37,223 matches
-
albine” alergam în „câmp râzând” și nu-mi ajungea ziulica toată ca să mă joc și să mă bucur de frumusețea codrului „bătut de gânduri” a poienilor „smălțuite” în razele soarelui binefăcător, admirând florile și ascultând armonii celeste „dulcea batere de vânt” , și glasul singuratic al unui corn ce-și anunța ciobanii că în curând „se lasă seara peste sat”, smnalul la care „tresăream” și mă îndreptam spre „căsuța copilăriei” ... fiind frânt de oboseală, dar atât de fericit, ca acum să-mi
DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1289 din 12 iulie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1405185970.html [Corola-blog/BlogPost/349223_a_350552]
-
încercănat peste frunzare, și stropi de toamnă țipau încă vii, ștergând eternul prins în felinare și timpul ce se zbate-n colivii. Ghirlande ofilite zac sub ramuri, și doar tristețe-atârnă-n epoleți, sub haine de paradă prinse-n hamuri, mai latră vântul, retrezind poeți! Se-aud chitare înjunghiind iubirea, sub schilodiri de frunze și de ram, toamnă beteagă nu-ți orbi trăirea! Inchide ușa, cântă-mi doar la geam! Referință Bibliografică: Ploua încercănat peste frunzare / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
PLOUA ÎNCERCĂNAT PESTE FRUNZARE de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1452161867.html [Corola-blog/BlogPost/350036_a_351365]
-
Acasa > Poezie > Imagini > VÂNTUL Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1588 din 07 mai 2015 Toate Articolele Autorului În primăvară naște armonia, Valsând prin pajiști câte-o adiere, Arșiței domolind monotonia Când poartă nori să plouă mângâiere. Apoi, din ape, fură abur
VÂNTUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1430978148.html [Corola-blog/BlogPost/369590_a_370919]
-
aripe dezleagă, Purtându-le spre zări neruginite, Zorind și gospodarii să culeagă, Bogatul rod al toamnei împlinite. Frunzișuri surpă-n codru sub rafale, Pătând mirific iarba-ngălbenită, Din ceruri nea și ger cumplit prăvale, Ca viscol peste viața troienită. *** Referință Bibliografică: Vântul / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1588, Anul V, 07 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
VÂNTUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1430978148.html [Corola-blog/BlogPost/369590_a_370919]
-
-n nori, Ploile din Cer să cadă. Dar când din iad vin drăcușori, Ațâță spiritu-n pradă. De spiritul rău, răzvrătit, Brăzdează Cer cu arc de foc, Alungă duhul îndrăcit, În urmă lăsând curat loc. Căldura o ia din Soare, Aduce vânt vijelios, lapoviță și ninsoare, Prin anotimpul friguros. Menire sfântă-și duc mereu, Arhangeli ca sfinți și părinți, Cât va vrea Tatăl Dumnezeu. De credincioși sărbătiriți. Când vin Moșii de Arhangheli, Fructe se-mpart pentru cei morți, Dar și lumină-n
MITUL SFINȚILOR ARHANGHELI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1446718460.html [Corola-blog/BlogPost/384717_a_386046]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > UMBRA UMBREI MELE Autor: Ioan Daniel Publicat în: Ediția nr. 2122 din 22 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului calc pe umbra umbrei mele și pe-o aripă de vânt dar cu ochii înspre stele să îmi iau un nou avânt muguri gingași de lumină mă absorb ca trenu-n gară în răstimpuri să mă țină umbra mea a ta să pară 20 OCT. 2016 CLUJ Referință Bibliografică: Umbra umbrei mele
UMBRA UMBREI MELE de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1477157618.html [Corola-blog/BlogPost/354571_a_355900]
-
așa cum s-ar fi așteptat să fie, ci aveau ceva din ușurința unei plutiri, de parcă s-ar fi dematerializat, Eliza se gândea la perseverența și siguranța cu care un gândăcel continuă să escaladeze un fir de iarbă chiar și atunci când vântul suflă cu putere. Ceașca de ceai avea un model albastru. Zâmbi gândului, amintindu-și cum considerase dintotdeauna culoarea albastră ca fiind preferata mamei, doar pentru că ea avea ochii albaștri. Oare câți ani trecuseră de când fusese cumpărată? Cele ale Elizei, cu
CEASCA DE CEAI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Ceasca_de_ceai_tania_nicolescu_1358626587.html [Corola-blog/BlogPost/342403_a_343732]
-
unul: pe Dragostea lui Cristos care generează dragostea între oameni. Îl mai iubim noi oare pe Cristos? Poate, numai cu buzele, atunci când rostim Crezul, dacă-l rostim. Sau nici atunci. Revin tot mai des la vorbele lui Quohelet: Goana după vânt! Deșertăciune, deșertăciune și totul este deșertăciune. Atunci, la ce bun ne naștem, creștem, trăim? Pentru că apoi să murim? Doar atât? NU se poate. Trebuie să mai fie ceva de care să ne agățam când plouă peste lume cu singurătate. În
DACĂ AR FI DE VÂNZARE... de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 by http://confluente.ro/Scurta_meditatie_pascala_cezarina_a_cezarina_adamescu_1332053951.html [Corola-blog/BlogPost/354630_a_355959]
-
cu revoluția televizată, care știm acum că a fost confiscată, cum, de cine și de ce. Spun asta pentru că, încă din copilărie, urmăream - așa cum stai cu ochii în sus să vezi cum se înalță un zmeu de hârtie în pale de vânt, succesiunea aproape mecanică a tristeților din acea dezamăgire care vine, în mod fatal, după o bucurie prea mare, ca și când trebuie să plătești cu ceva mereu; deseori și invers, ca soarele care iese după ploaia zbuciumată de vară, încercând mereu să
CONSUELA STOICESCU SCRIE ŞI TRADUCE VERSURI PE MUZICĂ DE VIVALDI ŞI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Consuela_stoicescu_scrie_si_traduce_versuri_pe_muzica_de_vivaldi_si_debussy_.html [Corola-blog/BlogPost/355891_a_357220]
-
Ediția nr. 1187 din 01 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Chiar și-ntre lumi, cu gându-s tot la tine. Ce dacă-n juru-mi umbrele roiesc Și zdrențuiesc seninul pe coline. Cu un surâs prăpăstii îmblânzesc Și-mi leg de vântul stărilor o clipă Care-nspre cerul tău mă va purta Să-ți fiu aripă, să îmi fi aripă În zborul către soare... Vor conta Nuanțele de ger din ochii serii Dar nu-ntr-atât cât să iernăm stingheri Pe câte-un
AICI, ACOLO, ORIUNDE, ORICÂND... de AURA POPA în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aura_popa_1396355395.html [Corola-blog/BlogPost/354117_a_355446]
-
coloana mea s-a înălțat Spre sprijinul albastru, brodat cu heruvimi, Dar până să-mi atingă fruntea -nghețată sfinții Va trebui să-ndur coroanele de spini. Din toate zilele, doar una m-a ales Să-mi numere cărările pierdute-n vânt, Să-mi amintească, unică, în fiecare an, Miracolul prin care-am fost și sunt Referință Bibliografică: ZIUA MEA / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1405, Anul IV, 05 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihaela Alexandra
ZIUA MEA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1415149447.html [Corola-blog/BlogPost/384102_a_385431]
-
BEȚIE DE-ALBASTRU Autor: Florina Emilia Pincotan Publicat în: Ediția nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Beție de-albastru Îmi cuprinde simțirea, Un dulce fior De visare și cânt. Aripa de înger Să-mi mângâie ochii, Iar vântul hoinar Să îmi fie alint. Beție de-albastru, De vârfuri de munte, Un zbor de condor, Pestre codri cei suri. O clipă ce ține Cât viață întreagă, Un zâmbet senin Ce răsare din nori. Beție de-albastru, Uitare de sine
BETIE DE-ALBASTRU de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/florina_emilia_pincotan_1479133096.html [Corola-blog/BlogPost/367574_a_368903]
-
recolte îmbelșugate, dar și brumă de gânduri triste ce se depun pe colinele înverzite ale sufletului. Frunze ruginii se desprind din copacii abătuți, care rămân goi și părăsiți. Florile își pierd din culoare, frunzele mor și se lasă purtate de vântul neliniștit spre alte zări, lăsând în urmă copacii triști care își deplâng soarta crudă. E un tablou care îți lasă în suflet multă durere. Parcă, copacii în sinea lor își spun : “Asta e ... așa trebuie să fie! Nu putem schimba
ÎN ANOTIMPUL CĂUTĂRII ŞI AL MELANCOLICELOR CLIPE de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/In_anotimpul_cautarii_si_al_melancol_elena_lavinia_niculicea_1353494308.html [Corola-blog/BlogPost/351339_a_352668]
-
parcă ar vrea să-i spună: „Și tu simți la fel, omule? Te simți neputincios în fața destinului tău? Sau ai mai multe șanse de a schimba ceva în viața ta?” Copacii, parcă se simt resemnați, îngenunchiați, bătuți și loviți de vântul rece și crud. Se simt părăsiți de frunzele, care altădată îi împodobeau, de păsările care își făceau cuib în ei și le alinau zilele. Câți dintre noi, se opresc o clipă din drumul lor și privesc durerea mută a copacilor
ÎN ANOTIMPUL CĂUTĂRII ŞI AL MELANCOLICELOR CLIPE de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/In_anotimpul_cautarii_si_al_melancol_elena_lavinia_niculicea_1353494308.html [Corola-blog/BlogPost/351339_a_352668]
-
desăvârșirii și frumuseții divine. Tabloul toamnei înfățișează un spectru de culoare, de frunze ruginii cazute simfonic ca în „Valsul de Adio” a lui Chopin. Crizantemele, tufănele, cârciumăresele și trandafirii ne oferă zâmbete pastelate ce par atât de tăcute în bătaia vântului tăios, ca pietrele lui Brâncuși. Frunzele ruginite fac piruete grațioase într-un vals amețitor asemeni unei balerine în fața unor spectatori hipnotizați. Câtă demnitate e în zborul diafan al frunzelor spre pământ, grăbite să-l atingă și să-l acopere cu
ÎN ANOTIMPUL CĂUTĂRII ŞI AL MELANCOLICELOR CLIPE de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/In_anotimpul_cautarii_si_al_melancol_elena_lavinia_niculicea_1353494308.html [Corola-blog/BlogPost/351339_a_352668]
-
și nu ruginește ca frunzele. Doar iubirea dă consistență lumii noastre și ne face să trăim miracolul - de a trăi Aici și Acum! Să reușim să descoperim toamna cea rodnică și iubitoare, să medităm la tot ceea ce trăim, nelăsând ca vântul indiferenței și răutații să ne dezgolească frunzișul sufletului. Referință Bibliografică: În anotimpul căutării și al melancolicelor clipe / Elena Lavinia Niculicea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 691, Anul II, 21 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Elena Lavinia Niculicea
ÎN ANOTIMPUL CĂUTĂRII ŞI AL MELANCOLICELOR CLIPE de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/In_anotimpul_cautarii_si_al_melancol_elena_lavinia_niculicea_1353494308.html [Corola-blog/BlogPost/351339_a_352668]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > PE UMERI...CLIPE RĂTĂCITE ... Autor: Mariana Ciurezu Publicat în: Ediția nr. 303 din 30 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Pe umeri...clipe rătăcite ... Vântul a împrăștiat în fugă clipe, risipund secundă cu secundă și când m-am trezit pe umeri, clipe rătăcite s-adunau învăluind tăcerea în anii risipiți în plete. Azi am adunat anii pe-ndelete dar nu mai știu să-i fi adunat
PE UMERI...CLIPE RĂTĂCITE ... de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Pe_umeri_clipe_ratacite_.html [Corola-blog/BlogPost/356532_a_357861]
-
furios în mijlocul curții: - Piei, satano, și du-te învârtindu-te la cine te-a trimis! N-ai ce căuta pe locul unde Domnul și-a plecat privirea! Lângă el apăru Elena în cămașa de noapte ce-i flutura în adierea vântului dezvelindu-i coapsele frumos conturate. Ca printr-un miracol soțul își reveni din criza nervoasă și cu zâmbetul pe buze șopti: - Acum oare cine mă ispitește, făptura gingașă de lângă mine sau diavolul care mă trimite înapoi în dormitor... Femeia pricepu
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414786534.html [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
un vârtej de foc, sfredelește pământul și dispare în adâncurile iadului împreună cu confrații săi. Pe aici, pe acolo, câte un jar mai pocnește, arzând mocnit în câte o bârnă de lemn. În final totul se transformă în scrum, iar adierea vântului de dimineață ridică cenușa ca pe un nor negru prevestitor de furtună și o prăvălește în apele gârlei. În acele momente de dezmăț diavolesc credincioșii își continuară procesiunea până în zori, apoi mulțumiți de biruință, cu ajutorul Împăratului Ceresc, se retraseră fiecare
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414786534.html [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
Luceafărul pe cer). Tușele de cerneală neagră sunt fine sau consistente, conturând atât marea agitată, cât și spuma valurilor unduitoare. În toate lucrările marelui artist bucureștean, sinestezia este omniprezentă. Admiratorii artei sale unice, pot savura liniștea sferelor înalte, asculta vaietul vântului peste valurile mării (Dintre sute de catarge), simți teama profundă a marinarului de pe barca plutind în derivă în mijlocul mării aflată în plină furtună sau pot desluși creșterea mugurelui firav al ierbii, ca preludiu al unei nemuritoare povești de dragoste ce
TOAMNĂ CULTURALĂ ADJUDEANĂ – EDIŢIA A XXXV-A: INSTANTANEE LITERAR-ARTISTICE ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Toamna_culturala_adjudeana_editi_gheorghe_stroia_1351687274.html [Corola-blog/BlogPost/346551_a_347880]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > PLOUĂ-NCET Autor: Lucia Tudosa Fundureanu Publicat în: Ediția nr. 1198 din 12 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Plouă-ncet și răsucit Ducînd dorul văduvit, Să îl vindece cu leac Și cu flori de liliac. Bate vîntul printre pruni, Gînduri vechi și frunze-adun, O grămadă la un loc, Să le dau la toate foc. Bate vîntul, Plouă trist, Stele scriu un acatist. Sunt scutit de-acum de plată, Greșuri toate mi se iartă. Referință Bibliografică: PLOUĂ-NCET
PLOUĂ-NCET de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Lucia_tudosa_fundureanu_1397284913.html [Corola-blog/BlogPost/347801_a_349130]
-
Toate Articolele Autorului Plouă-ncet și răsucit Ducînd dorul văduvit, Să îl vindece cu leac Și cu flori de liliac. Bate vîntul printre pruni, Gînduri vechi și frunze-adun, O grămadă la un loc, Să le dau la toate foc. Bate vîntul, Plouă trist, Stele scriu un acatist. Sunt scutit de-acum de plată, Greșuri toate mi se iartă. Referință Bibliografică: PLOUĂ-NCET / Lucia Tudosa Fundureanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1198, Anul IV, 12 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
PLOUĂ-NCET de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Lucia_tudosa_fundureanu_1397284913.html [Corola-blog/BlogPost/347801_a_349130]
-
încheiat anul 2015 lansând noul videoclip „Cosmonaut”, de pe mult așteptatul volum secund al trilogiei Bacovia Overdrive, „Arhanghel’sk”. Apărut în primăvara anului trecut, noul album conține 14 piese despre scafandri, mirese și îngeri, case în flăcări și cântece duse de vânt. Discul a creat valuri de entuziasm și de controversă, trupa strângând peste 1500 de oameni la concertul de lansare de la Halele Carol - cu siguranță unul dintre cele mai importante și mai reușite evenimente de până atunci ale trupei. În ianuarie
Câștigă una dintre cele două invitații single la concertul Robin and The Backstabbers by http://www.zilesinopti.ro/articole/12444/concurs-castiga-una-dintre-cele-doua-invitatii-single-la-concertul-robin-and-the-backstabbers [Corola-blog/BlogPost/100767_a_102059]
-
când tu îmi ești în brațe Mi-e frică de lumină să nu mi te înhațe Pe drumul care pleci, mă pierd prin pași de lut Din râvna ce ți-o port îmi fac în lume scut Mă cert cu vântul, norii, cu cerul ce te vede Cu gândul tău mă lupt, iubirea când nu-mi crede Mă lupt cu visele, tânjindu-ți somnul lin Înnebunesc știind că pleci și eu suspin Căci dragostea ce-ți port e ideală, Plecarea ta
VERSURI DE DRAGOSTE de LUMINIŢA AMARIE în ediţia nr. 901 din 19 iunie 2013 by http://confluente.ro/Luminita_amarie_versuri_de_luminita_amarie_1371643643.html [Corola-blog/BlogPost/346097_a_347426]
-
ideală, Plecarea ta mă duce de dor către sminteala! Geloasa sunt pe noi, chiar pe iubirea noastră Iubitul meu frumos, iubirea mea albastră! SĂRUTUL Pulsul aleargă, mâini tremurânde Pașii de ceară, trupul plutind Buze de abur, ore flamande Părul în vânt, chip înlemnind Spatele geme, pieptul răcnește Palmele ard, pieptul vibrând Brațele umbre, trupul râvnește Coapsele reci, glezne arzând Gândul răsună, ochii visează Umeri tresaltă, vocea e muta Suflul e rece, pulsul dansează Glasul se stinge, vrerea-i tăcută Tălpile - focul
VERSURI DE DRAGOSTE de LUMINIŢA AMARIE în ediţia nr. 901 din 19 iunie 2013 by http://confluente.ro/Luminita_amarie_versuri_de_luminita_amarie_1371643643.html [Corola-blog/BlogPost/346097_a_347426]