12,807 matches
-
posedă locuitorii și comuna)7 , nu avem garanția că ar reflecta realitatea, deoarece nu este realizată pe baza niciunui recensământ al animalelor, ci declarațiile celor interesați. Cei 669 capi de familie din comună posedau, după război, 4253 animale: cai, boi, vaci, oi și capre, ceea ce ar însemna că fiecare familie deținea 6,35 capete de animale, în timp ce, așa cum s-a arătat pe baza actelor doveditoare, multe familii nu aveau deloc pământ; cel mult, casa (bordeiul) și grădina. Înafara Virginiei Lambrino, ceilalți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ne amintim că bejenarii bucovineni au venit pânăă la noul loc de așezare cu vitele care urmau carele încărcate cu puține lucruri și cu copii. Când s-a aplicat legea rurală, în 1864, mulți luncași aveau boi de tracțiune și vaci pentru lapte, la care se adăugau oi, mai multe la unii, mai puține la alții, iar păsările - găinile, gâștele, curcile, rațele, creșteau pe toloacă, pe lângă iazuri și pârâu. Proprietarii de oi, oierii mai bogați, luau suhat (terenurile degradate, improprii semănăturilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pentru care erau datori cu 3 kg de brânz pentru fiecare oaie, să dea plocoane la anumite zile constând din miei, lână, păsări, ouă și să muncească un număr de zile, la muncile agricole. Pentru pășunatul a doi boi, o vacă și 8-10 oi, țăranul era dator să secere 14 prăjini și să lucreze 3 zile cu carul și 3 zile cu palmele. Păstoritul se făcea în hotarul satului sau chiar pe moșia altui boier din afara comunei, prin organizarea de stâni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din sat în sat cu meșteșugul lor. Totuși, trebuie făcută precizarea, că românii nu s-au prea înghesuit la învățarea meșteșugurilor, decât foarte târziu, când și-au dat seama cât au pierdut ținându-se numai de coada sapei și a vacii. Românul era prea mândru ca să poată pune mâna pe ciocan, nicovală, forjă, ca să-și ascută sapele, hârlețul, fierul de plug, toporul, fierăria era meserie pentru țigani. Tot așa, deși erau și între români talente și înclinații, era o rușine să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se confecționau vasele. Dimpotrivă, e suficient să decopertăm solul și la o anumită adâncime din lutul galben, folosit și la „uns” prispa caselor, pereții (se aplică apoi varul) și camerele erau unse tot cu lut galben, amestecat cu balegă de vacă sau de cal ca să nu crape. Din același material se confecționau cărămizi, date prin nisip și apoi uscate la soare, așezate în formă de cuptor și arse, cum se mai văd și astăzi în Lunca. Asemenea lutării erau (mai sunt
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
primul război mondial, în 19251927), era și el printre lucrători. L-au auzit când a zisă unui lemnar: „măi Gheorghe Hură, măi, vino de cioplește aici, mă”. „Vin acu’, cucoane” a fost răspunsul auzit de Toader Boca, copil, când ducea vacile la păscut, pe miriște. Construcția localului de școală s-a încheiat în 1889 și era remarcabil din mai multe puncte de vedere: pe lângă localul școlii, o sală de clasă 10/6 m și o cancelarie, era și locuința directorului, cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
trecut fiii și fiicele nedreptățiților soartei au putut fi depășite printr-o luptă îndârjită cu cartea, într-o încercare de recuperare și de răzbunare al lungului șir al celor care n-au cunoscut altă educație decât coada sapei și coada vacii. Vitregia vremurilor i-a tot oprit de la înălțare, dar, asemenea vulcanilor, plasma minții, ca o forță latentă, și-a găsit drum să iasă la suprafață, asemenea unui uvoi de lavă. Acești mari anonimi ai satului și școlii românești au învățat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu puțină făină de grâu sau cu tărâ și se pune pe locul dureros. Medicamentele se preparau din timp, la anumite sărbători: de Ziua Crucii, la 14 septembrie, se punea la cheutoarea casei (locul de îmbinare a grinzilor) baligă de vacă (până a nu răsări soarele!) se amesteca cu busuioc, boance și se usca și, când era cazul, se lua o bucată, se aprindea și se afuma în timpul descântecului. Aici se recunoaște rolul fumigațiilor în tratarea bolii, iar balega de vacă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vacă (până a nu răsări soarele!) se amesteca cu busuioc, boance și se usca și, când era cazul, se lua o bucată, se aprindea și se afuma în timpul descântecului. Aici se recunoaște rolul fumigațiilor în tratarea bolii, iar balega de vacă este folosită pentru multe scopuri în societățile tradiționale ale crescătorilor de vite. Altă vindecătoare din satul Lunca a fost Aristița Toader Știrbu - zisă Driță, născută Drăgan, renumită familie de doftori populari. Când și-a spusă ea descântecele însemnate de Olimpia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
i-oi arunca, Acolo să cheie și să răscheie / Să rămână curat și luminat Ca de Maica Domnului lăsat. Descântecul de la mine, leacul de la Dumnezeu.” Descântecul de orhalț (răcit la cap). Se descântă în făină, se pune puțin baligă de vacă, se face o turtă pe care o coci în focă și apoi, cât o poți suferi de fierbinte, o pui în dosul capului: „Orbalț cu săgetătură, orbalț cu pocitur Ieși din cârțele nasului, din vederile ochilor. Eu cu raghila te-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și blestemele pe capul oamenilor. Acestea au rol malefic, sunt ocolite de sat, se vorbește de ele pe șoptite, pe la spate. De la Mărioara V. Rusu aflăm că Lemnărița din Mărăști făcea farmece (Mărăști ținea de comuna Filipeni!), lua „mana”, laptele vacilor și făcea multe alte „flecării”. Îi mergea vorba că este vrăjitoare. Mărioara Rusu este completată de Lisaveta Pușcuță: vrăjitoarea a luat laptele de la vacilor femeilor și smântâna. Mulgeau vacile și nu aveau decât zerul. Ea,Lemnărița, avea unt și brânză
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Rusu aflăm că Lemnărița din Mărăști făcea farmece (Mărăști ținea de comuna Filipeni!), lua „mana”, laptele vacilor și făcea multe alte „flecării”. Îi mergea vorba că este vrăjitoare. Mărioara Rusu este completată de Lisaveta Pușcuță: vrăjitoarea a luat laptele de la vacilor femeilor și smântâna. Mulgeau vacile și nu aveau decât zerul. Ea,Lemnărița, avea unt și brânză în putini. Odată a chemat o femeie ca să facă cu ea plăcinte. Aceea a spusă că ea nu are brânză, că vaca ei dă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Mărăști făcea farmece (Mărăști ținea de comuna Filipeni!), lua „mana”, laptele vacilor și făcea multe alte „flecării”. Îi mergea vorba că este vrăjitoare. Mărioara Rusu este completată de Lisaveta Pușcuță: vrăjitoarea a luat laptele de la vacilor femeilor și smântâna. Mulgeau vacile și nu aveau decât zerul. Ea,Lemnărița, avea unt și brânză în putini. Odată a chemat o femeie ca să facă cu ea plăcinte. Aceea a spusă că ea nu are brânză, că vaca ei dă numai zer. Vrăjitoarea a spusă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
laptele de la vacilor femeilor și smântâna. Mulgeau vacile și nu aveau decât zerul. Ea,Lemnărița, avea unt și brânză în putini. Odată a chemat o femeie ca să facă cu ea plăcinte. Aceea a spusă că ea nu are brânză, că vaca ei dă numai zer. Vrăjitoarea a spusă că dă ea brânza, dar când să pregătească umplutura, umblând la putină, a văzut că deasupra erau numai viermi. Femeia s-a dusă la preot ca să-i spună. Preotul le-a chemat pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la preot ca să-i spună. Preotul le-a chemat pe amândouă cu câte o oală de lapte, fiecare acoperită. El a citit și s-a rugat și apoi le-a spusă să descopere oalele. În oala femeii de la a cărei vacă Lemnărița luase laptele, acum se formase smântână. În oala Lemnăriței, laptele se prefăcuse în zer. Vestea s-a dusă în sat. Lemnărița a spusă că n-o să mai facă farmece și a aruncat putina cu brânză în pârâu. Altă vrăjitoare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Pompiliu Poghirc, op. cit., p.180; vezi și Dorinel Ichim, Gospodăria Șărănească de tip complex din Colinele Tutovei, în „Carpica”, XII/1980, p. 303-308. 383 Anexe: Cap. XI - Politicș și administrație în satele comunei Filipeni Cap. XI. Ă Politica țșranului: coada vacii și coarnele plugului. Participarea țșranilor din comuna Filipeni la marile evenimente care au jalonat istoria neamului românescă Dacă e să ne luăm după cele spuse de Dimitrie Cantemir, „țărani moldoveni adevărați nu sunt deloc”. Cei pe care îi aflăm se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Sectorul zootehnică al CAP-ului Filipeni (din 1966 s-a optat pentru denumirea de Cooperativa Agricolă de Producție) era în 1968 modest, în raport cu dimensiunea Cooperativei agricole, cu suprafața deținută și cu numărul de membrii cooperatori: Bovine total: 205 din care vaci și juninci 45 Porcine total: 122 din care scroafe și scrofițe de prăsilă 122 Ovine total: 1166 Cabaline total: 41 Iepe: 21 Această situație statistică a animalelor nu dă câștig de cauză modului de organizare cooperatist dacă o comparăm ca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de organizare cooperatist dacă o comparăm ca statistica animalelor de după primul război mondial și chiar cu cea din anii celui de-al doilea război mondial, care se referă numai la satul Lunca. Cooperatorii țărani țineau pe lângă casă câteva oi, o vacă, cal era mai greu de ținut, câte un porc de pe lotul primit în folosință. În cadrul CAP-ului valoarea zilei de muncă pentru cei 762 care lucrau unde era nevoie, era scăzută, nu era stimulativă și, din această cauză, se manifestă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
unele construite din 1961-1962 cu munca meșterilor și locuitorilor, nu au fost distruse și sunt închiriate de Consiliul Local unor întreprinzători particulari: o fabrică de lapte, o fermă de melci?!. crescătorie și îngrășătorie de porci. Pământul a fost retrocedat, vitele (vaci 300) date celor care au intrat cu vite, oile, care ajunseseră la 5000 capete, de asemenea. CAP Fruntești Răzeșii din Fruntești n-au vrut să se asocieze cu alții, nici cu cei din Lunca, nici cu cei din Slobozia - Filipeni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
funcție a îndeplinit-o Aristotel Olaru, mutat în Fruntești din Slobozia, unde fusese zece ani brigadier. De la Aristotel Olaru am aflat că CAP Fruntești dispunea de aproximativ 1000 ha teren arabil, 300 ha pășune, 33 ha vie, 3000 oi, 200 vaci, 30-40 caii, 20 boi, pe lâng tractoare, selector, moară cu ciocănele, atelier de reparații. La început, CAP-ul nu avea sediu propriu, apoi toată gospodăria cu instalații, ateliere, grajduri, magazii s-au construit pe șesul dintre biserică și casa preotului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
obișnuiți, luați de valul vieții, din comuna Filipeni, nu-i mai știu pe cei plecați dintre ei și ce hram poart pe unde-l poartă. Ba, nici nu le vine să creadă că băiatul lui Cutare, cu care au păzit vacile și oile pe imaș și pe dealuri, a ajunsă el ce-a ajuns. Ei, și?! Tu, oricât ai fi ajunsă la ceva sau cineva, nu ești nimică în ochii lor, ai rămasă tot la stadiul acela de pe vremea când copilăria
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sau doctore, și se prefăcea că nu observă bîlbîiala băiatului. Pentru a răspunde infinitei răbdări pe care Fermín o avea cu el, Tomás Îi aducea cutii cu bomboane de ciocolată elvețiene Învelite În fotografii cu lacuri de un albastru neverosimil, vaci pe pășuni verde tehnicolor și ceasuri cu cuc. — Prietenul dumitale Tomás are talent, Însă Îi lipsește o direcție În viață și o țîră de tupeu, care e la mare preț, opina Fermín Romero de Torres. Mintea științifică presupune astfel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
rămâne îndatorată dacă îi vei accepta înțelegerea compătimitoare. Când, în entuziasmul tinereții mele, am comentat acest lucru față de Rose Waterford ea mi-a spus: — Laptele e foarte gustos, mai ales dacă pui și o picătură de coniac în el, dar vaca domestică se bucură din plin să scape de el. Un uger umflat e foarte incomod. Rose Waterford avea o limbă ascuțită. Nimeni nu era în stare să spună răutăți mai bine decât ea. Dar pe de altă parte nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
în declinul lor decent își păstrau încă parfumul trecutului lor splendid. Te puteai plimba de-a lungul canalului până ajungeai la lanurile întinse și verzi unde se zărea ici-colo de câte o moară de vânt și pe care pășteau alene vaci negre și albe. M-am gândit că în decorul acela, cu amintirile copilăriei lui, Dirk Stroeve și-ar putea uita nefericirea. Dar refuza să plece. — Trebuie să fiu aici când o să aibă nevoie de mine, repeta el. Ar fi groaznic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
care o purta, gâtul ei alb în soarele care tocmai răsărea, zgomotul nicovalei lui Bouzie, a cărui fierărie e la doi pași, ochii roșii ai lui Fermillin, bătrâna Sèchepart măturând în fața ușii, parfumul paielor proaspete, vaietele lăstunilor pe acoperișuri, mugetele vacilor pe care tânărul Dourin le duce în parc. Toate astea de zece ori, de o sută de ori, de parcă eram prizonierul acelei scene, de parcă aș fi vrut să mă închid în ea pentru totdeauna. Nu știu câte minute am rămas așa procurorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]