2,508 matches
-
interioare a coapsei; mâinile și instrumentele trebuie să fie încălzite înainte de folosire; 5. gesturile medicului trebuie să fie executate cu finețe, urmărind reacția feței pacientei. 2. Instrumentar și inventar moale: mănuși sterile de unică folosință; dispozitiv de iluminare; specul vaginal; valve vaginale; lubrifiant hidrosolubil; echipament de prelevare a frotiului citotest Babeș-Papanicolau și citobacteriologic. II. Examinarea organelor genitale externe evaluarea maturității sexuale a pacientei adolescente; inspecția organelor genitale externe (perineu, labii mari, labii mici, clitoris, orificiu uretral, introitul vaginal); se urmăresc identificate
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
II. Examinarea organelor genitale externe evaluarea maturității sexuale a pacientei adolescente; inspecția organelor genitale externe (perineu, labii mari, labii mici, clitoris, orificiu uretral, introitul vaginal); se urmăresc identificate inflamații, ulcerații, scurgeri, tumefacții, noduli. III. Examinare vaginală cu instrumentar EVV (cu valve ori specul vaginal) Se urmăresc: a. localizarea colului uterin (cu indexul mâinii drepte inserat în vagin, după lubrifiere cu antiseptic); b. evaluarea pereților vaginali (se cere pacientei să contracte abdomenul); c. introducerea speculului sau a valvelor; d. inspecția colului uterin
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
cu instrumentar EVV (cu valve ori specul vaginal) Se urmăresc: a. localizarea colului uterin (cu indexul mâinii drepte inserat în vagin, după lubrifiere cu antiseptic); b. evaluarea pereților vaginali (se cere pacientei să contracte abdomenul); c. introducerea speculului sau a valvelor; d. inspecția colului uterin și a ostiumului (culoare, poziție, caracteristici ale suprafeței; ulcerații, noduli, tumorete, sângerări, scurgeri); e. obținere a două specimene pentru frotiul Babeș Papanicolau (din canalul endocervical și de pe exocervix); f. inspecția vaginului la retragerea valvelor exploratoare. IV
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
sau a valvelor; d. inspecția colului uterin și a ostiumului (culoare, poziție, caracteristici ale suprafeței; ulcerații, noduli, tumorete, sângerări, scurgeri); e. obținere a două specimene pentru frotiul Babeș Papanicolau (din canalul endocervical și de pe exocervix); f. inspecția vaginului la retragerea valvelor exploratoare. IV. Tactul (tușeu) vaginal EVT Examenul ginecologic se încheie cu tușeul vaginal, obținut prin inserția degetelor 2 și 3 de la mâna dreaptă în vagin (după lubrefiere prealabilă), cu palparea organelor genitale interne între degetele diferite forme ale orificiului cercervical
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
conducte legate de stația centrală de oxigen a spitalului sau aparate de tip staxel; aparat de anestezie generală; aparat de tensiune și stetoscop. Instrumentarul necesar Trusa de naștere trebuie să cuprindă: 4 pense Kocher; 4 foarfeci; 2 pense Museaux; 2 valve; 1 pensă pentru ruperea membranelor; 2 pense port tampon; 2 pense anatomice; port-ac; ace Hagedorn. Numărul truselor trebuie să fie de cel puțin 2 sau mai multe în funcție de frecvența nașterilor. De asemenea trebuie să existe seringi și ace de diferite
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
face secționarea cordonului și eventuala reanimare fetală; placenta se expulzează de cele mai multe ori natural, delivrența fiind favorizată de perfuzia ocitocică, ce se continuă și în această perioadă ca și în primele momente ale lehuziei imediate. după controlul colului uterin cu ajutorul valvelor, urmează controlul instrumental uterin postpartum obligatoriu, apoi se trece la refacerea anatomică a epiziotomiei cu anestezie locală. Degajarea pelvină cunoscută Așteaptă degajarea spontană a pelvisului și trunchiului fetal până la ombilic, când se face ansa la cordon - urmând degajarea mai departe
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
pe orificiul uterin, oricât de corect va fi suturată, produce cicatrice și constituie piedici în desfășurarea nașterilor viitoare ori predispune la apariția cervicitelor, o singură incizie practicată în dreptul orei 2, dă o dilatație suficientă orificiului uterin. Incizia se practică pe valve, sub control vizual, cu un foarfece butonat, după ce marginile orificiului au fost reperate cu două pense de col (Pozzi) sau cu două fire tractoare (pe pense Péan). Preferăm firele în locul penselor de col, deoarece acestea din urmă pot produce dilacerarea
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
cu două fire tractoare (pe pense Péan). Preferăm firele în locul penselor de col, deoarece acestea din urmă pot produce dilacerarea colului uterin (pense Museux). După terminarea nașterii se procedează la suturarea inciziei. În timp ce un ajutor pune în evidență cu două valve orificiul uterin, operatorul prinde între pense (Péan) cele două fire tractoare, reperând astfel marginile inciziei, și controlează vizual și digital extremitatea distală. Sutura se face cu fire separate de catgut cromat, începând de la marginea proximală spre cea distală, firul proximal
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
cavității uterine, pe considerentul că acesta din urmă asigură o mai bună sterilitate. Controlul instrumental se execută sub anestezie, iar parturienta este așezată în poziția ginecologică. După o prealabilă antisepsie a regiunii vulvoperineale se pune în evidență colul uterin cu ajutorul valvelor, și se prinde, cu o pensă Museaux, buza anterioară a lui. În timp ce mâna stângă fixează și redresează uterul cu ajutorul pensei de pe col, cu mâna dreaptă se introduce chiureta în cavitatea uterină. Chiureta pentru controlul post partum trebuie să fie cu
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
spontan. Alteori rupturile sunt întinse, de obicei bilaterale, însoțite de hemoragie, ce uneori poate deveni extrem de gravă, când prelungindu-se ruptura, atunci lezează ramurile cervico-vaginale ale arterei uterine. Diagnosticul rupturilor de col se face vizual și digital. Cu ajutorul a două valve mari se pune în evidență colul uterin și apoi marginile lui sunt prinse cu două pense Museaux ori cu două fire tractoare. Ne orientăm mai întâi asupra sediului și numărului rupturilor, apoi cu degetul, explorăm întinderea. Rupturile pot fi intravaginale
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
cronică (boala venoasă periferică) este o afecțiune a sistemului venos superficial și/sau a celui profund al membrelor inferioare caracterizată în principal prin întoarcere venoasă dificilă din cauza fie a refluxului venos, fie a obstrucției. Refluxul venos este cauzat de distrugerea valvelor, ce poate fi primară-prin schimbări degenerative ale cuspelor sau secundară prin slăbirea comisurilor valvulare și lărgirea acestora. Obstrucția este consecința TVP. În ambele cazuri, hipertensiunea venoasă persistentă timp îndelungat duce la apariția varicelor, edemului, durerii, eczemei, lipodermatosclerozei și, în final
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Lucian Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/91951_a_92446]
-
5 10% a modificărilor cutanate (C4), 30 50% a varicelor hidrostatice (C2) și 80% a telangiectaziilor (C1) (70). 34.2.2. Fiziopatologie Returul venos de la nivelul membrelor inferioare depinde de forța de contracție a musculaturii gambei, funcționarea corectă (unidirecțională) a valvelor de pe traseul vascular și de permeabilitatea venoasă. Afectarea oricăruia dintre acești factori determină hipertensiune venoasă, principalul factor hemodinamic cauzator al simptomelor și semnelor insuficienței venoase cronice. Presiunea venoasă de repaus este în jur de 90 mmHg (cu variații în funcție de înălțime
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Lucian Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/91951_a_92446]
-
din valoarea normală după aproximativ 30 de secunde. O pompă musculară gambieră deficitară nu va reuși să scadă această presiune la 30 mmHg postambulator, cum este cazul pacienților imobilizați pe perioade îndelungate, situație întâlnită cel mai frecvent la vârstnici (71). Valvele ce și au pierdut funcționarea unidirecțională, fie primar (genetic), fie secundar (SPT), vor cauza revenirea presiunii venoase ambulatorii la 90 mmHg în mai puțin de 30 de secunde (71). TVP, cu incidență crescută la vârstnici comparativ cu alte categorii de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Lucian Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/91951_a_92446]
-
pentru tratamentul insuficienței venoase cronice au evoluat considerabil. Cu toate acestea, principiile de bază au rămas aceleași: pentru a trata refluxul venos este nevoie de ligatura, ablația sau evulsia venelor incompetente. La ora actuală nu există tehnici de reparare a valvelor de pe traseul venos, iar reconstrucția sistemului venos superficial nu este considerată a fi utilă (7). Tehnica chirurgicală deschisă constă în ligatura înaltă a venei safene interne (aproape de confluența cu vena femurală comună), ligatura tuturor colateralelor joncțiunii safeno-femurale, stripping ul venei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Lucian Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/91951_a_92446]
-
intrări de la senzori: 1. Senzor poziție pedală de accelerație Throttle position sensor (TPS) 2. Senzor de debit de aer Mass air flow rate (MAF) 3. Temperatura motorului (coolant temperature) (CT) 4. Viteza motorului și poziția arborelui cotit (RPM) 5. Poziția valvei de recirculare a gazelor de eșapament Exhaust gas recirculation (EGR) 6. Conținutul de oxigen din gazul de eșapament Exhaust gas oxygen (EGO) Sistemul embedded procesează semnalele de la aceste intrări și generează semnale de ieșire care comandă actuatoarele motorului: 1. Controlul
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
preferențiale de conducere (fasciculul His, ramul drept și ramul stâng) și se răspândește rapid în cei doi ventriculi prin intermediul sistemului Purkinje. Rezultatul este o contracție ce se corelează perfect cu umplerea atrială, cu contribuția atrială la umplerea ventriculară, cu închiderea valvelor, cu depolarizarea și repolarizarea ventriculară. Ventriculul drept și stâng se contractă în același timp și în plus, ventriculul stâng se contractă coerent, ca o singură unitate [3-6, 8]. De aici rezultă faptul că tulburările pot surveni, atât la nivelul conducerii
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
va trece prin miocard („din aproape în aproape”), mai lent decât pe căile consacrate ale sistemului excito-conductor, până la nivelul ventriculului stâng (fig. 20.2). Astfel, ventriculul drept se va contracta înaintea celui stâng, rezultând ceea ce poartă numele de dissincronism interventricular. Valva aortică se deschide mai târziu decât cea pulmonară, iar mitrala mai târziu decât tricuspida. Durata de umplere a ventriculului stâng se reduce. Dar problemele majore sunt datorate unui alt aspect al dissincronismului: cel intraventricular. Sistola prezintă o primă fază, care
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
o primă fază, care decurge la un nivel presional scăzut, impulsul ajuns la nivelul ventriculului drept determinând nu doar contracția mai rapidă a acestuia, dar și pe cea a septului interventricular. Contracția septală are loc în mare parte înaintea închiderii valvei mitrale, mixând astfel nefiresc sfârșitul diastolei cu începutul sistolei. Deși realizată cu consum energetic (practic însă pierdut pentru rezultatul final al contracției, care ar fi trebuit să fie ejectarea sângelui în aortă), această contracție septală nu poate închide mitrala, dar
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
sânge pendulant între regiunile ventriculului stâng activate prematur (sept) și cele activate tardiv (perete lateral); - creșterea volumului end-sistolic. 2. Ineficiența mecano-energetică - reducerea funcției sistolice în pofida costului energetic adesea crescut. 3. Întinderea sistolică tardivă - reducerea forței; - întârzierea relaxării; - aritmii. 4. Disfuncția valvei mitrale (regurgitare mitrală) - incoordonarea mușchilor papilari. 5. Remodelarea ventriculului stâng/atriului stâng Comună la pacienții cu insuficiență cardiacă este și creșterea întârzierii atrioventriculare, ce limitează contribuția atrială (care reprezintă în astfel de cazuri circa 30% din debitul bătaie) la umplerea
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
remodelare favorabilă ventriculară. Abținerea în continuare de la CRT are drept urmare în timp creșterea din nou a dimensiunilor ventriculare. REDUCEREA REGURGITĂRII MITRALE Este frecvent observată după CRT, dar este important de diferențiat regurgitarea mitrală funcțională de cea datorată modificărilor structurale ale valvei mitrale, întrucât acestea din urmă nu vor fi ameliorate de resincronizare, ci de o eventuală corecție chirurgicală. Adesea însă dilatarea anulară prezentă în aceste cazuri face greu de diferențiat cele două forme. Reducerea regurgitării mitrale funcționale este un proces care
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
larg și regurgitarea mare. Întrucât însă CRT crește dP/dt max cu până la 25% acest lucru limitează în sine regurgitarea mitrală. Lipsa de coordonare a mușchilor papilari, prezentă în cazul dissincronismului, dispare prin CRT, ducând la coaptarea normală a valvulelor valvei mitrale. Pe termen lung reducerea dimensiunilor end-sistolice și end-diastolice duc la reducerea dilatării inelului mitral și diminuarea suplimentară a regurgitării mitrale [3-5, 7]. Un efect al reducerii regurgitării mitrale și a dimensiunilor ventriculului stâng este reducerea dimensiunilor atriului stâng, până la
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
de sinus coronar este un pas important în plasarea sondei de ventricul stâng întrucât permite vizualizarea venelor țintă pentru obținerea unei resincronizări optime. Totodată permite anticiparea dificultăților datorate unor vene mici, unghiurilor ascuțite dintre venele țintă și sinusul coronar, prezenței valvelor sau tortuozităților [8-10,12-14]. Se face utilizând o sondă cu balonaș, asemănătoare cu sondele Swan-Ganz sau chiar cu una dintre acestea, deși unii operatori consideră că balonașul Swan-Ganz este prea dur pentru sinusul coronar, putând favoriza disecția acestuia. Disecția poate
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
ostiumului de sinus coronar, pentru a obține o depolarizare cvasisimultană a ambelor atrii [8]. 6. Odată plasate toate sondele în poziție optimă și securizate se cuplează aparatul în mod uzual. Dacă din anumite motive (neidentificarea ostiumului sinusului coronar, obstacole anatomice - valve, tortuozități, stenoze -, disecție/perforare de sinus coronar care opresc procedura, lipsa anatomică a venelor țintă adecvate) sonda de ventricul stâng nu a putut fi plasată, se obturează canalul de ieșire corespunzător cu sistemul de obturare prezent, uzual în cutia stimulatorului
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
arteriale odată intrate În teaca conjunctivă urmează Întocmai traiectul venelor porte și ductelor biliare. Vena portă se formează pe fața posterioară a istmului pancreatic prin confluența venelor mezenterică superioară, mezenterică inferioară și splenică. Are aproximativ 8 cm lungime, nu prezintă valve și transportă sângele splanhnic la ficat. Trunchiul principal se divide În ramul drept și stâng, precum și ramuri pentru a vasculariza lobul caudat. Ramul drept (ram de ordinul I) măsoară 0,51cm lungime, stă anterior procesului caudat și intră imediat În
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
ales În litiază unde etiologia este În multe cazuri plurifactorială. Examenul obiectiv al aparatului uro-genital trebuie să cuprindă elementele clasice cunoscute, legate de inspecția, palparea regiunilor lombare, abdomenului, aspectul urinii la emisie, micțiunile, tușeul rectal, examinarea vaginală digitală și cu valvele, etc, etape obligatorii ale oricărei examinări. Din nefericire, examenul obiectiv nu oferă prea multe informații iar manevra Giordano, descrisă În manualele clasice de semiologie, cu toată valoarea ei, nu este ceea ce “așteaptă” un pacient În colică, de la medic. Examenul pe
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]