6,807 matches
-
fire-n nebunie e prinsă ea speranța vie că voi mai fi vreodată om în patru labe-alerg prin viață când mă ridic lovesc un stâlp de falsitate prea grețoasă să-mi fie zare-n zidul strâmt și mă-nconjor de veșnicie în fals port rima-n piept râzând am scris "ceva"-ul dimineață acum îl șterg și plec arzând mă doare-un vis mă doare luna asta în care mă-ntrebam cât va mai fi iubirea noastră lăsată vie pe pământ
CINE CULEGE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363170_a_364499]
-
voia sorții și dând timpul înapoi. haide, vin la mine-n gând, mi te-așează peste vise, prinde-mi ochiul meu flămând, dă-mi iubirile promise. vin la vămi reziduale să te văd când nu mai ești, zborul tău spre veșnicie e o carte cu povești. miercuri, 13 noiembrie 2013 Referință Bibliografică: vin la vămi reziduale / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1048, Anul III, 13 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile
VIN LA VĂMI REZIDUALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363175_a_364504]
-
Adunarea Eparhială și Permanența Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureștiului. A fost distins cu rangul de Iconom Stavrofor de către P.F. Părinte Patriarh Justinian și apoi și de către P.F. Părinte Patriarh Teoctist - amândoi, de veșnică amintire și pie memorie!... După trecerea în veșnicie a Părintelui Profesor Constantin Galeriu (la 10 august anul 2003) Părintele Nicolae Bordașiu este numit Paroh al Bisericii Sfântul Silvestru. Cu alte cuvinte, în mintea și în inima mea personalitatea preacucerniciei sale se conturează și se identifică prin câteva trăsături
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI – CRÂMPEIE DE VIAŢĂ ŞI ISTORIE, POVESTITE PE VIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2327 din 15 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/363097_a_364426]
-
acesta?” (Ioan 11:25,26;) Iisus Hristos este Dumnezeu în mod deplin și om în mod deplin dar fără păcat iar când s-a înălțat la ceruri a luat cu el natura umana ce o va avea de alungul întregii veșnicii. El este dătătorul vieții fizice și de asemenea a celei veșnice. Iar când a spus că cei care cred în El nu vor muri niciodată se referea la prima moarte pe care Biblia o prezintă că pe un somn din
FRAGILITATEA VIETII UMANE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363168_a_364497]
-
are pe Fiul lui Dumnezeu, n-are viața.” (1 Ioan 5: 11,12;) Cred că bucuria cea mai mare a unui om pe pamant este comuniunea prin Duhul Sfânt cu Hristos. Iar la încetarea vieții acesteia oamenii credincioși au făgăduința veșniciei. Mintea noastră limitată nu poate înțelege astfel de lucruri, le putem doar accepta prin credință. Biblia ne descrie renașterea planetei pământ, adică Hristos va recreia un cer nou și un pământ nou în care vor locui oameni neprihăniți. Ni se
FRAGILITATEA VIETII UMANE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363168_a_364497]
-
semnul morții”, mai spunea Cioran. Nu m-am gândit niciodată la această posibilitate, dar‚ îmi amintesc că pe caietele mele din clasele de școală erau scrise versurile lui Vlahuță din poezia Din prag: „Nu de moarte mă cutremur, ci de veșnicia ei!” Bunica a citit și mi-a spus, cu glasul ei blând, că nu este bine să se gândească un copil la așa ceva și nici să nu mai pronunțe cuvântul „moarte” vreodată. În cimitir, primăvara, văzusem pentru prima oară în
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
renumitului cărturar clujan, istoric și critic de arta Prof. Univ. Dr NEGOIȚĂ LĂPTOIU, este o recunoaștere a ceea ce înseamnă obligația efortului sedimentat de-a prețui adevăratele valori culturale și spirituale în persistenta istorică a poporului, a națiunii române, integrate în veșnicia nelimitată a vremii.” Referință Bibliografică: Negoiță LĂPTOIU - SCULPTORUL CORNEL DURGHEU ȘI IDENTITATEA NAȚIONALĂ / Negoiță Lăptoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2357, Anul VII, 14 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Negoiță Lăptoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
SCULPTORUL CORNEL DURGHEU ŞI IDENTITATEA NAŢIONALĂ de NEGOIŢĂ LĂPTOIU în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/363223_a_364552]
-
proprie și a celorlalte Persoane în relații unitare. Unitatea este trăită prin distincțiile Persoanelor, prin valorificarea darurilor specifice într-un act de comuniune profundă. Distincția nu dispersează unitatea și unitatea nu anulează distincția. Persoanele Sfintei Treimi sunt desăvârșit interioare din veșnicie. Plinătatea existenței divine se manifestă prin comuniunea interpersonală. În această comuniune Tatăl și Fiul se afirmă și se descoperă reciproc. Părintele Stăniloae arată că: „Fiul e chipul și strălucirea eternă a Tatălui. Fiul e înțelepciunea Tatălui, e Cuvântul revelator al
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE [Corola-blog/BlogPost/363188_a_364517]
-
a revela pe Tatăl în care adâncul abisal al dumnezeirii e un mod neoriginal și de originare a modurilor revelatoare” . 6. Despre unitatea de ființă între Dumnezeu Tatăl și Dumnezeu Fiul. Fiul ca Logos al Tatălui Ființa divină există din veșnicie în modul dăruiri ei de către un ipostas altui ipostas. „Menținerea unității de ființă între Tatăl și Fiul e asigurată prin dăruirea desăvârșită a întregii ființe prin naștere de către un ipostas și prin primirea ei totală prin nașterea de către alt ipostas
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE [Corola-blog/BlogPost/363188_a_364517]
-
pe pământ” . Este interesant că Sfinții Părinți nu spun direct că Tatăl este deoființă cu Fiul și cu Duhul Sfânt, ci afirmă că Fiul și Duhul Sfânt sunt deoființă cu Tatăl. Ființa divină este comună, dar ea este comunicată din veșnicie de către Tatăl. Unitatea de ființă a Sfintei Treimi având ca temei Persoana Tatălui indică o gândire personalistă. Părintele Dumitru Stăniloae afirmă: „Această înțelegere a Treimii, deși nu neagă unitatea de ființă a Persoanelor, este profund personalistă și nu vedem în
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE [Corola-blog/BlogPost/363188_a_364517]
-
În Sfânta Treime sunt nu o persoană, nici mai multe, ci numai trei. Pavel Florovsky spune: "Nu trei ființe, ci una, nu un ipostas, ci trei... Nu pot exista mai mult ca trei, căci numai trei ipostasuri fac împreună din veșnicie, ceea ce sunt. Numai în unitatea celor trei primește fiecare ipostas o confirmare absolută". În afară de trei, persoanele divine nu pot exista real, căci numai întâlnirea celor doi în al treilea afirmă caracterul ipostatic al celor două persoane divine: În unitatea a
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE [Corola-blog/BlogPost/363184_a_364513]
-
poate ai să mă iubești și tu. Dacă m-aș fi rugat atât, pe cât te-am iubit, Și câte visuri cu tine-n gând am făurit În nopțile cu luna argintie, Drumul spre inima ta n-ar fi durat o veșnicie. Mi-ar fi fost rai, tu înger între stele, Ce-și picură încet o lacrimă-ntre ele. Nu-mi vei fi stat în minte, mi-ai fi venit alături, Fără trâmbițe și surle-am fi dormit sub pături. Vântul, când
TREI LUCRURI (II) de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368297_a_369626]
-
locomotive cu aburi stocate în parcul rece al haltei. La câteva minute distanță, se afla Apahida. Se ivea întâi un canton care purta numele localității. Urma apoi rampa de încărcare, la capătul căreia începea gara propriu-zisă, ce ne imobiliza „o veșnicie”. Apoi, trenul pornea greoi, legănându-se peste macaze și țăcănind ritmic la joante. Lăsa în dreapta magistrala trei, iuțindu-și alergarea către Jucu. Îmi amintesc de „munții” de sfeclă aflați pe rampă, spre a porni către fabricile de zahăr. Nu i-
CĂLĂTOR ÎN TIMP de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368334_a_369663]
-
Din mult prea mult Înalt Oceanul Sau Și nu mai știu de apele-or să treacă, Ce va mai fi din tine...și ce, 'eu' Amestecata, simpla feerie..., Îți plâng cu verde de destin furat Dintr-un albastru pur de veșnicie Din ochii tăi- ce mult m-au alintat; Căci înadins privirea-ți blând mă cerne Prin raze deseori de-nchipuiri Și cald nuanțe de senin mi-așterne Pe tot ce pot să văd,din ce respiri Sunt în culoarea mea
...SĂ MĂ PĂSTREZI de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368369_a_369698]
-
A vremii pânză-n nouri de argint. Spre albe zări se duc cocori de pace, Doar ochii tăi sunt tainic labirint. Iar de iubirea-n lut se va preface, A iernii rană nu pot s-o dezmint... SONET XI Din veșnicie ți-am clădit cetate, Iar temerile le-am ascuns în teacă, Revino lângă mare... Apoi pleacă, Să simți în pieptu-mi valul cum se zbate. Dar pierde-mă în larg când marea seacă Și sterge urma ta de voluptate; Chiar timpul
POEMELE VISULUI IMPLINIT de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368365_a_369694]
-
trecem și ne petrecem viața sunt fragmente ale trăirii. Cu alte cuvinte, trăim și facem mereu „câte ceva”. Una după alta, ceva și altceva. Și tot așa, zi de zi. Cât trăiește, fiecare om face „câte ceva” iar când se duce în veșnicie lasă „câte ceva” nefăcut. Nici o viață omenească nu se încheie fără rest. La plecare, întotdeauna mai rămâne ceva de spus, ceva de făcut, ceva de gândit sau de răzgândit, ceva de sperat. Unii lasă în urma lor opere neterminate, schițe de tablouri
VIAŢA ÎN FRAGMENTE de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368357_a_369686]
-
în viață, acordarea DIPLOMEI-TITLU se va face în cadrul unei manifestări de interferente culturale în prezența nominalizatului (în funcție de regulamentul academiei, în România sau în străinătate). Președinte, Paul Polidor MEMBRI AI: THE ACADEMY OF INTERNAȚIONAL INTERFERENCES „PAUL POLIDOR” CARE AU TRECUT PRAGUL VEȘNICIEI: *ARTUR SILVEȘTRI *ONDREJ STEFANKO *ION SMEDESCU Referință Bibliografica: Comitetul internațional de nominalizare pentru Octavian Curpaș / Paul Polidor : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 24, Anul I, 24 ianuarie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Paul Polidor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
COMITETUL INTERNATIONAL DE NOMINALIZARE PENTRU OCTAVIAN CURPAŞ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368375_a_369704]
-
ceremonia absolvirii colegiului, iar tinerii americani, îmbrăcați în robe și înfășurați în acel zâmbet alb și larg, specific Hollywood-ului, se pregătesc să-și ia zborul ... Și, după genericele de final ale filmului, chiar și-l iau, dispărând, uneori, pentru o veșnicie, prin cotloanele întinsei lor patrii. Iar părinții americani rămân să-și deruleze, idilic, existența, în vilișoara părintească, înlocuind cu succes frământările legate de bunăstarea odraslelor plecate în lume, cu liniștea unei partide de golf sau cu mici acțiuni umanitare, inițiate
DIN SCRIERILE VEDETEI TV MARINA ALMĂŞAN: DESPRE COPII ŞI ODRASLE PE PLANETĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368376_a_369705]
-
mea făptură migrează acum în toamnă, Prin țipăt de cocor îmi las fiorii reci. M-aș scrie versul alb în iarna cea polară, Să ningă poezie frenetic și suav Să-mi mângâie angelic și ridul din obraz! M-aș scrie veșnicie pe firele de lună, Când doarme tot pământul în rugă să mă aprind Cu un sobor de îngeri să mă țin strâns de mână În marea de iubire și cerul să-l ating! foto internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: M-
M-AŞ SCRIE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368401_a_369730]
-
Himeră”; “Muzei mele”, “Ochii-ți spun” șa.) la paroxism (“Îți scriu iubito”, “Te aștept” șa) și neresemnare (“Buze înghețate”, “Hai vorbă,-napoi !”, “Poemul vieții”, “Ultima scrisoare” șcl.). * Prin lumea noastră încă mai circulă câteva ziceri nemuritoare. Una, cultă, afirmă că “Veșnicia s-a născut la sat.” Alta, folclorică, sfătuiește : “Cine n-are bătrâni, să-și cumpere !”. Se mai aude că :” Minciuna are picioare scurte.”... Involuntar mi le-am amintit pe tustrele citind proza d-lui Mircea Gordan. O proză de impact
IMPRESII PERSONALE DESPRE CARTEA „FĂRĂ VOIA MEA” DE MIRCEA GORDAN de CORNELIA COCIŞ în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368390_a_369719]
-
un nucleu,/ În mijloc de Pământ se zbate,/ Plasma în care-i Dumnezeu.// Un alt infarct suportă Terra/ Și timpul dă să răscolească,/ O clipă poate-nghiți era/ Și toată lumea pământească!// Secunda s-a scindat în două,/ Miimile-i sunt veșnicie,/ Între ce-a fost și-o lume nouă/ Putea să fie-o tragedie.// Am fost uniți în a trăi/ Această clipă de trezire,/ Gândită spre a nu muri,/ Omul făcut pentru iubire”. (O clipă poate înghiți era) Debordanta sinceritate de
POEZII CU INIMĂ CURATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368378_a_369707]
-
jertfa martirilor e sacră. Ei viețuiesc în versurile sale în deplină lumină, așa cum părinții și dascălii i-au așezat în inima ei.” Eu cred în nemurirea lor!/ Le simt în mine trăinicia!/ Sufletul lor îmi e izvor/ Și-mi dăruiește veșnicia!// Încerc de dragul lor, de dor,/ Către urmași o plecăciune:/ Să facă nemurirea lor/ Icoană pentru rugăciune!// Acestui neam învingător/ Să-i fie veșnică trăirea!/ Să mor în locul tuturor,/ Spre a-și păstra el nemurirea!” (Nemuritorii) În paginile acestui volum este
POEZII CU INIMĂ CURATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368378_a_369707]
-
Iar eu când scriu, nimic nu am în minte. Pe pajiști verzi, văd pete mari de soare Cum dogorăsc și crudul din viile culori, Iar țărâna de pe șesuri cum absoarbe Răniții pași desculți, din care curg sudori. Prin căutări de veșnicii când mă revăd, Mi se-nnegresc în patimi imagini parjolite De focul dorului nestins mereu căutător Și de-acel jar ce-l las să ardă în cuvinte. Aș vrea culoare-n pretutindeni să presar, Dar fără tine niciodată n-am
LAS PANA TIMPULUI... CA SĂ TE SCRIE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368412_a_369741]
-
nu știe de ce iubim o anume persoană și nu alta. Dar nu numai în această poezie autoarea pune întrebări. De la general, la particular, de data aceasta cu o anumită adresă: „Te-ntreb: de ce te naști în gândul meu / Și picuri veșnicie-n al meu dor? Prin nori de fum te conturezi mereu / Iar cerul ne veghează ca decor. // De ce-mi sculptezi același suflet dur / Din stânci ce le-ai rănit adeseori / Și mă obligi târziul să-l îndur / Când risipești
UN VIS DE NEMURIRE – TRECÂND PRIN ANOTIMPURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368385_a_369714]
-
l-aș zidi în văi”; „Eternul ne-ar fi doar decor” ș.a. Pentru ea trupul Timpului e amăgitor. Autoarea a încercat și o definiție a iubirii. De fapt, o sumă de scurte definiții, în imagini inedite: „Iubirea e răspuns la veșnicie”; „Iubirea e acea statornicie / În trupul unui timp amăgitor”; „Iubirea e speranță nesfârșită / Credință răsărită din cuvânt, / Iubirea e o formă reușită, / Un înger ce domnește pe pământ”; Dar și: „Iubirea e sublimă poezie, / Un cer de raze nedesfășurat”; Iubirea
UN VIS DE NEMURIRE – TRECÂND PRIN ANOTIMPURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368385_a_369714]