliste, semnificație care se menține însă și la nivelul considerațiilor unor gânditori contemporani, precum Isaiah Berlin, care susține că orice încercare de a realiza proiecte utopice într-o lume în care pretențiile rivale despre bine coexistă ajunge să sfârșească în "suferință, deziluzie și eșec"194. În aceste condiții, apreciez că, deși e foarte probabil ca intenția lui Rorty să fie aceea de a redescrie semnificația conceptului
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
social, prin luarea în discuție a raporturilor existente între mit, respectiv utopie, și ideologie, precum și prin dezbaterea posibilității ca "pozitivarea" ideologiei să se regăsească în critica utopiei. Voi lua aici în discuție analiza raționalist-critică realizată de Karl Popper la adresa gândirii utopice de tip istoricist, pentru a încerca să delimitez modalitatea în care interpretarea ideologică a teoriilor social-politice concepute de către gânditori precum Platon sau Marx poate conferi un sens pozitiv conceptului însuși de ideologie. Apropierea dintre explicația epistemologică și înțelegerea interpretativă 204
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
teoriilor social-politice concepute de către gânditori precum Platon sau Marx poate conferi un sens pozitiv conceptului însuși de ideologie. Apropierea dintre explicația epistemologică și înțelegerea interpretativă 204 va fi relevată, în acest context, ca o modalitate de situare ideologică în raport cu proiecțiile utopice. Partea a doua își propune să ofere o analiză a modului în care se realizează, prin intermediul unei ideologii înțelese ca teorie socială a cunoașterii, construcția conceptuală a realității. În acest cadru, analizez mai întâi proiecția individualistă de construcție a realității
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de acțiune a ideologiei), și mai mult asupra utopiei, un element al imaginarului care, în mod clasic, a fost opus ideologiei, atunci când nu a fost confundată cu aceasta din urmă (mai ales din perspectiva "criticii" realității sociale). Teoria și practica utopică, precum și modelele clasice ale mentalității utopice vor fi puse în discuție, pentru ca, în secțiunea a doua a acestui subcapitol, să identific modul în care raportarea utopiei la ideologie creează condiții pentru "pozitivarea" acesteia din urmă. 2.1.1. Ideologie, mit
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
mult asupra utopiei, un element al imaginarului care, în mod clasic, a fost opus ideologiei, atunci când nu a fost confundată cu aceasta din urmă (mai ales din perspectiva "criticii" realității sociale). Teoria și practica utopică, precum și modelele clasice ale mentalității utopice vor fi puse în discuție, pentru ca, în secțiunea a doua a acestui subcapitol, să identific modul în care raportarea utopiei la ideologie creează condiții pentru "pozitivarea" acesteia din urmă. 2.1.1. Ideologie, mit și utopie Considerarea ideologiei, mitului și
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
dintru început, într-o dificultate, și anume aceea de a reda cu precizie limitele sferei de aplicabilitate a fiecărui concept în parte. Dincolo de o "secționare" diacronică a imaginarului, care ar atribui trecutul orientării mitologice, prezentul celei ideologice și viitorul celei utopice, dar care ar putea să ne inducă în eroare (din moment ce și ideologia poate justifica trecutul, miturile revin ciclic în present, iar utopia se construiește, de regulă, plecând de la critica prezentului), nu putem face abstracție de desele identificări care se regăsesc
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ficțional al literaturii, utopia nu a fost acuzată, inițial, de astfel de "practici subversive" la adresa realului, problema influenței pe care aceasta o poate exercita în plan social punându-se numai din momentul în care s-a considerat că reflecțiile gândirii utopice pot avea impact în plan practic. Tocmai de aceea apare astăzi diferența dintre gândirea și practica utopică, dintre "utopiile teoretice" și "utopiile aplicate"230. Fără a trece în revistă variatele modele pe care le aduce în atenție o asemenea diferențiere
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
influenței pe care aceasta o poate exercita în plan social punându-se numai din momentul în care s-a considerat că reflecțiile gândirii utopice pot avea impact în plan practic. Tocmai de aceea apare astăzi diferența dintre gândirea și practica utopică, dintre "utopiile teoretice" și "utopiile aplicate"230. Fără a trece în revistă variatele modele pe care le aduce în atenție o asemenea diferențiere dar păstrând rezerva față de considerațiile care susțin că gândirea utopică este perfect inocentă trebuie să observăm că
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
apare astăzi diferența dintre gândirea și practica utopică, dintre "utopiile teoretice" și "utopiile aplicate"230. Fără a trece în revistă variatele modele pe care le aduce în atenție o asemenea diferențiere dar păstrând rezerva față de considerațiile care susțin că gândirea utopică este perfect inocentă trebuie să observăm că acest caracter "realist" al utopiei (la care, în mod aparent, cei mai mulți nu se așteaptă) este accentuat chiar de problema raportului pe care ea îl are cu ideologia. Este ceea ce a încercat să evidențieze
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Încercând să ofere o imagine concretă asupra modului în care se desfășoară acest proces dialectic în istoria modernității socio-politice, și punându-l astfel în legătură cu ceea ce teoria socială de astăzi înțelege prin sintagma de imaginar social, Mannheim introduce ideea de "mentalitate utopică"236. Potrivit gânditorului, pot fi identificate patru etape sau faze ale mentalității utopice în perioada modernă, pe care le consideră a fi ideal-tipuri, ele neavând, prin urmare, statutul unor construcții epistemologice sau metafizice, ci, mai curând, pe acela al unor
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]