1,700 matches
-
Factorii ce influențează evaluarea formativă a profilului auditiv-verbal la preșcolarii cu deficiență de auz Prof. psihopedagog Mihaela Coca Liceul pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca Mușata Bocoș, 2007, arată că evaluarea didactică modernă este o evaluare formativă care „valorizează și sprijină învățarea și progresia învățării prin reglarea imediată și interactivă, realizată de profesor, prin evidențierea în primul rând a aspectelor pozitive ale întregului proces de învățare.” Autoarea pune în evidență faptul că evaluarea formativă are un caracter procesual, referindu
Factorii ce influen?eaz? evaluarea formativ? a profilului auditiv-verbal la pre?colarii cu deficien?? de auz by Mihaela Coca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84066_a_85391]
-
dobîndite ilicit. Întîrzie deseori la cabinetele medicale, dacă relația cu personalul medical este una de prietenie sau de rudenie. Cu cît mediul în care individul trebuie să-și petreacă o parte a existenței este mai neplăcut, cu atît vor fi valorizate ca locuri libere acele spații care oferă o marjă mai mare de libertate. Aceste spații au roluri diferite în funcție de anotimp. Vara sînt căutate locurile răcoroase, iar iarna cele călduroase. Lupta pentru desfășurarea unei activități în bucătărie e mai intensă iarna
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cultura lor se sprijină pe concepte total greșite despre lume și viață, căci normalizează delațiunea sau, și mai grav, crima ("Să știi, fă, că te omor/ cînd te prind în dormitor"). Folclorul carceral întreține ficțiunile adolescenței, cultivă universul reveriilor infantile, valorizînd riscul și nesupunerea, precum și speranța devierii destinului îndată după eliberare. Față de folclorul lumii libere, joacă același rol ca jazz-ul față de muzica simfonică: o formă de exprimare a spiritualității unor grupuri marginale, ce valorizează acele lucruri pe care grupurile dominante
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ficțiunile adolescenței, cultivă universul reveriilor infantile, valorizînd riscul și nesupunerea, precum și speranța devierii destinului îndată după eliberare. Față de folclorul lumii libere, joacă același rol ca jazz-ul față de muzica simfonică: o formă de exprimare a spiritualității unor grupuri marginale, ce valorizează acele lucruri pe care grupurile dominante, la un moment dat, într-o societate le interzic o dată cu arestarea, adică libertatea, dragostea, bunăstarea. Tratarea folclorului penitenciar ca o formă a folclorului organizațional așa cum este, de pildă, folclorul militar ar putea elimina explicațiile
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
vrea să fie critic și rațional, tinzînd să-și ordoneze și să-și sistematizeze propria cunoaștere; 2. economice centrate pe ceea ce este util, concret și rentabil, interesul căzînd pe lucrurile practice, pe afaceri și pe acumularea de bogății; 3. estetice valorizînd cel mai mult frumusețea și armonia, găsind o deplină satisfacție în experiențele artistice; 4. sociale evaluînd cel mai mult altruismul și dăruirea filantropică, individul fiind bun, simpatic, neegoist, apreciindu-i pe ceilalți oameni după ceea ce au ei mai bun; 5
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
poate aduce informații cu privire la structura internă a personalității a acestor oameni: prin respingerea valorilor, ei dau dovada existenței unei laturi a personalității lor lipsită de simț estetic și spirit de întrajutorare. Salvarea sau mîntuirea sufletului (rangul 17) este mai bine valorizată la categoria omor (rang 11), fapt constatat și la valoarea umanitate, ajutorarea celor mai tineri (rang 15). Viața plină de plăceri și distracții ocupă o poziție medie în ierarhie, însă la criminali această valoare este lipsită de interes (rang 20
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
nu se neglijează aspectul exterior, care trebuie să fie îngrijit și curat. Dragostea, spiritul afectiv sînt diferit apreciate de cele trei categorii de deținuți: furt (rang 3), omor (rang 10), viol (rang 17), în timp ce buna dispoziție este sensibil mai puțin valorizată la criminali decît la ceilalți. Ajutorarea și colegialitatea constituie și ele un factor important în conduita deținuților. Valorile cele mai slab apreciate de deținuți se referă în special la conduita socială: indulgență, înțelegerea oamenilor și educarea lor, comunicativitate. La fel de puțin
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ele un factor important în conduita deținuților. Valorile cele mai slab apreciate de deținuți se referă în special la conduita socială: indulgență, înțelegerea oamenilor și educarea lor, comunicativitate. La fel de puțin apreciate capacitatea și competența profesională (rang 18). Imaginația este slab valorizată din cauza inutilității ei practice și ținînd cont că la majoritatea deținuților există un pragmatism accentuat. Din analiza rezultatelor pe cele trei categorii de infracțiuni (omor, viol, furt) se constată că anumite valori sînt date într-o ierarhie diferită față de cea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
total de deținuți. La omor, valorile puternic acceptate sînt: raportare și credință religioasă (rang 3); orizont larg de cunoștințe, minte deschisă, receptivă (rang 4); politețe, comportare manierată (rang 5); inteligență, minte ascuțită, gîndire logică (rang 6) Politețea este mai înalt valorizată de criminali decît de hoți și violatori, deși o valoare aproape similară (ascultător, supus, pătruns de respect) este slab apreciată (rang 16). Urmărind frecvențele la această a doua valoare, se constată un fapt inedit: diferența de rang este dată de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
auto, legumicultori și betoniști pentru bărbați, iar pentru femei croitorese și țesătoare. Întrebați ce meserie le-ar plăcea să aibă după eliberare, cei mai mulți răspund: ziariști, șoferi, fotografi, mecanici auto, actori, chelneri, electricieni, vînzători etc. Toate aceste meserii de naturi diferite valorizează individul care le execută. Și cei mai mulți dintre indivizii încarcerați declară că dacă le-ar putea învăța ar rupe-o cu tot trecutul lor. Dar așa ceva le este refuzat în închisoare. Destinul lor proiectat de educatori e în mari hale și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cu dezordinea, cu haosul social, cu lipsa coerenței, situație în care viața socială este pusă în pericol. în strânsă legătură cu această dimensiune a sacrului se află și funcția acestuia de reper axiologic, de valoare fundamentală. Sacrul este ceea ce individul valorizează în mod absolut, elementul ce are prioritate în raport cu toate celelalte, cel căruia i-ar sacrifica orice altceva. Profanul este, în acest sens, ceea ce este perceput ca nonvaloare, ca indiferent, comun. Reprezentând reperul axiologic fundamental, în același timp, sacrul este cel
Semnificaţiile conceptului de sacru din perspectivă interdisciplinară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Violeta Stanciu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1352]
-
toate celelalte, cel căruia i-ar sacrifica orice altceva. Profanul este, în acest sens, ceea ce este perceput ca nonvaloare, ca indiferent, comun. Reprezentând reperul axiologic fundamental, în același timp, sacrul este cel care conferă semnificație vieții umane. Destinul celui care valorizează ceva ca sacru este determinat de tendința de a se conforma acestui model, de a-l realiza în propria viață. O viață care s-ar articula conform unor elemente profane apare, dimpotrivă, ca haotică, lipsită de semnificație și de țel
Semnificaţiile conceptului de sacru din perspectivă interdisciplinară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Violeta Stanciu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1352]
-
semn de mare modestie, fie de orgoliu extrem. Cum autoatribuirea măștii Inorogului exclude modestia, credem mai curând în varianta orgoliului creatorului, ca pură motivație psihologică, un orgoliu ieșit din frustarea și nemulțumirea celui care se știe superior și nu este valorizat ca atare de către societate. Faptul este explicabil, întrucât pamfletul său politic cu nuanțe de roman psihologic falsifică realul și creează autorului o biografie fictivă compensatorie care este expresia unor dorințe și aspirații îndelung refulate în viața reală. Ca un demiurg
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
nimic”. Exemplar excepțional, ființă prinsă dramatic între două lumi - cea mitologic-fantastică, în care totul este posibil sau în orice caz totul stă în puterea ființei excepționale, și lumea terestră, demitizată și demitizantă, în care excepționalul nu numai că nu este valorizat, dar din contra este blamat de oamenii “de serie” care nu-l pot înțelege. Condiția sa o anticipează pe cea romantică a omului de geniu, care “n-are moarte, dar n-ar nici noroc”. Situându-se însă în contextul fabulei
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
imaginat că se poate apela la stat pentru asigurarea performanței economice a teritoriului, care să se transforme în progres social benefic pentru toți. Retorica proiectului (proiectul orașului, proiectul urban, proiectul strategic) este simptomatică pentru o manieră de a conduce care valorizează în primul rând mobilizarea actorilor urbani, publici și privați, în jurul unor obiective împărtășite, în serviciul unei dezvoltări care se anunță că ar fi solidară. În ciuda unei istorii care nu pledează deloc în favoarea lor atât de mult au dat impresia că
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
intenții de proprietate privată. Nici atunci când, în perioada dintre cele două războaie mondiale, comuniștii încep să învestească eșalonul municipal cu sarcina de a face partidul să progreseze, locuința nu se numără decât rareori printre realizările pe care primăriile comuniste le valorizau. Echipamentele, coloniile de vacanță și ajutoarele sociale erau principalele acțiuni valorizate. Nu exista o politică a locuinței ca atare, dar exista preocuparea pentru rezolvarea "parcelărilor defectuoase", pentru a face viabile anumite loturi. Aplicarea principiilor solidariste Primele acțiuni privind ajutorul pentru
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
asigura viitorul și audiența ideilor sale. La sfârșitul războiului, Carta de la Atena a devenit manifestul unei generații de arhitecți funcționaliști stimulați de potențialul oferit construcțiilor de oțel, beton armat și sticlă. Cultul pentru aer curat, lumină și spațiu deschis a valorizat imobilele poziționate pe înălțime. "[...] opțiunea pentru priveliștea plăcută, pentru aerul cel mai pur și expunerea la soare, în sfârșit, posibilitatea de a înființa în proximitatea imediată a imobilelor așezăminte școlare, centre de asistență, terenuri de joacă, toate aceste deziderate nu
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în 1956, într-un articol din Revue française de science politique. Străduindu-se să imagineze instrumentul adecvat pentru a permite colectivității să polarizeze investițiile capitaliste, el definește administrarea ca misie în opoziție cu administrarea ca gestionare. Era vorba de a valoriza preferința pentru "a face să se facă" în raport cu "a face", adică de a valoriza imaginația, impulsionarea și coordonarea acțiunii mai mult decât gestionarea prestării de servicii, de a solicita mai curând adeziunea forțelor vii decât mai curând docilitatea celor supuși
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
imagineze instrumentul adecvat pentru a permite colectivității să polarizeze investițiile capitaliste, el definește administrarea ca misie în opoziție cu administrarea ca gestionare. Era vorba de a valoriza preferința pentru "a face să se facă" în raport cu "a face", adică de a valoriza imaginația, impulsionarea și coordonarea acțiunii mai mult decât gestionarea prestării de servicii, de a solicita mai curând adeziunea forțelor vii decât mai curând docilitatea celor supuși, de a încuraja asumarea de responsabilități politice mai mult decât prudența și anonimatul pe
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
un univers fragmentat"301. Întru totul preluată de către noii edili și tehnicieni publici și privați ai urbanului (ultimii așteptând reînnoirea planificării urbane), retorica proiectului (proiect de oraș, proiect strategic, proiect urban etc.) este simptomatică pentru maniera de a conduce care valorizează mobilizarea actorilor urbani în jurul unor obiective de dezvoltare împărtășite. A conduce orașul, aglomerația urbană, aria urbană înseamnă a-i valorifica potențialitățile de dezvoltare, miza fiind aceea de a ridica orașul la rangul de actor economic și politic credibil, adică susceptibil
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
investitorii în privința perenității alegerilor lor. Această căutare a coerenței inspiră legea "Solidaritate și reînnoire urbană" din 12 decembrie 2000. Niciodată un guvern, ulterior Legii de orientare din 1967, nu mai propusese o reformă atât de ambițioasă a politicii urbane. Proiectul valorizează rolul aglomerației urbane și introduce în legislație noțiunea de proiect urban. Teoreticianul acestei ultime formule, arhitectul și urbanistul Christian Devillers, află aici "[...] instrumentele necesare pentru ca aleșii, primarii să poată schița o viziune concretă a orașului. Vizibile și comprehensibile, proiectele urbane
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
unor veritabile contraputeri locale. Prizonieri ai unui cadru prea îngust pentru ambițiile lor, primarii marilor orașe au încercat, cu dificultate, încă din anii 1970, să joace un rol federator în cadrul aglomerației lor. Astăzi, în prelungirea unei "interco-munalități a proiectului", intens valorizată după douăzeci de ani, constituirea unei puteri politice a aglomerației urbane cu consilieri aleși prin sufragiu universal direct pare să constituie calea privilegiată de modernizare a peisajului instituțional. Rațiunile acestei orientări sunt în același timp de ordin urban, economic, social
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în redesfășurarea serviciilor publice sau în punerea la dispoziție a unor resurse, echipamente, dispozitive (incitarea la implantarea de întreprinderi în "zonele libere") susceptibile să compenseze sărăcia oamenilor care locuiesc în aceste locuri. Ea se bazează pe un model civic care valorizează consimțământul indivizilor dat instituțiilor ce trebuie să facă un efort pentru a se apropia de ei. Din această perspectivă, o vizibilitate prea mare a comunităților apare ca amenințătoare pentru republică. Teama franceză de "comunitarism" se produce din aprecierea că recunoașterea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
politici practice și realiste ale României. „Transferul” reprezintă, în fond, crearea unei strategii care să rezolve problemele specifice nouă în viziunea practicilor moderne internaționale și, corelat, presupunem să ne facem tot mai mult prezenți, în mod competitiv, în lumea globalizată, valorizând și valorificând resursele noastre și „pătrunzând” în această lume cu o gândire și practică proprii. A gândi global, dar și local, pentru a acționa local, dar și global, implică o „ruptură” în practică și gândire, o „ruptură” care nu înseamnă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
stabilesc la nivelul organizației au caracter ierarhic, fiecare membru având propria poziție și responsabilitate, stabilite în conformitate cu competențele sale; * adevărul aparține, prin excelență, vârstnicilor care au nu numai vechime, ci și înțelepciune și experiență. Contrastul celor două culturi este izbitor: prima valorizează individul, promovând respectul, autonomia, autoritatea informației și este specifică organizațiilor ca sisteme naturale și deschise, în timp ce a doua acordă prioritate organizației, prin promovarea ierarhiei, autorității, competenței, fiind tributară organizațiilor privite ca sisteme raționale și închise. Delimitarea valorică a celor două
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]