9,893 matches
-
azi, n-a mai fost în toată istoria noastră - obișnuită cu băjenii, pribegii, iar la nivel înalt, exiluri - și fenomenul tinde să ia o și mai largă anvergură. La vârsta primului salariu, copiii își întind aripile și zboară până cine știe unde. Vatra Țării pare că va rămâne, în câțiva ani, pustie.În realitate, despărțirea de țarina asta sărăcită și compromisă nu se întâmplă niciodată. Ducem cu noi, până departe și pentru totdeauna, limba care, uitată de tot de-ar ajunge, tot maternă
ANGELA MONICA JUCAN [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]
-
Că port în suflet dragoste de tine Și că mi-ești dulcea lacrimă din zori Ești dorul meu din serile senine Focul aprins ce spulberă fiori Ce-atâția ani mi-au cotropit ființa Ținându-mă departe-n sihăstrie Arde pe vatra mea de-acum dorința Singurătății nu-i plătesc simbrie. Te ocrotesc cu gândul meu și sper Să-ți fie viața-n liniștea dorită Într-un tărâm de vis și-un colț de cer Te port în suflet și sunt fericită
POEME DE DRAGOSTE (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367242_a_368571]
-
patriarhul a dorit să-l numească Ieru sau Ireh. Atunci Domnul, pentru a face plăcere amândurora, a spus: „Îi voi da amândouă aceste denumiri.” [35] Originea orașului este greu de stabilit cu exactitate. După stilul și factura ceramicii descoperite pe vatra sa, arheologii au putut stabili că prima fundație urcă până la începutul celui de-al treilea mileniu î.d. Hr. Având o vârstă de cinci mii de ani, ceea ce îl situează printre cele mai vechi orașe ale lumii. Originea orașului este
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
de-al treilea mileniu î.d. Hr. Având o vârstă de cinci mii de ani, ceea ce îl situează printre cele mai vechi orașe ale lumii. Originea orașului este greu de stabilit cu exactitate. După stilul și factura ceramicii descoperite pe vatra sa, arheologii au putut stabili că prima fundație urcă până la începutul celui de-al treilea mileniu î.d. Hr. Având o vârstă de cinci mii de ani, ceea ce îl situează printre cele mai vechi orașe ale lumii. [36] Ierusalimul biblic
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
nu e alta pe lume. Din negura timpului, aceste plaiuri sunt izvorâte din rai. Codrii seculari, dealurile line și râurile cu ape curate precum cristalul sunt tot atâtea motive de mândrie și bucurie pentru acest neam care a cunoscut în vatră străbună supunere doar în fața lui Dumnezeu, în rest au știut să plece capul ca paloșul să nu-l taie, însă cu umilință lanțul l-au încovoiat. Îmi amintesc că acum unsprezece primăveri, când intram cu pași timizi în clasa întâi
UMBRITĂ DE VEACURI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367265_a_368594]
-
al Facultății de Fizică (1982), cercetător științific (din 1985), asistent universitar (1990-1994), director de studii al Centrului de Studii Germane (1994-1996). Debutează în anul 1992 în Contrapunct. Publică articole și eseuri în LA&l, România Literară, Dilema, Orizont, Secolul 20, Vatra. Din anul 1993 colaborează regulat cu revista 22. De asemenea, a fost deseori invitat să susțină cursuri de istoria fizicii și de istoria ideilor științifice. Cele mai importante scrieri ale sale sunt: Cerul văzut prin lentilă (Premiul pentru eseu al
„CE SE PIEREDE ATUNCI CÂND CEVA SE CÂŞTIGĂ?” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367247_a_368576]
-
științifice și comunicări în domeniul fizicii stării solide: 1984-1989. • Peste 500 de articole despre cultură, politică, epistemologie și istoria ideilor publicate după 1992 în reviste culturale românești precum: 22, Dilema, România Literară, Litere, Arte, Idei, Secolul 20, Cuvîntul, Orizont, Euphorion, Vatra, și în Neue Literatur, Halbjahresschrift fur sudosteuropäische Geschichte, Literatur und Politik, Korunk, Liget, and Frankfurter Allgemeine Zeitung. • 1996-2005, corespondent săptămânal al postului de radio Deutsche Welle, Secția română. • 1998-2005, corespondent săptămânal al postului de radio Free Europe, Romanian Section. • 2002-2005
„CE SE PIEREDE ATUNCI CÂND CEVA SE CÂŞTIGĂ?” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367247_a_368576]
-
a unui popor împilat, norodul lui Israel și al lui Avraam, Isaac și al lui Iacov. La intrarea în Bethleem, grupuri-grupuri dau târcoale, se tocmesc și cumpără dintr-un târg unelte și bunuri de-ale gurii necesare întoarcerii acasă la vetrele lor, nu înainte de a trăi pe viu vestea proaspătă a zămislirii Învățătorului nostru. De la acest moment încolo, în noaptea vrăjită de mișcarea tainică a stelelor, murmurul lor cosmic indescifrabil și scilpirea translucidă și clară de vedeai conturul umbrei pământului trecând
CRĂCIUN LA CERES ÎN CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367252_a_368581]
-
hermeneutice cu Mirela-Ioana Borchin, „Constelații diamantine”, VII, 2016, nr. 3, p. 8-9; Livius Petru Bercea, „O epopee lirică dedicată condiției umane”, „Națiunea”, s. n., VI, 2016, 17 aprilie; „Agero”, 13 iunie, 2016; Iulian Chivu, Apa - spațiu al memoriei și al venerării, „Vatra veche”, VIII, 2016, nr. 2, 31-32; Valentina Becart, Peste fiecare piatră, trupul meu de apă..., „Banat”, III (XIII), 2016, nr. 1-2-3, p. 33 - 51; Ion Jurca Rovina, Interior existențial și recurs la realitate, „Paralela 45”, 3 mai 2016; Livius Petru
MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
-
Acasa > Cultural > Traditii > TRADIȚII DE SF. AP. PETRU ȘI PAVEL Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 2007 din 29 iunie 2016 Toate Articolele Autorului TRADIȚII DE SF. AP. PETRU ȘI PAVEL Tradiție creștinească traversând prin timp istoric, vine-n vatră strămoșească, cu-al Apostolilor praznic. Merișoare și cireșe de-s coapte sau pârguite, la săraci se-mpart în vase; pentru morții din morminte. Obiceiul amintește călătorilor prin viață, că soarta le pregătește un sfârșit pierdut în ceață. Iar sufletul va
TRADIȚII DE SF. AP. PETRU ȘI PAVEL de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368686_a_370015]
-
a cucerit, a ascultat chemarea de a cânta iubirea, prin vrednicie și farmecul unui glas iluminat de acuratețe și căldură melodică revărsate din naturalețea rurală, măreția libertății satului, liniștii, culturii, tradiției sătești, a Deleniului, locul nașterii sale, moldovenesc, ieșean de la vatră până la cornișă, dacă îl asemănăm unei zidiri de locuit a unei familii, căci un sat cu oameni cumsecade nu se întemeiază pe nimic mai statornic decât pe comuniune, ca temelie a unei familii lărgite în armonie. Dacă acestea sunt adevărurile
MARIA ŞALARU. CÂNTECUL CA O POVESTE (INTERVIU, PARTEA I) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368687_a_370016]
-
lupți. Ce-ți răspundea părintele pietrar? - Hmmm! râdea tata și-mi spunea: Sigur, are fata mea! Vino-ncoace și ascultă: Până ce și chiatra cântă Și prin glasul ei ne spune Cum s-a făcut ea pe lume! Ascultând la gura vetrei La tata, povestea chetrei. Frumos le mai spui...! Nimic nu adună omul atât de sârguincios ca amintirile și nimic atât de mărunt ca secundele amintirilor nu-i capabil să arate gândului drumuri așa de mărețe, de la un capăt la celălalt
MARIA ŞALARU. CÂNTECUL CA O POVESTE (INTERVIU, PARTEA I) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368687_a_370016]
-
rece de măluri e spălat, de unde pețitori pentru mireasa suflet ce și-a țesut cămașa din flori de lămăiță? imaginea oglindă pe geamuri un portret făcut din flori de gheață de mână de crăiță, mormane de zăpezi topesc scântei din vatră, iar fumul contopit cu cețuri de mister își lasă umbra deasă pe busturi reci de piatră, altar și rugăciune pe-un capăt ars de cer, colinele vorbesc de vechile ispite și ramuri de mesteceni blestemă gerul crunt, adulmecă jivine fântânile
13 OCTOMBRIE RECE- GRUPAJ DE POEZII CU ANA PODARU de ANA PODARU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368735_a_370064]
-
să fi constituit o încercare neizbutită de a înlocui sărbătoarea creștină, mai veche. Despre termenul Crăciun - origine, etimologie Termenul Crăciun a primit mai multe explicații etimologice, fiind dedus fie de la un cuvânt autohton, ce numea trunchiul de brad ars pe vatră în cea mai lungă noapte a anului sau în cea de 24 spre 25 decembrie, pentru a rechema puterea soarelui, un ritual practicat de numeroase populații indoeuropene, fie, în exegeza recentă, raportat la un latinesc creationem „creație", cu referire la
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
de mulți tineri în zilele noastre din caza unei retribuții mici ? - Prin urmare, am debutat în învățământ de două ori. În 1977, am lucrat în învățământ câteva luni până la plecarea la oaste și, din nou, în 1979, după lăsarea la vatră, la școala din satul natal, unde se învățau pe vremea aceea zece clase. M-a marcat în chip deosebit atmosfera tinerească și plină de elan. Era cât pe ce să spun : elan revoluționar! Dar să știți că așa și era
ADDENDA (1) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363686_a_365015]
-
fel ca și până acum, cu aceeași jovialitate chiar dacă îi simțeai bariera impusă să marcheze distanța dintre elev și profesor. În living era cald și plăcut, aceeași muzică relaxantă se auzea în surdină de pe undeva, lemnele trosneau, aruncând scântei în vatra șemineului. Orhideea era la locul său de cinste, pe masa ovală din mahon masiv, ce trona în mijlocul încăperii. Nu peste mult timp a apărut și Emanuela. Special venise mai devreme, să poată observa tot ce se întâmplă între cei doi
BĂNUIELILE BRIGITTÉI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363641_a_364970]
-
era portul și n-au mai vorbit cum le era vorba”. „Aflându se și ei în calea răutăților, s-au risipit în cele patru zări. De multe ori stau să mă gândesc ce i-o fi făcut să-și părăsească vetrele, să-și ia lumea în cap”. Autorul a simțit că trebuie să documenteze obiceiurile Mărginimii, ciclurile vieții, ce merg din leagăn în mormânt, precum și ritualurile ancestrale asociate cu ele. Cartea, ce face o radiografie sufletească a românului, e mai puțin
ESENŢĂ DE SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363713_a_365042]
-
brânză de oaie sărată și tare și un coltuc din pâinea pe care a făcut-o cu două zile în urmă Jeni, soția sa, în cuptorul de lângă casă. Pâinea, la țară se coace o dată pe săptămână, să nu se ardă vatra cuptorul prea des. Era criză până și de paie. Și anul trecut ca și anul acesta nu s-au făcut păioasele din cauza secetei care a început încă din primăvară. Boabele costelive de grâu sau de orz rămase pe spic, le-
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
crucioi[6] ale acestuia. Jeni îi aduse strachina cu ciorbă de pasăre și pâinea de casă și le așeză pe masa din polatră. Victor luă cuțitul și își tăie o felie zdravănă din pâinea cu coaja groasă și arsă de vatră, se închină și începu să înfulece grăbit din zeama grasă și gustoasă ce aburea în strachina de lut ars. - Ai tăiat cocoșul porumbac? O întrebă Victor pe soție. - Da, că se bătea tot timpul cu cel roșcat și nici nu
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
Dumnezeu în fire, Treziți-vă din gheață, din recea adormire! Cum Dumnezeu poți fi un Dumnezeu de vifor Să îl încremenești pe biet moșul Nechifor Pe Natalița lui, băbuța lui de piatră, Pe cei mai credincioși să îi îngheți pe vatră...? Iar viscolul de țepi, de ace și săgeți Din sticlă glaciară și fontă de nămeți, Cern oameni de zăpadă în casa lor cavou Și dracii joacă-n draci palate-n cazinou... Cum Dumnezeu ne bați cu bice infernale Și viscolești
GRUPAL LIRIC DE IARNĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363743_a_365072]
-
fundu-n sus. “Somnoroase păsărele” s-au rărit prin cuiburi rare Căci pădurile semețe abia se zăresc în zare, “Codrul codrulețul” tău e mataforă de-acum, El a fost tăiat cu ură, ars și transformat în scrum ... Patria, iubita țară, scumpa vatră strămoșească Este singură, bătrână, puțini sunt s-o mai iubească, Fiindcă noi, urmașii tăi, epigoni cu versu-ncet Ne-am îndepărtat de țară ca de-un lucru desuet. Plângem noi, străini de țară, plânge țara fără noi, Doina ta e încă
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]
-
este structurată în două părți: “Sub ploile albastre ale poeziei” și „Prizonier al prozei - oglinzi paralele -”. Cronicile și recenziile, scrise în perioada februarie - iulie 2011, au fost publicate în prestigioase reviste literare și culturale, precum: Boema, Constelații Diamantine, Climate Literare, Vatra Veche, Moldova Literară, Plumb, Dunărea de Jos, Der Underwald, Revista Nouă, Impact Literar, Confluențe Românești, Agero Stuttgart, New York Magazin, Universul Românesc, Prodiaspora, Revista Internațională Starpress, Observatorul Canadian, Meridianul Românesc, Așii Români, Gazeta de Belgia, Gândacul de Colorado. Despre... Editura Armonii
COLECŢIA EXEGESIS, A EDITURII ARMONII CULTURALE, ANUNŢĂ O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALĂ: GHEORGHE A. STROIA [Corola-blog/BlogPost/364647_a_365976]
-
Acasa > Stihuri > Momente > ANIVERSARE TRISTĂ Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 240 din 28 august 2011 Toate Articolele Autorului Aprinde lumânările de ceară, Fă focul în vatră, că-i frig afară! Scoate o cană cu vin din cămară, Pune pe plita încinsă-o jumară! E frig și afară, și-n casă Și focul trosnește gemând; Ți-e rece și-n suflet, dar lasă, Ți-e sufletul veșnic
ANIVERSARE TRISTĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364665_a_365994]
-
o foarte elaborată cale de destabilizare. Ceea ce un om bun n-ar putea face niciodată. Dimpotrivă, acesta, și acolo unde însuși contrariul este atât de infiltrat încât se împotrivește chiar și sieși, identifică o cât de firavă armonie. Plecați de la vatra țării lor spre oriunde s-a întrevăzut pentru fiecare un soare cald sufletește, un aer de libertate și o fărâmă de bunăstare, românii peregrinează lumea. Dintre ei, unii s-au statornicit pe unde au descoperit o nouă patrie care să
DANIELA UCHIYAMA. CALEA ARMONIEI, DINCOLO DE GRANIŢE... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364713_a_366042]
-
de dragoste și măreție umanist culturală. Nu va stagna aici, va merge încă și mai înainte, la Facultatea de Etnomuzicologie și Folclor a Universității „Hyperion” din București și o va absolvi în 1996, pentru că tot o mai fi arzând pe vatra conștiinței sale jarul perfecționismului în arta interpretării, prin acumularea înainte de orice a unui solid fond de cunoaștere, chiar dacă până aici, deja studiase la două școli de specialitate și trecuse prin para primei ieșiri publice în spectacolul muzicii populare. Debutase din
CORNEL BORZA. TREZORIERI AI PATRIMONIULUI MELODIC FOLCLORIC AL NEAMULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364710_a_366039]